PLASAMENTE ALTERNATIVE Preţuri, nuduri şi colecţii

Licitaţia de toamnă a casei Artmark a adus în vânzare 178 de loturi cu semnături importante. Ni se spune că unele dintre oferte provin din colecţiile Ionescu-Quintus şi Burileanu-Boroianu. Prima ne aminteşte nu numai de longevivul politician Mircea Ionescu-Quintus, dar şi de muzeul de artă din Ploieşti. Acest muzeu poartă numele lui Ion Ionescu-Quintus, tatăl politicianului liberal care a trăit un secol, pentru că celebrul avocat ploieştean, politician şi el şi colecţionar cunoscut, a contribuit esenţial la înfiinţarea muzeului, acum fix 90 de ani. Casa impresionantă care găzduieşte muzeul acum a fost ridicată de Ghiţă Ionescu, comerciant bogat şi politician, evident, liberal, tatăl lui Ion şi bunicul lui Mircea. Numele Quintus a fost luat de Mircea Ionescu pentru a marca faptul că era al cincilea fiu al lui Ghiţă Ionescu. În 1931, când s-a înfiinţat muzeul ploieştean de artă, sub forma unei pinacoteci, nu casa Ghiţă Ionescu i-a fost gazdă. Acolo se afla de ceva timp prefectura. Sediu al muzeului a devenit în 1968, când prefectura s-a mutat în noul şi impunătorul sediu administrativ din centrul Ploieştiului.

Denumirea celei de a doua colecţii care a trimis lucrări în licitaţie, Burileanu-Boroianu, ne aminteşte de Rodica născută Burileanu, soţia unui alt Ionescu celebru, Eugen, dar şi de Radu Boroianu, cunoscut politician, parlamentar, ambasador şi director al Institutului Cultural Român. Această colecţie porneşte de la vechea familie Burileanu, căreia îi aparţinea mama politicianului, şi a continuat cu familia Boroianu. Radu Boroianu a crescut cu această colecţie şi putem spune fără echivoc că apropierea familială de artă şi-a pus amprenta pe destinul său, el fiind şi fondator sau unul dintre fondatori, la casa de licitaţii Artmark, dar şi la European Art Gallery, două instituţii care au ridicat serios nivelul discuţiei despre artă.

Absolut superbă, o pictură aproape miniaturală, de Nicolae Grigorescu, o tânără citind într-o mare vaporoasă, albă, s-a dat cu 23 de mii de euro, estimarea optimistă oprindu-se pe la 15 mii. Lucrarea a fost proprietatea celui ce dă numele muzeului de la Ploieşti. Mai mare, cu dimensiuni liniare duble, deci o suprafaţă de patru ori mai mare, este o scenă cu un copil de la ţară, încălzindu-se la gura unei vetre. Are aceeaşi provenienţă şi preţul a fost de 25 de mii de euro. Preţul cel mai mare al ofertelor Quintus din licitaţia de toamnă Artmark a fost de 85 de mii de euro, licitat pentru "Cârciumărese" de Petraşcu. Este şi al doilea preţ cel mai mare al licitaţiei, la egalitate cu o lucrare mai figurativă de Ţuculescu.

Prin mâna şi pe sub ochii colecţionarului ploieştean au trecut şi alte loturi vândute la licitaţia Artmark: "Nud", de Theodorescu-Sion, cu 8,5 mii de euro, "Vas cu flori", de Sava Henţia, cu 3.750 de euro, autoportretul lui Marius Bunescu, la 2,5 mii de euro, "Portret de fetiţă", de Artachino, cu 1.500 de euro, două lucrări, rare, de Lascăr Vorel, scene din boema interbelică, cu două mii şi, respectiv, 1,6 mii. În colecţia Quintus apar şi piese mai din zilele noastre, deci, este clar că ele au aparţinut fiului colecţionarului, Mircea.

