Positive Business: "La nivel de companie, ESG ar trebui să însemne reduceri de costuri, să nu mai facem risipă şi să conservăm sustenabilitatea business-ului pe 5-10 ani"

17 specialişti în sustenabilitate şi ESG au discutat, pe 5 decembrie 2024, la Bucureşti, despre ce pot face companiile pentru a genera impact pozitiv, în timp ce răspund cerinţelor legislative şi aşteptărilor tot mai mari ale stakeholderilor. Conferinţa "POSITIVE BUSINESS - a talk about ESG, sustainability and positive impact in business", organizată de BusinessMark, a inclus două sesiuni de prezentări şi două paneluri, moderator al evenimentului fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

SESIUNEA I

Mădălin Vladu, Senior Director, Brand & Sustainability Lead, Kantar Romania, a deschis prima sesiune a conferinţei, discutând despre necesitatea ca brandurile să facă tranziţia spre un business sustenabil.

Astfel, el a explicat că: "Modelele economice care, acum, funcţionează, în viitor nu vor mai fi sustenabile. Aşadar, sustenabilitatea trebuie să capete prioritate, iar brandurile care nu vor acorda importanţa cuvenită transformării sustenabile vor avea probleme. Dacă nu vor aborda teme sociale importante vor avea probleme de recrutare, probleme de reputaţie, probleme de finanţare. Pentru a exista, până la urmă, în viitor - pentru că este posibil să îşi piardă şi dreptul de a funcţiona, trebuie să adopte această abordare sustenabilă, iar lucrurile care se întâmplă în această direcţie aduc cu sine oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la finanţare, optimizarea operaţională, atragerea de noi talente. Beneficii pot veni şi din creşterea brandurilor prin inovaţie, prin atragerea de noi categorii de consumatori. E momentul de a trece de la a privi sustenabilitatea ca pe o obligaţie la a o privi ca pe o oportunitate de creştere prin inovaţie. 40% din reputaţia unei companii înseamnă sustenabilitate."

În continuare, Eva Morales, CEO & Founder, Circular Advisors, special guest al ediţiei din 2024, a prezentat şi analizat strategii pentru a construi rezilienţa business-urilor în perioade de criză.

"Ce reprezintă o situaţie perturbatoare şi cum afectează afacerile? Acestea se pot manifesta în mai multe moduri. De exemplu, au fost companii care, cândva, erau lideri în sectoarele lor, dar care au eşuat să răspundă schimbărilor, să se adapteze, şi-au pierdut relevanţa şi au fost înlocuite de alte business-uri. De ce ratează companiile oportunităţile pentru transformări disruptive? A te agăţa de modelele tradiţionale de business poate duce la eşec. Atunci când ne gândim la inovaţie, credem că aceasta este lineară, însă ea porneşte foarte lent şi, atunci când atinge un punct critic, creşterea se întâmplă rapid. Pentru a ajunge în acel punct critic, de cotitură, companiile trebuie să investească în inovaţie. Eşecul trebuie să se petreacă rapid şi să fie cât mai ieftin, să poată experimenta, iar apoi să profite când piaţa ia avânt. Tranziţia către un lanţ de aprovizionare sustenabil are numeroase beneficii: acces la capital, decarbonizare, managementul riscurilor, colaborare cu stakeholderii", a spus ea.

Gabriel Staicu, Specialist CSR, Evryo, a prezentat în cadrul conferinţei proiectele desfăşurate la nivelul organizaţiei cu focus pe S-ul din ESG. Astfel, el a precizat: "Ne-am asumat ca până în 2040 să ajungem la NET zero. Noi avem un program - Ucenic Electrician, prin care avem parteneriate cu şapte licee, câte unul în fiecare judeţ în care suntem prezenţi. Începând cu anul 2021, am demarat proiectul Ucenic Electrician la Feminin, pentru că nu există neapărat o tendinţă a de a activa în acest domeniu - ne bucurăm să aducem alături de noi elevi şi eleve, astfel încât să ne devină colegi, peste trei ani, când termină liceul, sau peste mai mulţi ani, după ce finalizează studiile. După absolvirea liceului, elevii pot intra într-un program de internship de 6 luni, în care elevii merg şi văd zilnic cum stau lucrurile într-o staţie electrică şi care sunt principalele activităţi pe care trebuie să le desfăşoare. 93 de interni au parcurs cele 6 luni, iar 44 sunt colegii noştri."

