PROGRAMUL POLITIC PONTA III Guvernul vrea să respecte programul de listări

Obiectivul strategic al Guvernului Ponta III pentru industrie şi comerţ este îmbunătăţirea competitivităţii şi mai ales a flexibilităţii, care va urmări o creştere susţinută a productivităţii bazată pe diversificarea şi inovarea bazei industriale interne în context european. Această ţintă va fi realizată prin îmbunătăţirea mediului concurenţial şi a climatului de afaceri, întărirea politicii din domeniul ajutorului de stat şi a măsurilor pentru mai buna reglementare, care să ducă la reducerea poverii administrative asupra companiilor, creşterea transparenţei decizionale şi consultarea publică; dezvoltarea sectorului serviciilor cu accent pe industriile de reţea şi mai ales prin promovarea societăţii informaţionale şi a comunicaţiilor de mare viteză ca suport orizontal în concordanţă cu politica comunitară; dezvoltarea parcurilor tehnologice şi ştiinţifice; promovarea şi dezvoltarea colaborării dintre industrie şi cercetare în care pentru domeniile tehnologiilor înalte se vor căuta soluţii pentru finanţare rapidă şi sprijin dincolo de mecanismele pieţei în concordanţă cu recomandările Uniunii Europene.

Guvernul Ponta III dă asigurări asupra continuităţii politicilor de privatizare prin introducerea pe piaţa de capital a participaţiilor statului în concordanţă cu priorităţile naţionale şi promite elaborarea unei politici industriale în care să fie evidenţiate elementele referitoare la specializarea industrială necesare pentru orientarea către o economie cu emisii reduse de carbon; îmbunătăţirea procesului de absorbţie a fondurilor europene; sprijinirea industriilor mari consumatoare de energie pentru reducerea riscului de delocalizare şi menţinerea unei baze industriale competitive şi creşterea exporturilor româneşti prin promovarea unei abordări complementare între măsurile de sprijin intern şi promovare externă.

• Concentrarea gestionării proprietăţii private a statului

Printre direcţiile de acţiune menţionate la administrarea intereselor economice ale statului se numără concentrarea întregii activităţi de gestionare a proprietăţii private a statului, astfel încât guvernul să poată elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor, dar şi un mod unitar de nominalizare a reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie prin promovarea specialiştilor. "Va fi înlăturată definitiv practica actuală a numirii a celor aproximativ 500 de membri ai consiliilor de administraţie din societăţile comerciale, regii şi companii naţionale din rândul clientelei politice", mai notează documentul. Guvernul mai vrea să dezvolte politicile de sprijinire a operatorilor economici privatizaţi după 1992, pentru a-şi respecta integral obligaţiile postprivatizare şi a ieşi din monitorizarea statului. Un rol fundamental în acest sens îl va avea noua structură creată de administrare a proprietăţii private a statului prin acordarea ajutoarelor de stat, împreună cu CEC şi EXIMBANK, urmând a fi singura abilitată cu notificarea Comisiei Europene prin Consiliul Concurenţei, conform documentului citat.

O altă direcţie de acţiune indicată de Guvernul Ponta III este valorificarea creanţelor bancare, comerciale şi bugetare ale statului asupra societăţilor comerciale privatizate, ţinând cont de prevederile legale privind consolidarea acestora în moneda USD, astfel încât societăţile comerciale să nu fie împovărate artificial prin majorări de întârziere la plata creanţelor de care cumpărătorii nu sunt răspunzători, acestea aparţinând societăţilor comerciale din perioada dinaintea anului 1989.

Noul Executiv mai promite promovarea unei viziuni integrate pentru domeniul resurselor minerale cu modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003 pentru a se preciza modalitatea de reconcesionare a perimetrelor miniere închise, simplificarea procedurilor administrative de acordare a licenţelor şi permiselor miniere, actualizarea redevenţelor miniere şi a taxelor de explorare/ exploatare etc.

• Recâştigarea pieţelor de export din afara Europei

La capitolul creşterii exporturilor, documentul citat prevede crearea unei reţele eficiente de centre de promovare comercială (CPC), recâştigarea pieţelor tradiţionale de export ale României, cu deosebire cele din afara Uniunii Europene (Asia, Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, America de Sud, statele membre CIS ş.a.), dar şi reorientarea producţiei din sectoarele afectate de criză, cu deosebire prin creşterea exporturilor (industria auto, producţia de componente auto, instrumente financiar-bancare complexe, lucrări de construcţii ş.a.) spre zone cu un grad de absorbţie ridicat, inclusiv ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P. Chineză).

Guvernul Ponta III mai vrea să reactualizeze Strategia Naţională de Export a României, având drept obiectiv central definirea unei grile de eficienţă care să permită creşterea semnificativă a exporturilor româneşti, flexibilizarea sistemului de promovare a exporturilor prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact major, materializat prin amplificarea volumului exporturilor României precum şi constituirea consiliilor de export regionale ca elemente de difuzare, reprezentare şi colectare a propunerilor generate de mediul de afaceri din teritoriu.

Executivul vrea să evalueze anual competitivitatea ramurilor industriale relevante şi să iniţieze măsuri orizontale pentru creşterea competitivităţii acestora, prin crearea unui "Grup la nivel înalt pentru probleme de competitivitate, energie şi mediu" şi şi-a propus să promoveze noi programe de cercetare în domenii care prezintă potenţial tehnologic, valoare adăugată ridicată sau resurse interne şi să sprijine firmele inovative.

Printre măsuri mai figurează impunerea în contractele de infrastructură cu contractori externi a unor clauze de offset prin care construcţiile metalice aferente să fie realizate de furnizori români, promovarea strategiilor de finanţare prin parteneriatul public-privat - PPP şi susţinerea regiunilor de dezvoltare prin politica de coeziune în scopul diversificării industriilor existente, modernizarea capacităţilor de producţie şi pentru inovare.