Politica de salarizare din ASF ar putea fi aflată la Tribunal

Claudiu Năsui, fostul ministru al economiei, a obţinut o decizie în primă instanţă în acţiunea deschisă împotriva ASF, prin care cerea informaţii legate de veniturile angajaţilor, aşa cum sunt prinse acestea în contractul colectiv de muncă.

Deputatul USR pretinde că demersul său din justiţie a fost iniţiat după refuzurile repetate ale conducerii instituţiei de a dezvălui detalii legate de cuntumul salariilor, sporurilor, existenţa locuinţelor de serviciu, a decontărilor pentru diurne, cazare, cheltuieli de transport, informaţii solicitate în urmă cu aproape un an.

"Nu le-am cerut întâmplător, am aflat că au făcut o nefăcută şi şi că şi-au crescut pe şest salariile (...). Aşa că le-am cerut contractul colectiv de muncă. Au refuzat. Asta deşi sunt membru al comisiei pentru buget-finanţe-bănci. Comisie care, în teorie, îi supraveghează. (...). Aşa că am revenit cu o interpelare parlamentară. Au refuzat din nou. Văzând că insist au început să-l ascundă. (...) Nimeni nu are voie să-i facă vreo copie şi angajaţii nu sunt lăsaţi să-l consulte decât dacă justifică vreun interes şi chiar şi atunci doar într-o sală în prezenţa unui director care îi supraveghează să nu cumva să facă poze", explică Năsui pe pagina personală de Facebook începutul acestei investigaţii personale.

Deputatul a solicitat apoi informaţiile în baza legii 544 de acces la informaţii publice, a fost din nou ignorat, a dat instituţia în judecată şi a câştigat în primă instanţă.

"A durat un an, dar ASF este acum obligată să dea informaţiile pe care nu ar fi trebuit să le ţină niciodată ascunse. Probabil vor face recurs să mai tragă de timp. Dar vor ieşi la iveală şi vom vedea atunci de ce le-au ascuns cu atâta zel", încheie fostul ministru.

• Paralela cu BNR

Salariile grase din ASF şi BNR au fost de mai multe ori sub lupa presei, în diferite contexte, de regulă după ce mai apărea un faliment în asigurări sau se mai rata o ţintă de inflaţie.

Pe site-ul instituţiilor în cauză se pot afla veniturile conducerilor şi câteva detalii legate de politica de salarizare şi de stimulentele acordate (vouchere şi prime de vacanţă, bonusuri de performanţă, indemnizaţii acordate la pensionare etc.), dar declaraţiile de venituri ale angajaţilor care nu fac parte din schemele de conducere rămân necompletate la rubrica venituri salariale.

Cheltuielile medii cu salariile din BNR şi ASF se pot deduce însă pornind de la rapoartele anuale ale celor două instituţii şi de la numărul de angajaţi ai fiecăreia (circa 2.000 la BNR - cu o reţea teritorială dezvoltată, şi în jur 500 la ASF).

În raportul anual al BNR pe 2021, cheltuielile cu personalul sunt de 374,4 milioane le, iar cele ale ASF, după cum rezultă din auditul pe anul trecut, de 157 milioane lei.

De unde rezultă un cost mediu lunar per angajat BNR de 15.600 lei şi unul de 26.170 lei în cazul ASF. Adică avantaj net ASF, salariile şi celelalte avantaje acordate de institutie depăşind cu 66% filosofia salarială din BNR.

Ceea ce ar justifica nişte întrebări suplimentare privind politica de stimulare a personalului din ASF, mai ales având în vedere rezultatele modeste obţinute în ultimii ani pe partea de supraveghere, făcând abstracţie de motivaţiile cu iz electoral ale celor care acuză din timp în timp risipa excesivă de acolo.