A urmat un panel la care au participat: Dana Dobrescu (Mondelēz International), Constantin Bratu (Berarii României), Teodora Mărăcineanu (Electrolux Romania), Corina Blănaru (PKF Finconta ESG) şi Ionuţ Ruscea (Sustainability Consultant).

Un subiect abordat de invitaţii la panel a vizat transpunerea directivelor europene privind sustenabilitatea în legislaţia românească şi ce provocări întâmpină companiile. Astfel, Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG, a punctat: "Termenul de ESG a început să fie asimilat cu sustenabilitate, cu durabilitate. Directiva europeană a fost transpusă în legislaţia română, iar termenul folosit este «durabilitate». Conceptul în sine rămâne, se dezvoltă foarte mult, se rafinează mult. A apărut o directivă, avem 12 standarde, avem transpunere în legislaţia naţională, avem obligaţii. S-au întâmplat foarte multe, pentru că înainte aveam nişte cadre de raportare voluntare. Este foarte greu să te gândeşti la sustenabilitate când ai provocări cu care te confrunţi. Companiile din Europa au cel mai mic grad de conformare comparativ cu cele din SUA, care au un standard al lor. SUA sunt cel mai mare generator de obligaţii verzi - companiile se conformează voluntar, tocmai pentru a accesa fonduri. Nu putem discuta despre sustenabilitate fără să discutăm despre profit. Foarte multe companii doresc să fie sustenabile, dar se lovesc de numeroase bariere. A demonstrat sustenabilitatea că degeaba am un raport WOW, degeaba fac intern multe lucruri, dacă această comunicare nu ajunge la părţile implicate. Comunicarea este un punct cheie (...) Rolul autorităţilor este vital în modul în care se pot transpune şi implementa măsuri, astfel încât partea de sustenabilitate să fie cât mai eficientă, profitabilă şi benefică pentru toată lumea. Sunt foarte importante instrumentele prin care dovedim sustenabilitatea. Ideea sustenabilităţii este ca tu să îţi demonstrezi impactul benefic asupra comunităţii în care îţi desfăşori activitatea. E important să ai impact pozitiv acolo unde eşti prezent. Pentru implementare, e foarte important să găseşti şi sprijin din partea autorităţii, să ai un dialog cu comunitatea, dar să ai şi un cadru interdisciplinar în cadrul companiei - informaţia să circule pe toate palierele."

Despre rolul important al comunicării a vorbit şi Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux Romania. Astfel, ea a precizat: "Ne bazăm foarte mult pe know-how-ul care vine la nivel de grup, însă, de-a lungul anilor în Electrolux sustenabilitatea a evoluat - vorbim aici de la modul în care ne desfăşurăm acţiunile, cum implementăm şi producem produsele, cum comunicăm. Toată zona de sustenabilitate este parte din KPIs noştri - e parte şi din cum suntem evaluaţi individual. Încercăm să walk the talk (...) E nevoie să comunicăm, iar noi continuăm comunicarea de mai mulţi ani. Consumatorii sunt interesaţi de energy saving, aşa că noi comunicăm în mai multe direcţii. Pe partea de maşini de spălat, comunicăm cu ei despre cum să prelungească durata de viaţă a hainelor. Pentru produsele din bucătărie, avem propuneri pentru a combate risipa alimentară. Încercăm să venim cu mesaje pe toate palierele noastre. Avem şi o gamă care reuneşte produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic; totul trebuie să fie transparent, susţinut de date, astfel că avem un tool prin care consumatorii pot vedea ce economii ar face folosind acele produse."

La rândul său, Constantin Bratu, Director General, Berarii României, a subliniat necesitatea unei comunicări transparente cu clienţii, consumatorii, în ceea ce priveşte iniţiativele de sustenabilitate pe care le lansează organizaţiile.

