POTRIVIT INDICELUI DE PERCEPŢIE Ne menţinem în topul ţărilor corupte din Uniunea Europeană

• La nivel global, România este pe locul al 66-lea, la egalitate cu China, Vanuatu şi Sao Tome&Principe - fiecare cu câte 45 de puncte

Bulgaria, Ungaria şi România ocupă primele trei locuri în topul privind indicele de percepţie a corupţiei în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, situaţia fiind neschimbată în ultimii trei ani, conform recentului raport întocmit de Transparency International pentru anul trecut şi publicat ieri.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt". Indicele de Percepţie a Corupţiei 2021 arată că, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei, în ultimii 10 ani. România nu face excepţie, menţinându-şi aproape acelaşi scor în ultima decadă, comparativ cu media UE. Cu doar 45 de puncte din 100, ţara noastră se situează sub media UE, 64 de puncte, şi rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări europene alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când ţara noastră avea 44 de puncte din 100.

Dacă ne uităm pe situaţia din ultimii cinci ani, constatăm că, dacă în 2016 şi 2017 România deţinea 48 de puncte şi în 2018 avea 47 de puncte, în anul 2019, gradul de corupţie s-a accentuat şi am înregistrat doar 44 de puncte, punctaj menţinut şi în 2020 - primul an al pandemiei Covid-19. Spre deosebire de acesta din urmă, anul trecut am mai acumulat un punct de "bună purtare", astfel că am avut 45 de puncte, deşi la prezentarea raportului pentru anul 2020 actualul ministru al Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, susţinea pentru ziarul BURSA că se aşteaptă la o situaţie mai gravă pentru raportul pentru anul 2021.

"Dacă ne uităm la anul curent, prin prisma a ce se întâmplă, cred că situaţia privind indicele percepţiei corupţiei în ţara noastră va fi mai gravă în raportul ce va fi publicat la începutul anului 2022 de Transparency International. Modul în care membrii guvernului numesc oameni în funcţiile publice, abuzurile privind schimbarea din funcţie a directorilor unităţilor de învăţământ, stabilirea prin ordonanţă de urgenţă a modificării Codului Administrativ pentru a numi prefecţi şi subprefecţi fără experienţă şi fără studiile necesare, deschid calea unor lucruri care vor slăbi situaţia României pe plan internaţional cu privire la indicele de percepţie a corupţiei", declara în urmă cu un an actualul ministru al Apărării Naţionale.

• Botswana, mai puţin coruptă decât România

Din fericire situaţia nu s-a agravat, dar din păcate am stagnat şi rămânem în continuare în percepţia cetăţenilor şi a mediului de afaceri în topul celor mai corupte ţări din Uniunea Europeană. Din raportul prezentat ieri de Transparency International reţinem că ţările europene care sunt percepute ca fiind cel mai puţin corupte sunt Danemarca şi Finlanda - cu câte 88 de puncte, Norvegia şi Suedia cu câte 85 de puncte, Elveţia - 84 de puncte, Olanda - 82 de puncte, Luxemburg - 81 de puncte şi Germania - 80 de puncte.

Scorul mediu privind percepţia corupţiei în cele 31 de ţări cuprinse în raport (membre UE şi nemembre UE din vestul Europei) este de 66 de puncte.

La nivel global, România se situează, cu cele 45 de puncte, pe locul 66 din 180 de ţări pentru care a fost calculat indicele de percepţie a corupţiei, la egalitate cu China, Sao Tome&Principe şi Vanuatu, fiind considerată mai coruptă decât Malaezia (48 de puncte), Namibia (49 de puncte), Arabia Saudită (53 de puncte), Cuba (46 de puncte), Muntenegru (46 de puncte), Rwanda (53 de puncte) şi Botswana (55 de puncte).

Cu toate acestea, din ceea ce ne transmitea Vasile Dîncu mai reţinem că "percepţia nu se bazează pe fapte, iar corupţia este un fenomen de underground care nu poate fi măsurat pentru a stabili parametri reali ai acestuia". "Nu cred că noi suntem - aşa cum se arată în raport - după ţări africane sau după ţări unde democraţia nu funcţionează. Nu ştiu cine face acest raport pentru România, câte persoane au fost chestionate şi cum s-au cules datele dar cred că nivelul percepţiei corupţiei nu este corect pentru ţara noastră", afirma în urmă cu un an Vasile Dîncu.

• Problemele din achiziţiile publice - factorul principal în scorul înregistrat de ţara noastră

Din analiza Transparency International reiese că pandemia de Covid-19 a dat guvernelor ocazia să îşi extindă puterea executivă, să ascundă informaţii publice şi să restrângă din drepturile cetăţenilor. Pandemia a afectat transparenţa şi responsabilitatea inclusiv la nivelul statelor membre UE, expunând semne de îngrijorare cu privire la paşi înapoi făcuţi chiar şi de ţările din fruntea clasamentului.

În România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie.

Referitor la acest aspect, Dacian Cioloş, preşedintele USR a spus: "Încă din perioada guvernului minoritar Orban, am cerut transparenţă totală faţă de modul în care se fac achiziţiile directe, fără licitaţie - pentru că s-a permis acest lucru cu sume destul de mari la acea vreme -, iar când am ajuns la guvernare ministrul Voiculescu a început transparentizarea şi a făcut publice toate informaţiile pe care le avea şi a răspuns autorităţilor responsabile cu ancheta (n.red. - privind Unifarm) trimiţând toate datele şi informaţiile solicitate. Mai mult a transparentizat achiziţiile publice din minister şi a făcut publice şi alte date, fapt pentru care a plătit cu funcţia la un moment dat pentru că a fost prea transparent după gustul unora. Iată că ceea ce spunea atunci USR, spun acum şi alţii, pentru că sunt lucruri de bun simţ când vorbim despre bani publici, indiferent că e o pandemie sau o situaţie normală. (...) Ţin minte că Ioana Mihăilă a explicat situaţia inclusiv la audierile din Parlament din toamnă, când am propus un guvern minoritar. S-a dus în comisia de sănătate cu date, cu documente, pe care le-a distribuit parlamentarilor şi pe care le-a făcut publice. Nicio informaţie solicitată public de cineva nu a fost reţinută în Ministerul Sănătăţii condus de un ministru de la USR".

Prin prisma situaţiei din zona achiziţiilor publice, Transparency International Romania readuce în atenţia publică Pactele de Integritate, ca o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice. Organizaţia neguvernamentală susţine că

utilizarea Pactelor de integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice ar reprezenta o soluţie viabilă pentru a reduce riscurile de fraudă şi corupţie în domeniu.