Plasamentul în aur a protejat economiile împotriva inflaţiei

Investiţiile în metale preţioase constituie o alternativă din ce în ce mai rentabilă la depozitele bancare. Preţul aurului, comunicat de Banca Naţională, a crescut de la începutul anului curent cu 17,58%, în timp ce inflaţia pe primele zece luni a fost de 6,8%. Deci, plasarea în aur a protejat economiile de devalorizare.

Dacă, la începutul anului, cu economiile pe care le aveaţi în euro cumpăraţi aur şi îl vindeaţi acum, atunci suma în euro ar fi fost cu 30% mai mare decît cea plasată. Aceasta datorită deprecierii acestei valute în raport cu moneda naţională. Calculele au fost făcute fără să ţină seama de diferenţele între cotaţiile de pe piaţă şi cele anunţate de BNR pentru aur şi euro.

Plasamentul în aur pe termen scurt comportă un risc ridicat. "Pe termen scurt există fluctuaţii care fac din tranzacţiile cu aur operaţiuni de risc", spune Mihail Pocioianu, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase. Dar, pe termen lung, tendinţa valorii aurului a fost întotdeauna cres-cătoare. Fluctuaţiile ţin de situaţia economică, după cum comentează Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România (PBR): "În general se poate spune că în situaţii economice de criză sau nesiguranţă creşterea preţului poate fi chiar dramatică, iar în perioade de stabilitate economică preţul scade."

Există trei categorii importante de tezaurizare: în lingouri, în monezi şi în bijuterii. Investiţiile în bijuterii deţin pe piaţa noas-tră o pondere de 90%. Însă, doar o mică parte din acestea sînt produse în ţară, 3% după estimările domnului Pocioianu. Restul se importă, în special din Turcia. Din nefericire, 75% din piaţa reală se află în afara înregistrărilor oficiale.

Din contrabandă decurg două aspecte negative principale: statul pierde accizele datorate şi calitatea nu poate fi garantată. Oamenii se bucură că preţul este mai mic şi pot plăti uneori în rate. Beneficiile sînt însă nesemnificative. Deşi ocolirea accizelor duce la înjumătăţirea cos-tului, produsele de contrabandă sînt cu foarte puţin mai ieftine. "Contrabanda nu ne lasă să ne dezvoltăm", spune Karl Heinz.

Alături de acest fenomen, accizarea crescută este cea mai frecventă problemă invocată de agenţii pieţei. Aproximativ 50% din preţul final îl reprezintă taxele. Cu toate acestea, suma încasată la buget din accizarea aurului este nesemnificativă. "Ar fi în interesul statului să renunţe la accize, astfel ar ieşi la suprafaţă piaţa neagră. Din rapoartele noastre, statul pierde 20 RON la fiecare gram tranzacţionat pe piaţa autohtonă. Pierderea e mai mare decît cîştigul", adaugă domnul Heinz.

În altă ordine de idei, domnul Pocioianu ne-a asigurat că în mai puţin de zece zile se va deschide o piaţa denumită generic "bursă" unde se va derula toată gama de operaţiuni cu metale şi pietre preţioase. Însă părerile cu privire la funcţionalitatea acestei burse sînt împărţite. Domnul Karl Heinz ne-a declarat: "Am reţineri pronunţate deoarece mecanismele care ar trebui să conducă la funcţionarea acestei burse sînt complexe, iar dacă nu există nici măcar un nomenclator pentru pietrele preţioase vă puteţi imagina obstacolele reale. Mai cu seamă în ţările UE, cum sunt Italia, Germania nu s-a arătat funcţională o asemenea intenţie. Bursa de diamante în Frankfurt s-a închis după doi ani".

Dincolo de toate aceste aspecte, plasamentele în aur, cu precădere cele în bijuterii, rămîn o opţiune viabilă iar preşedintele PBR ne îndeamnă: "Investiţi nu în masă, ci în clasă." Cu alte cuvinte, bijuteriile cu un grad ridicat de prelucrare au cele mai multe şanse să devină plasamente profitabile.