"Reprezint o industrie în care concurenţa este foarte mare. În acest mediu concurenţial s-a investit foarte mult. Acum 20 de ani am avut viziunea să creăm un cod de autoreglementare în ceea ce priveşte promovarea unui consum responsabil de bere. Totodată, veţi vedea în fabricile de bere, de foarte mult timp, staţii de epurare, staţii de purificare a apei... Am fost surprins să văd, recent, că fabricile de bere au evoluat şi mai mult; au investit foarte mult şi în măsuri pentru asigurarea siguranţei la locul de muncă. Au o concentrare foarte mare în ceea ce priveşte partea de resurse, avem consumatori pe care îi tratăm cu respect şi avem partea de conformare. Suntem printre singurele industrii cu zero evaziune fiscală.

Indiferent ce ar face o companie, o industrie, nu poate face acest lucru decât fiind într-un fel de mariaj cu consumatorul. Din păcate, unde este bariera dintre comunicarea pe care o faci cu consumatorul şi riscul de a ajunge la greenwashing? În industria berii, consumatorii sunt privilegiaţi. Încă pot alege o bere într-un ambalaj reutilizabil, iar cam 10% din berea vândută în România este în ambalaj reutilizabil. Avem un ambalaj prietenos cu mediul: berea la draft. Butoaiele au un ciclu de utilizarea foarte mare. Avem şi ambalaje de unică folosinţă - sticlă, doză, PET. În octombrie, 84% din ambalajele puse pe piaţă au fost reciclate prin sistemul de garanţie-returnare", a spus el.

Un alt subiect abordat în cadrul primului panel a vizat şi lipsa de specialişti în raportare ESG şi ce pot face organizaţiile pentru a găsi oamenii care să răspundă acestor nevoi ale organizaţiilor.

În acest context, Dana Dobrescu, Manager Corporate and Government Affairs România, Mondelēz International, a spus: "Noi nu avem o provocare de a face lucruri, ci mai degrabă este o provocare în a găsi specialişti pentru a raporta foarte multe lucruri. Ştim cu toţii că domeniul este încă la început. A doua provocare este spre extern, să le arătăm consumatorilor ce înseamnă un produs sustenabil şi cum se traduce această sustenabilitate la raft. Foarte multe companii au încetat să mai comunice de frica greenwashingului, dar tăcerea creează diverse interpretări din partea consumatorilor, iar prima este că acele companii care nu comunică nu fac, iar cele care comunică fac mai mult.

Consumatorii tineri fac alegeri aliniate cu valorile lor, iar valorile lor sunt aliniate cu ceea ce se întâmplă în lume, sunt orientate spre mediu. Vorbim despre climate anxiety, iar ei aleg produse sustenabile. Jumătate dintre ei vor să vadă imediat la raft această comunicare, iar dacă nu au informaţiile, nu ne cumpără produsele. Este o oportunitate de 6% pe care brandurile o ratează dacă nu comunică despre sustenabilitate. Până în 2030, ei îi vor depăşi ca putere de cumpărare pe millennials şi de acolo va veni baza de consumatori de produse sustenabile. Nu putem comunica arid şi rigid, trebuie să venim cu o poveste frumoasă pentru consumatori."

La rândul său, Ionuţ Ruscea, Sustainability Consultant, a intervenit precizând: "În acest moment, toată energia merge către raportare, însă asta înseamnă că nu este loc pentru soluţii. În România, domeniul acesta, din perspectiva mea, trebuie să migreze încet şi către inginerie. Chiar şi dacă avem specialişti, pleacă şi merg în companii care sunt dispuse să implementeze soluţii sustenabile. Autorităţile au rol de legiferare şi control. În companiile în care am lucrat, foarte puţine proiecte care nu au fost obligatorii sau cerute de stat au trecut. Statul trebuie să dea direcţia către viitor şi să legifereze, iar companiile trebuie să controleze implementarea, să fie atente în relaţie cu statul. Compania trebuie să ofere statului expertiză, iar statul să fie capabil să o primească. Al treilea actor sunt ONG-urile, care trebuie să fie colaboratori în relaţie cu companiile şi cu statul, să nu fie o relaţie de subordonare. Se întâmplă, în multe cazuri, ca ONG-urile să nu pună degetul pe rană ca să nu piardă anumite fonduri."