În cazul colecţiei Burileanu-Boroianu, mai multe lucrări au fost aduse în colecţie de omul de cultură Radu Boroianu. În prezentarea licitaţiei, el mărturiseşte că a trebuit să se despartă de unele lucrări şi speră să ajungă la alţi colecţionari. Prezenţa sa face să întâlnim şi lucrări contemporane, dar şi să aflăm în vânzare piese nu neapărat importante, mai ales din fondul istoric al familiei. Cea mai scumpă ofertă ce provine din colecţia numită Burileanu-Boroianu este un Petraşcu, o natură statică, vândută cu 80 de mii de euro. Explicaţiile catalogului ne îndreptăţesc să credem că ea a ajuns în această colecţie mai târziu, vorbindu-se de "colecţia descendenţei" şi prezenţa ei în "colecţia istorică a procurorului Alexandru Râşcanu". Un alt Petraşcu de la descendenţi este "Crizanteme", adjudecat pentru 28 de mii. Din această colecţie provin şi piese mai ieftine, sau mai degrabă, la preţuri acceptabile: o "Toamnă la Paris", de Dimitrie Berea, cu 3.250 de euro, o sculptură de Gorduz, cu trei mii de euro, "Drum prin zăpadă", de Catargi, George Catargi, cu 2.750 de euro, preţ la care s-a dat şi o pictură de Sorin Ilfoveanu, dar şi una de Horea Bernea, un superb Balcic de Artachino, cu două mii de euro. Cu două mii de euro s-a dat "Portret de tânără", de Alexandru Romano, artist ce a trăit doar 20 de ani, fiind ucis, în Bucureşti, de o bombă lansată, se pare, dintr-un balon tip Zeppelin. Era 1916, acum 105 ani, când România intra în război. Era o perioadă de lupte, ocupaţie, boli, sărăcie, foamete, dar mureau mai puţini oameni ca acum.

Nu toate cele 178 de oferte ale licitaţiei Artmark de toamnă provin din cele două colecţii vechi şi de prestigiu. Cele mai multe nu au nicio indicaţie de provenienţă, dar altele vin din colecţii nu mai puţin prestigioase. Pictura Ţuculescu, care a primit 85 de mii de euro, al doilea cel mai mare preţ al licitaţiei, la egalitate cu una de Petraşcu, a aparţinut cunoscutului economist, academician, Roman Moldovan, pe care l-am studiat în facultate, fără să ştiu că ar deţine vreo "colecţie istorică". O lucrare din perioada totemică, "Transparenţe", de Ţuculescu, provine şi ea dintr-o colecţie neapărat istorică, cea a soţiei pictorului, Maria Ţuculescu. Iar scena de noapte de Ţuculescu, vândută cu 50 de mii de euro, provine din "colecţia istorică Chiriţă Sava".

"Primăvara", de fapt un portret de femeie cu broboadă, vândut cu 57.500 de euro, a fost în colecţia Lazăr Munteanu, neistorică, dar foarte cunoscută. "Pădurea Cozieni", de Ciucurencu, a fost şi ea în "colecţia istorică Ion Dumitrescu (1913 - 1996)", şi s-a dat cu 12 mii de euro.

Cele mai multe oferte nu au menţionată provenienţa. Un car cu boi, "Întoarcerea de la târg", semnat Grigorescu, în stânga, jos, s-a dat cu 80 de mii de euro. Iar un "Cap de evreu", aşa scrie în prezentare, tot Grigorescu, cu 35 de mii de euro. O pictură de Sabin Bălaşa, cu nuduri, a plecat la 41.250 euro, iar un nud de Pallady, în fotoliu, citind, s-a dat cu 35 de mii de euro, în licitaţie fiind adjudecate mai multe lucrări deosebite ale acestui artist, inclusiv de grafică. Să amintim şi două lucrări de Georges Mazilu, românul nostru de succes din Occident, vândute cu 22 de mii şi, respectiv, 18 mii. Un pastel semnat Luchian a primit 15 mii de euro, iar un nud de Ressu s-a dat cu zece mii de euro. Tot cu zece mii de euro s-a adjudecat lucrarea "Natură statică cu crizanteme şi statuetă", de Ştefan Popescu, preţ de trei ori mai mare faţă de cât se aştepta, şi tot atât, zece mii de euro, s-a licitat pentru "Margine de lac", scenă cu nuferi, trestie şi peşte, preţul fiind, în acest caz, la limita inferioară a estimării. Să mai amintim o sculptură de marmură de Guguianu, la 8 mii, o casă dobrogeană, de Artachino, cu 2 mii. Un superb nud de Nicu Enea, mare, a primit numai 1,5 mii de euro, dar s-au dat 6,5 mii pentru o scenă de interior, cu trei ţărăncuţe îmbrăcate.

Au mai fost licitate o serie de picturi care au fost expuse în secţiunea Tonitza la Art Safari 2019. Grafia corectă aceasta este, Art Safari, şi nu Artsafari, cum apare uneori în catalogul colegilor de la Artmark. Inclusiv în prezentarea celui mare preţ al licitaţiei, 110 mii de euro, licitat pentru "Catrina" de Tonitza. Şi ea a fost la Art Safari 2019, în Palatul Oscar Maugsch, cunoscut şi ca sediul BCR din Piaţa Universităţii, cam pe la coada celebrului cal al lui Mihai Viteazu. Pe atunci, Palatul era de vânzare şi s-a dat, de altfel, până la sfârşitul anului. Fără lucrările de artă aduse de Art Safari şi care îl făceau să arate şi mai bine.