Ponta: Ideea iniţială a unui mini-recensământ nu poate funcţiona

• Structurile guvernamentale vor pune cap la cap date dispersate privind listele electorale

Toate structurile guvernamentale, în special Ministerul Administraţiei şi Ministerul de Externe, vor fi implicate începând de marţi (n.r. ieri) în colectarea datelor cerute de CC privind listele electorale permanente la data referendumului, prin punerea "cap la cap" a datelor dispersate, afirmă premierul Ponta. El a precizat, după şedinţa de marţi a Guvernului, că datele vor fi colectate doar în mod "instituţional".

Premierul a spus: "Am văzut apelul lui Traian Băsescu şi al primarilor de la PDL, în momentul în care ei boicotează verificarea acestor date, ar fi doar o irosire de resurse şi de timp. Se vor pune cap la cap toate datele dispersate privind persoanele decedate, care nu mai au cetăţenia română, care şi-au schimbat domiciliul, cele înscrise în bazele de date de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi Casa Naţională de Pensii, într-un efort coordonat de către ministrul Administraţiei". El a mai precizat că trebuie primite şi date din străinătate.

Premierul a declarat că ar trebui stabilit şi dacă primarii au actualizat cu adevărat listele electorale, în condiţiile în care în sectorul 4 al Capitalei, de exemplu, figurează încă pe aceste liste 2.500 de persoane decedate.

"Este o realitate că listele nu au fost actualizate", a spus Ponta, arătând însă că aceste liste au fost aprobate de Guvernul Ungureanu, că el nu a ştiut că listele nu au fost actualizate cu cinci zile înaintea referendumului, conform legii, şi că primarii pot fi amendaţi în aceste cazuri doar de Autoritatea Electorală Permanentă.

El a precizat că Guvernul nu va trimite Curţii Constituţionale liste electorale, deoarece acestea se află la Biroul Electoral Central.

La începutul şedinţei de marţi a Guvernului, premierul a cerut miniştrilor implicaţi să verifice rapid, prin "mijloace administrative", dacă pe listele electorale permanente s-au aflat la data referendumului şi persoane decedate sau fără cetăţenie, arătând că un "mini-recensământ" nu mai poate fi organizat doarece "boicotul" continuă.

El a mai arătat că judecătorii Curţii Constituţionale nu au cerut Guvernului listele electorale permanente, deoarece acestea se află la Biroul Electoral Central, ci "listele electorale permanente actualizate conform dispoziţiilor articolului 17 alineat 2 din Legea 3/2000".

Premierul a spus: "Vă rog, domnilor miniştri, să procedaţi strict în conformitate cu solicitările Curţii Constituţionale. E foarte clar că ideea iniţială a unui mini-recensământ nu poate funcţiona, pentru că înţeleg că boicotul se continuă şi în acest caz şi atunci am avea tot rezultate false, din moment ce li se trânteşte uşa în nas oamenilor. Vă rog doar să verificaţi cât mai rapid posibil, prin mijloacele administrative pe care le aveţi, dacă pe listele electorale permanente la 29 iulie 2012 s-au aflat persoane decedate, fără cetăţenia română sau diverse alte cazuri prevăzute de lege. Dacă veţi reuşi, fără să-l supăraţi pe preşedintele suspendat, să îi scoateţi de pe listă şi pe generalul Pacepa şi pe Elodia Ghinescu, nu poate fi decât în beneficiul şi spre deliciul mass-media".

În 2 august, Curtea Constituţională anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente.

O zi mai târziu, Curtea Constituţională a preschimbat din 12 septembrie în 31 august termenul pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Curtea Constituţională a solicitat Guvernului ca până la 31 august să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat refendumul din 29 iulie.

În 6 august, Curtea Constituţională a revenit cu o adresă către Guvern în care preciza că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie, nu "actualizarea listelor" de alegători.

Amânarea unei decizii privind referendumul a survenit datelor contradictorii transmise Curţii în datele de 1 şi 2 august, de către Serviciul de Evidenţă a Populaţiei al MAI.

Şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu, a fost pus oficial sub acuzare, împotriva ofiţerului de poliţie fiind declanşată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, a anunţat, luni, Ministerul Public.

Sursa citată a precizat că în baza acestor liste electorale permanente actualizate în termenele şi condiţiile prevăzute de legislaţia în materie, privind numărul de 18.292.514 cetăţeni cu drept de vot, s-a organizat şi desfăşurat referendumul naţional din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României.

