PLASAMENTE ALTERNATIVE Pictura şi preţurile ei

Nu o dată am scris despre casa de licitaţii Alis. Funcţionează de mult timp, e cea mai veche, cu activitate continuă, şi multe principii şi practici s-au acumulat în tot acest timp. A revenit la întâlnirile de duminică, ceea ce îi consolidează valorile tradiţionale, la mare căutare în zilele noastre. Din păcate, rezultatele comerciale nu sunt aşa spectaculoase. Explicam, la un moment dat, că oferta nu este acoperită de cerere, că nu există bani sau măcar interes pentru toate loturile din ofertă dar ne aşteptam să rămână câteva piese nevândute, ca degetele ce ies de sub plapumă, dar nu să avem doar câteva adjudecări. Mai ales că asistăm la un fenomen ce ar trebui să genereze cozi la galerii şi case de licitaţii: preţurile sunt mici şi acceptabile. Desigur, ne referim la picturi, cel mult sculpturi, pentru că vin tare din urmă alte oferte care reuşesc preţuri antologice. Este vorba, în primul rând, de bijuterii, iar secţiunea de profil de la Alis a afişat, în şedinţa la care ne referim, oferta mai numeoasă şi preţurile ameţitoare.

Duminica trecută, din 50 de picturi s-au vândut 12. Cel mai mare preţ, cu voia dumneavoastră, ultima poziţie pe lista, conform unei vechi tradiţii Alis, este de 7,8 mii de lei, adică nici măcar două mii de euro. Au fost obţinuţi de un peisaj de iarnă de Ion Mirea, artist puţin cunoscut dar din ce se ştie aflăm o tinereţe legionară şi un exil francez. Medic şi doctor în metafizică, la Roma, a scris mult, a pictat şi a sculptat.

Penultima poziţie a licitaţiei şi a doua în clasamentul preţurilor este un "Triptic" pe o pânză unică pe care sunt conturate cele trei spaţii cu arcade care dau numele picturii. A primit 4,6 mii de lei, un strop sub mia de euro. Autoarea, Magdalena Rădulescu, sau Radulesco, este un nume mare al artei româneşti şi a murit şi ea tot la Paris, ca Ion Mirea. A trăit şi a lucrat mult în străinătate astfel că arta sa are o bună cotă internaţională.

Un pic mai puţin, 4,3 mii de lei, a obţinut un portret, "Fată cu vioară", de Aurel Naray. Autorul şi-a început şi şi-a încheiat viaţa la Budapesta, cunoscând, din 1883 până în 1948, furtunile istoriei abătute asupra capitalei ungare. Nu ştim ce făcea acum un secol, când avea 26 de ani, s-o fi gândit că urmaşii soldaţilor români de atunci aveau să îi aprecieze arta? Iar aprecierea sa pe piaţa românească este de acelaşi nivel cu apariţiile americane, sud-africane sau europene, egale dar în monede diferite. În martie 2016, în Statele Unite, o "Tânără violonistă" de aceeaşi factură cu piesa vândută la noi, dar un pic mai mică, a plecat pentru 850 de dolari.

În afara podiumului licitaţiei Alis de duminica trecută s-a mai vândut, cu 3,2 mii de lei, "Flori de măr", de Constion, despre care ştim că s-ar fi numit Constantin Ionescu, şi cam atât. Ca şi Aurel Naray, Constion este o semnătură des întâlnită în licitaţiile noastre de artă. Cu 2,2 mii de lei s-a dat o "Moara olandeză", ulei pe pânză de dimensiuni medii, semnat Der Van Dyk. Cu siguranţă, toate aşteptările legate de această "anonimă" pânză au fost mult, mult mai înalte, dar cam acesta este preţul, mai ales pe la ele acasă, unde se găsesc în număr semnificativ.