SESIUNEA A II-A

Alexandra Florea, Head of Sustainability, Medik8, a deschis cea de-a doua sesiune a evenimentului vorbind despre ESG la intersecţia dintre scop şi profit.

"ESG poate fi factorul ce duce la realizarea sau anularea unei tranzacţii. Potrivit unui studiu, patru din cinci factori de decizie la nivel mondial susţin că aspectele ce ţin de ESG sunt pe agenda lor de fuziuni şi achiziţii. 45% dintre investitorii intervievaţi au identificat o implicaţie semnificativă pentru tranzacţie, ca urmare a unei constatări materiale de due diligence ESG, iar pentru jumătate dintre aceştia, situaţia respectivă a dus la blocarea tranzacţiei. 55% dintre respondenţi sunt dispuşi să plătească o primă între 1-10% pentru active cu o maturitate ESG ridicată. Ce anume urmăresc investitorii? Doresc să vadă un EDI puternic (n.trad - Echitate, Diversitate, Incluziune), doresc să vadă politicile şi progresul companiei, doresc o bună guvernanţă. Investitorii vor să vadă politici, metodologii ESG. Scopul şi profitul nu se exclud reciproc ; scopul duce spre profit, în ceea ce priveşte retenţia talentelor, noi afaceri şi inovaţie. Angajaţii, în special cei tineri, sunt din ce în ce mai atraşi de organizaţiile cu valori ESG puternice. Multe pieţe internaţionale şi companii cu obligaţii de raportare ESG prioritizează schimburile comerciale cu IMM-uri care respectă standardele ESG. Cu o mentalitate de start-up şi agilitate, IMM-urile pot dezvolta produse şi servicii sustenabile, care să răspundă cerinţelor pieţelor emergente mai rapid decât companiile existente", a spus ea.

În continuare, Corina Radu, Sustainability Coach, Fondator, Solutions4Impact Consulting & Impact Market Romania, a vorbit despre paşii pe care trebuie să îi parcurgă organizaţiile pentru a obţine certificarea B Corp.

"Mulţi consideră că, în companiile în care lucrează nu e nevoie să facă impact, ci au nevoie să facă profit, însă întotdeauna există o şansă de a crea un impact, oricât de mic: fie că e vorba de educaţie, de sprijinirea consumatorilor locali, a producătorilor locali, a comunităţii în care activaţi. Acest impact, împărţit în activităţi mici, noi le colectăm şi le analizăm, facem un B Impact Assessment, îl completăm şi trebuie să obţinem un minim punctaj de 80 de puncte. Dacă suntem mulţumiţi cu evaluarea, putem aplica pentru certificarea B-corp, care se reînnoieşte la trei ani. Dacă nu suntem mulţumiţi de evaluare, putem crea şi implementa un plan în urma căruia să aplicăm ulterior la certificare. Sunt analizate mai multe zone: angajaţi, comunitate, mediu, clienţi şi guvernanţă. De ce vor companiile să se certifice B Corp? În UK, de exemplu, tot mai multe companii tind să se certifice şi să demonstreze acest impact. Majoritatea surselor de conştientizare vin din faptul că oamenii văd logo-ul B Corp pe produs. Generaţia nouă este foarte motivată de valori personale pozitive pe care doreşte să le găsească în valorile companiilor respective. Consumatorii se simt influenţaţi de acest brand şi îl adoptă ca fiind pentru ei o siguranţă că acel produs este certificat", a spus ea.

Invitat special din Grecia a fost Marios Vlachogiannis, Antreprenor şi inovator, Cofondator, Coffeeco. El a vorbit despre importanţa economiei circulare şi iniţiativele lansate de Coffeeco.

"Colectăm lunar 10 tone din reziduuri de cafea şi încercăm să producem cosmetice şi bioplastic din acest tip de deşeu. Suntem o companie care crede că sustenabilitatea are o mare valoare economică. Consumatorii caută din ce în ce mai mult produse ecologice, sustenabile şi lipsite de substanţe chimice nocive. Consumatorii privesc din ce în ce mai favorabil companiile care prioritizează sustenabilitatea, care sunt prietenoase cu mediul şi care îmbrăţişează economia circulară. Aproape 80% din consumatorii generaţiei Z aleg cosmetice sustenabile derivate din reziduurile regenerabile provenite din reciclarea materiilor prime. UE şi guvernele pun din ce în ce mai multă presiune pe companii pentru a-şi reduce impactul asupra mediului şi a-şi îmbunătăţi sustenabilitatea. Fondurile de investiţii preferă din ce în ce mai mult companiile cu un profil puternic de sustenabilitate", a spus el.

