PLASAMENTE ALTERNATIVE Să vină banii la români!

"This is the Man, Victor Man!", dam de veste anul trecut, în martie, când o lucrare de pictorul clujean cu acest prenume şi nume, estimată la 20-30 de mii de lire sterline, şi s-a obţinut 214 mii. Coleg de bancă cu Adrian Ghenie, multimilionarul, la Şcoala de la Cluj, Victor Man face o figură aparte, mulţi îl consideră mai bun decât mai cunoscutul, eu îi consider buni pe amândoi, fiecare în felul lui.

Lucrarea de Victor Man vândută atunci se numea "D with Raven" şi reprezenta o fată zâmbitoare, probabil D, cu o rochie cu boboci mari de magnolie. Era un ulei pe lemn, un lemnişor, dacă ne gândim că era doar de 21,5 x 16 cm. Chiar mi-am permis să consider că faţă de pictura de Ghenie vândută în aceeaşi licitaţie, a lui Victor Man era un fel de etichetă. Referinţa era strict la dimensiuni. "Self-Portrait with Animal Mask", de Adrian Ghenie, care se dăduse cu 50 de mii de lire sterline peste milion, avea un metru pe un metru şi jumătate. Era "20th/21st Century: London Evening Sale", ediţia 2022.

Tot "20th/21st Century: London Evening Sale" a fost şi acum, la sfârşit de iunie, când Victor Man a intrat în rândul artiştilor români capabili de cel puţin un milion, orice ar fi el, dolari, euro sau lire sterline. A reuşit 1.734.000 de lire sterline, pentru o lucrare la care se aşteptau nu un milion-un milion şi jumătate, ci 100-150 de mii de lire sterline, deci de zece ori mai puţin. Şi nu, lucrarea nu este pe lemn şi nici dimensiuni mici nu are!

Licitaţia la care Victor Man s-a făcut milionar a avut marfă de cea mai bună calitate, cu un Paul Signac de vreo 8 milioane, unii care l-au depăşit pe român, dar şi mulţi alţii, deloc necunoscuţi, chiar şi un Picasso, rămaşi sub nivelul de preţ al acestuia. La strictă egalitate a fost cu Juan Miro.

Pictura "Weltinnenraum", adică "Lumea din interior", în germană, reprezintă tot o tânără, în culori închise, deşi atmosefera nu este apăsătoare, este, mai degrabă, Secession. Îşi ţine mânile pe pântec, ca în gestul cunoscut al femeii însărcinate. Şi zâmbetul enigmatic este cel al unei femei care trăieşte miracolul maternităţii.

Cu alte cuvinte, este o pictură tare bună, aceasta făcută de Victor Man în 2017 şi care a stabilit, la Londra, ştacheta acestui pictor în preajma a două milioane de lire sterline, sau mai bine de euro.

Această pictură de Victor Man care a îmbogăţit podiumul românilor creatori de milioane dintr-un foc nu este pe lemn, ci pe pânză, o pânză de 130 pe 100 cm. Fără îndoială, este principalul motiv pentru care preţul a crescut aşa de mult. Vânzarea anterioară parcă spunea "păcat că nu este mai mare, că aveam milionul pregătit de mult timp pentru Victor Man". Când le vezi împreună, la nivelul egalizator al ecranului, îţi dai seama că sunt din acelaşi film. Şi vezi preţul şi te întrebi de ce. Pentru că una este pe lemn mic, alta pe o pânză de câteva ori mai mare. Aia cu mărimea care nu contează este din altă filosofie, nu cea a pieţei de artă.

Pe lângă mărime, contează şi tema abordată, concepţia, construcţia lucrării. De aceea, performanţa lui Victor Man nu pare a fi fost anunţată. Undeva s-a rupt filmul, deşi paşii le-au fost alăturaţi celor doi. Man este mai mare cu trei ani ca Ghenie şi are o biografie mai agitată. S-a născut chiar la Cluj, dar n-a terminat Andreescu. În vânzarea milionară de la Christie's, aparatul critic pare că lipseşte. Despre autor nu aflăm nimic, despre lucrare - doar că proprietarul care a băgat-o în licitaţia de la Londra a cumpărat-o de la Galeria Plan B, Berlin/Cluj. Nu ştim cine este acesta şi este normal, rareori se menţionează, nici dacă este vorba de o galerie nu este obligatoriu să fie pusă în clar.

Dilema cea mai cruntă care ni se afişează vizavi de această vânzare este preţul. Nu preţul de vânzare, cât, mai ales, preţul de adjudecare. Era normal ca, în sfârşit, o astfel de piesă să se ducă peste milion, dar de ce să îţi treci atât de puţin ca speranţă. Chiar să nu ştie specialiştii londonezi că este o lucrare cu potenţial şi un artist din formula magică "Adrian Ghenie, Berlin"? Şi să nu ştie că, deja, ei vânduseră o lucrare mult mai mică, în dimensiuni, cu un preţ mai mare, aproape dublu celui trecut ca estimare? Tot Christie's, cu un an în urmă. Şi atunci era pandemie, Putin sărise deja cu moartea pe ucraineni. Ce i-a făcut să creadă că acum, când e linişte, că Putin se declară alergic la Wagner şi se chinuie să pună batista pe ţambal, o pictură mai bună şi mai mare nu ar scoate nici cât a reuşit în acele vrmeuri? Să fii crescut preţul lemnului în acest hal, mai ales al celui pictat?

Acum nouă ani, în 2014, după o licitaţie londoneză în care Ghenie luase sute de mii de lire sterline, nu milionul, spre încântarea noastră, a poporului său, am profeţit că vor veni şi milioanele, în scurt timp. Şi aşa a fost, au venit şi ne-am săturat deja de ele. Acum ne gândim când bate bariera de 10 milioane de orice occiental, pe axa dolar-euro-liră sterlină. La fel a fost şi cu Victor Man, deşi s-a întâmplat mai repede, chiar dacă trebuia să se întâmple mai demult.

Tot în 2014, Deustche Bank l-a proclamat pe Victor Man artistul anului. Era o promisiune certă venită de la o instituţie plină de bani, care când se alătură pieţei de artă şi dă astfel de smenale, nu o face degeaba. Nu este un premiu Oscar pentru pictură, este mai mult, este săgeata pe care scrie "acela este un pictor de milioane". Dar nu am văzut nimic pe piaţă, urmare a acestei decizii.

Mulţi vor spune că toate acestea sunt formule ale succesului şi poate că aşa şi este. Piaţa de artă, mai ales aceasta a caselor de licitaţii, nu aleargă pe câmpii, ca o fetiţă naivă însoţită de Patrocle al său, zâmbind soarelui binevoitor. Formulele sunt multe şi inteligente, nimeni nu înşeală pe nimeni pentru că nimic nu este cert, arta este o iluzie, un sentiment. Şi cei de pe piaţă ştiu pe dinafară aceste formule. Acum, important este ca ele să funcţioneze şi să vină banii la români, la minunaţii plasticieni români!