Curtea de Conturi a României a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2018 şi Raportul de activitate pe 2019, după ce acestea au fost aprobate de Plenul instituţiei, conform unui comunicat remis Redacţiei noastre.
Potrivit sursei citate, raportul public cuprinde concluziile misiunilor de audit financiar al conturilor publice de execuţie bugetară, precum şi concluziile misiunilor de audit al conformităţii la operatorii economici din sectorul guvernamental, servicii publice de interes local şi la alte entităţi.
Totodată, documentul include şi sinteza misiunilor de audit al performanţei pentru programe finanţate din fonduri publice
Deşi activitatea entităţilor s-a îmbunătăţit ca urmare a recomandărilor formulate de auditorii publici externi, misiunile de audit financiar şi de conformitate realizate de Curtea de Conturi în 2019, pentru anul anterior, au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale.
Astfel, s-au constatat abateri care au dus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii ori la denaturarea unor date şi informaţii din situaţiile financiare.
Veniturile suplimentare estimate de Curtea de Conturi se ridică, în total, la 721 de milioane de lei (151 de milioane de euro), din care 43% o reprezintă acele venituri administrate de ANAF, care prezintă indicii de risc fiscal şi care se vor concretiza în urma inspecţiilor fiscale realizate de instituţia specializată.
Iar în ceea ce priveşte sesizarea organelor de urmărire penală pentru prejudiciile identificate şi consemnate în actele de audit aferente anului 2018, CCR a formulat 39 de sesizări la cererea departamentelor şi camerelor de conturi: 18 sesizări pentru nedispunerea şi neurmărirea măsurilor dispuse, iar alte 21 de sesizări au vizat existenţa unor indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală.
Mihai Busuioc, Preşedintele Curţii de Conturi a României, declară: " În 2019, Curtea de Conturi a României şi-a menţinut ca obiectiv creşterea calităţii rapoartelor de audit şi cultivarea unei culturi instituţionale bazate pe transparenţă şi dialog. În contextul în care instituţia supremă de audit are o contribuţie esenţială la consolidarea managementului responsabil al finanţelor publice şi trebuie să fie un sprijin efectiv în dezvoltarea societăţii în ansamblu, ne dorim ca activitatea noastră să constituie un factor determinant în acest sens."