Adresa comunicată Curţii Constituţionale în 2 august, conform căreia MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente, relevă "o îndeplinire defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu" din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis CC, informează Mediafax.

Prin această faptă a chestorului Manoloiu ar fi fost cauzată "o tulburare însemnată relaţiilor sociale privind evidenţa persoanelor cu drept de vot şi a au fost afectate acele relaţii sociale a căror normală desfăşurare şi dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici sau alţi funcţionari", spun anchetatorii.

• Şeful INS şi şefa AEP, audiaţi la Parchetul instanţei supreme

Şeful Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu, a venit, ieri, la Parchetul instanţei supreme, pentru a fi audiat în calitate de martor în cazul şefului Direcţiei Evidenţa Persoanelor, Constantin Manoloiu. Vergil Voineagu a declarat, la intrarea în sediul Parchetului instanţei supreme, că a venit în calitate de preşedinte al INS, precizând că însă că nu ştie calitatea pe care ar putea să o aibă în dosar.

Întrebat ce a comunicat INS Curţii Constituţionale, Vergil Voineagu a răspuns că a transmis ce există deja în comunicatul de presă.

INS a transmis în 1 august Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 şi că rezultatele provizorii "nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste".

"În sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică", a arătat INS în răspunsul transmis Curţii Constituţionale.

Şi şefa Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a fost audiată, marţi, la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martor în dosarul în care chestorul Constantin Manoloiu este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale.

Ana Maria Pătru a transmis în 2 august o adresă către Curtea Constituţională - la solicitarea acestei instituţii - în care preciza că AEP nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie 2012. Potrivit adresei, AEP arată că a făcut în 2011 un control la 1.241 de primării descoperind astfel că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale permanente, cele mai numeroase fiind în comune, respectiv 22.698.

Totodată, AEP a recunoscut o serie de deficienţe şi a recomandat unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului electoral.

Tot marţi, procurorii l-au audiat şi pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, în acelaşi dosar.

• Le Figaro: În ţara lui Eugene Ionesco, absurdul nu mai ucide

• "USL a ales sugestia lui Bertolt Brecht - Nu ar fi mai simplu pentru guvern să dizolve poporul şi să aleagă altul?"

"Nu ar fi mai simplu pentru guvern să dizolve poporul şi să aleagă altul?", sugera odată Bertolt Brecht. Aceasta este, în fond, soluţia aleasă de coaliţia de guvernare USL, de centru-stânga, aflata la putere la Bucureşti, scrie Le Figaro. La o săptămână după eşecul referendumului care viza destituirea preşedintelui de centru-dreapta Traian Basescu, USL refuză să îngroape securea războiului, ministrul de Interne Ioan Rus preferând să arunce mănuşa invocând presiuni "inacceptabile", mai precizează Le Figaro.

Articolul din cotidianul francez mai spune: "Hotărâtă să-l debarce pe şeful statului în ciuda avertismentelor Uniunii Europene, care a denunţat violări ale statului de drept, coaliţia de guvernare contestă acum validitatea listelor electorale. În 29 iulie, peste 86% dintre votanţi s-au pronunţat pentru plecarea preşedintelui Băsescu, dar rata de participare nu a fost decât de 46%. Jucător inabil, guvernul spune acum că pragul de participare necesar pentru validarea referendumului (peste 50%) a fost atins dacă se iau în calcul datele provizorii ale recensământului efectuat anul trecut, şi nu listele electorale oficiale. Se încearcă acum < reinventarea listelor electorale >, după cum spune eurodeputatul PDL Cristian Preda. În ţara lui Eugene Ionesco, absurdul nu mai ucide - Ioan Rus, membru al USL, se află în centrul polemicii. În 24 iulie, el certificase că listele fuseseră actualizate cu mai puţin de trei săptămâni înaintea referendumului. Doar că, joi (n.r. săptămâna trecută), ministerul său a transmis Curtii Constituţionale o altă notă, mai alambicată, în care spunea că nu poate garanta exactitatea acestor liste. Ioan Rus, care spune că este un < om cinstit >, a explicat luni că a demisionat pentru a-şi salva onoarea, ameninţat de < critici şi presiuni > din toate părţile. Ministrul l-a citat explicit pe Traian Băsescu, care a acuzat fraude, dar şi voci grele din tabăra sa şi în special Crin Antonescu, preşedintele interimar.