Acum, să le spunem pe toate, că nu sunt multe: o scenă urbană de periferie, având o "Lăptărie" în mijloc, de Nicolae Gârbaciu, dată cu două mii de lei, o gravură alegorică, de mari dimensiuni, de Marcel Chirnoagă, vândută cu 1,5 mii de lei, "Fata cu marama", tuş de Ion Theodorescu Sion, adjudecat cu 1,2 mii de lei, o serigrafie semnată de Marcel Iancu şi cu dedicaţia fiicei artistului, probabil Dodi Janco, pentru Mia Bernea, la o mie de lei.

Trebuie neapărat să pomenim de lucrările care, întâmplător, paradoxal şi accidental, nu au fost adjudecate. Asta nu le afectează calitatea şi valoarea, a fost doar o întâlnire ratată cu noii cumpărători dar întreaga lor splendoare rămâne neatinsă. Mă gândesc la o guaşă de Lidia Mihăescu, "Râu de munte", de 800 de lei, şi, la 1,1 mii de lei, o "tehnică mixtă" cu personaje, de Alma Redlinger, pe care nu îmi vine să cred că nu o mai întâlnesc la vernisaje, cu o mie de euro, sau 4,6 mii de lei, se putea cumpăra un desen mare cu două nuduri de Sever Frenţiu, cel inspirat şi iniţiat, o "Fantezie de iarnă", ulei pe pânză de mare atmosferă, de Constanţa Crişan, putea fi cumpărat cu 1,9 mii de lei.

Incredibil, dar a rămas neadjudecată o lucrare de CC Constantinescu, zis Ali Baba, reprezentând, cum altfel, un peisaj din Balcic, strada Marea Neagră, mai exact, în coborâre din centrul de sus al oraşului, spre mare. Ulei pe pânză, lucrarea era evaluată la 1,8 mii de lei. Cu aceeaşi uimire negativă am remarcat că un superb portret feminin de marele Traian Brădean a rămas nevândut, la 4,5 mii de lei. Ştiu oameni care ar fi putut cumpăra această lucrare dar nu îmi închipui cine ar fi putut s-o vândă. Odată ieşit din anturajul celui portretizat, o pictură cu această temă, chipul unei persoane existente, pierde masiv din valoare, devine aproape neinteresată, semnătura autorului rămânând să ducă greul pe o piaţă în care valenţele portretului sunt neînţelese.

Cu aceeaşi estimare, de 4,5 mii de lei, au rămas neadjudecate un "Ţărm de mare" de Paul Scortesco, artist cu o fabuloasă biografie, nu neapărat artistică, o "Natură statică cu mere şi ulcică" de Schweitzer Cumpăna, sau un peisaj cu cetate pe colţ de stâncă, din sudul Franţei, de Aurel Iacobescu.

Sabin Ştefănuţă a început să apară recent în licitaţii. Sibian, a studiat la Bucureşti, Moscova şi Leningrad, iar în 1987 a plecat în Germania. A plecat dintre noi în 2001 şi, la scurt timp, soţia sa, încercând să ni-l arate şi să îl facă neuitat, i-a organizat o expoziţie la Bucureşti. În licitaţia Alis de duminică au apărut două lucrări cu semnătura sa dar nu a fost vândută niciuna. La 600 de lei era evaluată o guaşă extrem de interesată dar cu 1,1 mii puteam cumpăra o foarte delicată Veneţie, canalul cu Puntea Suspinelor, mai exact, în ulei pe pânză.

Casa Alis are şi o curajoasă secţiune, intitulată pe faţă "Artişti în viaţă", care nu trebuie confundaţi cu contemporanii. Vorbim despre ei dar nu trebuie să schimbăm registrul, rămânem tot la oferte foarte bune dar neadjudecate. Pentru că din 10 oferte, niciuna nu şi-a schimbat proprietarul. Cel mai mare preţ de pornire a fost de 4 mii de lei şi toate cele 10 oferte erau de nota 10. Cum 10 era şi ziua din martie când au fost licitate.