A urmat Dana Nae Popa, Owner & Managing Director, Agenţia pastel. "Încercăm să aducem un impact în campanii şi să ne convingem clienţii să dea volumul mai tare binelui pentru proiectele pe care deja le fac. Anul acesta ne-am dat seama că e mai important ca niciodată că domeniul în care lucrăm; e important să comunicăm - am invitat în podcastul nostru oameni care să ne inspire prin impactul, prin binele pe care îl fac. Acum mai bine de 8-9 ani, în agenţie am pornit un program intern numit «Nicio lună fără o faptă bună», iar noi, cei din agenţie, ne implicam lună de lună în diverse cauze. După patru ani, ne-am dat seama că e loc să facem mai mult şi mai bine şi am pornit Asociaţia pastel, iar numele programului nostru a devenit o misiune a ONG-ului, Am făcut un studiu şi 72% dintre respondenţi au zis că ar vrea să facă bine lunar, prin intermediul organizaţiilor", a spus ea.

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel la care au participat: Gabriela Barbu (Decathlon), Tulia Căşvean (Transavia), Raul Pop (CERC, ECOTECA), Alexandra Cernian (Recycllux, Politehnica Bucureşti) şi Raluca Hăulică (Alura).

"În ultimii ani, s-a simţit ca o situaţie de urgenţă şi de planificare strategică din partea companiilor în ceea ce înseamnă implementările. Totodată, am observat o atenţie spre tehnologie şi cum ar putea fi ea implementată în raportarea ESG. Universităţile încearcă să se alinieze, să vadă unde poate converge tehnologia cu sustenabilitatea din perspectiva ESG. Vor fi alocate fonduri spre zona de cercetare şi, clar, va fi o direcţie spre care se vor uita universităţile tehnice şi inginereşti. Sper că studenţii de acum vor fi deschişi spre acest domeniu, care va deschide o zonă nouă de locuri de muncă. Tehnologic vorbind, va fi loc de inovaţie.

Zona de tehnologie artificială are potenţial să aibă un impact pozitiv, însă pentru a o pune eficient la treabă trebuie să ştim ce vrem să obţinem de la ea, să o antrenăm, să îi explicăm. Deci e clar că tehnologia are potenţial să susţină direcţia de sustenabilitate, dar tot de la oamenii care o creează pleacă secretul succesului. Trebuie să lucrăm în primul rând cu oamenii, ca ei să înţeleagă importanţa acestui fenomen, importanţa şi impactul acţiunilor de zi cu zi", a spus Alexandra Cernian, Cofondator, Recycllux; Expert în inovaţie digitală pentru Comisia Europeană, Conferenţiar universitar la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie, Politehnica Bucureşti.

La rândul său, Tulia Căşvean, Director Comunicare Corporativă şi PR, Transavia, a intervenit precizând că: "Încercăm să nu vedem sustenabilitatea ca pe o corvoadă - am făcut pasul spre sustenabilitate de mult timp, traducându-l prin grijă. Cred că trebuie să lucrăm la mentalitate, pentru că aşa nu vom mai fi doar reactivi, ci proactivi, orientaţi. Dacă vedem sustenabilitatea ca pe un cost, este clar că vom avea rezistenţă din toate părţile, inclusiv de la consumator, care va trebui să plătească mai mult. Pe de altă parte, sustenabilitatea are nevoie de bani, de companii profitabile. Profitabilitate înseamnă să ai resurse să poţi investi. Întrebarea este cum faci acest profit? Pentru noi, sustenabilitatea nu este o noutate, pentru că ea a fost acolo, o susţinem prin investiţii constante. Noi ne-am uitat întotdeauna în interior - avem grijă la resurse, avem o politică zero pierderi. Până la urmă, cred că România are de lucrat la mentalitate; fiecare business trebuie să lucreze la propria mentalitate şi să nu mai vadă două lucruri diferite."