Ce se întâmpla deci? În sânul USL, confuzia pare totală. Crin Antonescu, care îşi doreşte să-i succeadă lui Traian Băsescu, visează la alegeri prezidenţiale anticipate şi pare gata de orice pentru a-şi atinge scopurile. Mai prudent, premierul Victor Ponta s-a înclinat oficial în faţa verdictului urnelor. Dar asta nu l-a impiedicat să convoace autorităţile locale pentru a le cere să actualizeze listele electorale până în 31 august, când urmează să se reunească CCR.

Problema este că aceasta a publicat luni o notă în care dezminte propunerile şefului Guvernului: Curtea va analiza listele electorale utilizate pentru referendum şi nu liste actualizate după scrutin".

--------------

• Viviane Reding se alătură Comisiei de la Veneţia pentru a denunţa presiunile asupra CC

Comisarul UE pentru Justiţie, Viviane Reding, s-a alăturat Comisiei de la Veneţia pentru a denunţa continuarea presiunilor politice asupra Curţii Constituţionale din România, relatează AFP. Viviane Reding a postat pe Twitter declaraţia foarte critică a lui Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, în care acesta consideră "inadmisibile presiunile exercitate asupra Curţii Constituţionale pentru influenţarea deciziei" privind referendumul.

Viviane Reding a precizat: "Sunt de acord" cu poziţia domnului Gianni Buquicchio.

Preşedintele Comisiei de la Veneţia a făcut, ieri, apel la autorităţi şi la partidele politice din România să respecte pe deplin independenţa Curţii Constituţionale şi să se abţină de la presiuni, precizând că în urmă cu o zi a primit noi informaţii de la CC în legătură cu acest subiect.

"Fac apel la autorităţile statului şi la partidele politice din România să respecte pe deplin independenţa Curţii Constituţionale şi să se abţină de la exercitarea de presiuni. În ceea ce priveşte ameninţările la adresa unor judecători, sper că autorităţile române îi vor proteja pe judecătorii vizaţi şi familiile lor şi vor lua toate măsurile necesare pentru a-i aduce pe autorii acestor ameninţări în faţa justiţiei", afirmă Gianni Buquicchio, într-o declaraţie în care menţionează că luni a primit informaţii suplimentare din partea Curţii legate de continuarea presiunilor şi de ameninţări la adresa unor judecători.

Este un principiu al statului de drept că presiunea asupra oricărei instanţe, fie ea constituţională sau comună, pentru a-i influenţa deciziile, este inadmisibilă, consideră preşedintele Comisiei de la Veneţia. El aminteşte că, în ultimii ani, Comisia de la Veneţia a trebuit să intervină uneori pentru a proteja independenţa unei curţi constituţionale într-o democraţie tânără. "Este surprinzător pentru mine, chiar şocant, că, pentru a doua oară într-un interval scurt de timp, curtea constituţională a unui stat membru al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene se simte obligată să apeleze la Comisia de la Veneţia pentru a-i proteja independenţa", afirmă Buquicchio, amintind că în 4 iulie a făcut o declaraţie în care îşi exprima îngrijorarea faţă de presiunile şi încercările de subminare a independenţei CC.

---------------

• Rectificarea CC la motivarea privind referendumul din 29 iulie, publicată în Monitorul Oficial

Rectificarea Curţii Constituţionale la motivarea privind contestaţiile la referendumul din 29 iulie a fost publicată, ieri, în Monitorul Oficial, menţionându-se că la demiterea preşedintelui se aplică, în ceea ce priveşte listele, reglementările din legile referendumului şi alegerii preşedintelui.

"În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art. 2, alin (1), lit. c) din Legea nr 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art 17 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului", este paragraful introdus în motivarea Curţii.

Paragraful a fost introdus imediat după pasajul în care se precizează că cetăţenii cu domiciliu în străinătate nu pot influenţa cvorumul legal de participare la referendum, motiv pentru care nu sunt înscrişi în listele electorale permanente.

Curtea a mai rectificat în motivarea emisă în cazul contestaţiilor privind referendumul că adresele de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de la Autoritatea Electorală Permanentă au fost primite în data de 2 august şi nu pe 1 august, cum era menţionat iniţial.