"Eu cred că, în ceea ce priveşte ESG, abia acum învăţăm abecedarul. Suntem în faza în care redescoperim adevăruri vechi, cum ar fi grija, combaterea risipei, chiar dacă acum se numeşte «ESG», «sustenabilitate». Faptul că noi am plecat de la concepte academice, de la politică europeană, şi am încercat să ne dăm seama ce înseamnă asta în limbajul de zi cu zi, ne-a întârziat puţin. Cred că lucrurile de care vorbim atunci când ne referim la sustenabilitate sunt de bun simţ. La nivel de companie, ar trebui să însemne reduceri de costuri, să nu mai facem risipă şi să ne conservăm sustenabilitatea business-ului pe 5-10 ani. Ar trebui să ne întoarcem la ideea de bun simţ; eu aş încerca să sparg temerea că ESG este o chestiune complicată, impusă asupra noastră şi că trebuie să ne reorganizăm. Poate este util să ne uităm peste procese şi să vedem ce este acolo - cred că asta ne ajută pe toţi", a explicat, în continuare, Raul Pop, CoFondator, Vice-Preşedinte, Coaliţia pentru Economia Circulară (CERC), Director Programe, Asociaţia ECOTECA.

Invitaţii la panel au discutat şi despre necesitatea ca brandurile să educe clienţii în ceea ce priveşte un consum responsabil. Astfel, Raluca Hăulică, Founder, Alura, a explicat: "Forma noastră de sustenabilitate este o combinaţie între a produce pe cerere şi a educa publicul că merită aşteptarea şi să renunţăm la acest waste de stoc, care poluează mai mult decât toată industria aeriană la un loc. S-a ajuns să se ardă produse, pantofi, pentru că e mai ieftin să le arzi decât să le vinzi la discount. Avem ca scop să transmitem mesajul sustenabilităţii şi am fost împinşi să luăm măsuri logice. Nu trebuie să fie nimic forţat (...) Cred că, a fi fondator de start-up, dacă vrei să îl duci la un anumit nivel, aceasta este definiţia sustenabilităţii. Nu îţi permiţi să arunci. Avem zile dedicate pentru produsele cu o mică zgârietură - toate produsele noastre sunt handmade şi avem evenimente dedicate offline pentru asta. Am mers şi în zona de a responsabiliza clientul: am decis să avem taxe de retur, să avem informări în pagina de produs printr-un soft care menţionează la fiecare produs returnat cât anume poluează returul. Sesizez că, pe măsură ce trece timpul, clientele noastre sunt receptive: preferă să aibă o împachetare simplă. În loc să cumpere 5 produse, preferă să se limiteze la ceva versatil. Noi avem produse din zona clasică pentru a încuraja purtarea produselor de la un sezon la altul."

La rândul său, Gabriela Barbu, Director de Sustenabilitate, Decathlon România, a adăugat: "În ultimii trei ani, vedem o accelerare în zona conformităţii sustenabile. Noi suntem într-o conformitate voluntară; de doi ani, avem 50% din bonusul de angajaţi este dacă ne atingem obiectivele sustenabile. Este o conformitate pe care o simţim cu toţii, de la top management şi până la angajaţi. Eu am 15 ani de analiză şi raportare contabilă în spate şi am înţeles foarte bine nevoia businessului de a înţelege profitabilitatea şi de a înţelege că nu pierde bani dacă implementează ceva sustenabil. Orice implementăm din punct de vedere sustenabil trebuie să aibă sens pentru business overall. Este important ca fiecare om din organizaţie să înţeleagă partea de sustenabilitate, de redesign, de reparaţii. Ceea ce înainte noi aruncam - produsele testate, murdare sau cu un mic defect, în momentul de faţă sunt vândute cu discount, iar asta este un succes. Multe fabrici cu care colaborăm aruncau produsele cu un mic defect, pe care nici nu îl vedeai. Acum aceste produse sunt preluate de la fabrică şi vândute cu un discount. Businessul, sustenabilitatea şi profitabilitatea trebuie să meargă mână în mână."