London fix - cotaţia aurului folosită de companiile miniere, de bijutieri şi de băncile centrale pentru cumpărarea, vânzarea şi evaluarea aurului, pare că a fost manipulată timp de un deceniu de băncile care o stabileau, conform unor cercetători citaţi de agenţia Bloomberg.
Profesorul Rosa Abrantes-Metz de la Stern School of Business din cadrul Universităţii din New York, şi Albert Metz, director general la Moody Investors Service, scriu, într-un proiect de lucrare, că unele tranzacţii neobişnuite, apărute în jurul orei 15.00, pe piaţa din Londra, când aşa-numita cotaţie "afternoon-fix" este stabilită în baza unei conferinţe telefonice private între cinci dealeri majori de aur, reprezintă un semn de comportament manipulatoriu, care ar trebui să fie investigat.
"Structura preţului de referinţă duce, cu siguranţă, la o înţelegere secretă şi manipulare, iar datele empirice sunt în concordanţă cu artificialitatea preţului", arată raportul, care nu a fost încă publicat. Proiectul menţionează: "Este probabil să se fi produs cooperarea între participanţii la piaţă".
Abrantes-Metz şi Metz au monitorizat tranzacţiile "intraday" de pa piaţa spot a aurului, în intervalul 2001-2013, ca urmare a unor mişcări neaşteptate, inexplicabile, care pot indica un comportament ilegal.
Amintim că autorităţile de la nivel internaţional analizează stabilirea preţului de referinţă al aurului, pe o piaţă de 20.000 miliarde de dolari.
Din 1919, cinci bănci importante se întâlnesc la Londra ca să stabilească preţul aurului. Acum, dealerii şi economiştii susţin că unii traderi adună mai rapid informaţii şi au astfel un avantaj incorect când cumpără şi vând aur.
Cotaţia London fix este stabilită de două ori pe zi, la 10.30 şi 15.00, şi publicată după o convorbire telefonică între traderi. Procesul poate dura de la câteva minute la peste o oră, iar în timpul şedinţei se pot tranzacţiona aur şi produse derivate din acest metal, pe piaţa spot şi pe burse. Imediat după fixarea preţului au loc tranzacţii masive. De aceste tranzacţii se ocupau "Barclays" Plc, "Deutsche Bank" AG, "Bank of Nova Scotia", "HSBC Holdings" Plc şi "Société Générale" SA, însă în luna ianuarie, "Deutsche Bank", cea mai mare bancă germană, a anunţat că se va retrage din panelul ce stabileşte preţul de referinţă al aurului şi argintului, pe fondul anchetei derulate de autorităţile de reglementare din ţară în baza suspiciunilor de manipulare a cotaţiilor metalelor preţioase, de către bănci.
Oficialii băncilor mai sus menţionate au refuzat să facă vreun comentariu cu privire la cele prezentate în proiectul cercetătorilor americani referitor la posibila manipulare.
1. Concluzia?
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 03.03.2014, 11:11)
Pai, in ultimii 10 ani, pretul aurului a crescut de 400 la 1900 (in sept.2011 parca), iar incepand cu sfarsitul lui 2012 si tot anul 2013, a scazut la 1200, iar acum creste iar, fiind acum 1350, ceea ce inseamna ca manipularea facuta de cei care au acest monopol a fost in sens crescator, iar la un moment dat au inceput sa ia profitul din aceasta manipulare, vanzand aurul timp de 6 luni. Dar si derivatele au fost folosite pentru asta, pentru crestere. Singurul lucru care ii poate disculpa de aceasta manipulare grosiera ar fi analiza cantitatii de aur fizic cumparate la nivel mondial si analiza ofertei de aur la nivel mondial. Daca se dovedeste ca cererea a fost proportionala cu cresterea pretului, atunci nu a fost manipulare, ci o ajustare a pretului in functie de cerere si oferta. Se mai poate analiza si daca cumva productia de aur fizic a fost minimizata, tocmai pentru a micsora oferta, dar asta ar presupune un oligopol global al productiei de aur fizic, adica lipsa concurentei si deci ar duce tot acolo. Oricum, sa le fie rusine, doar daca nu cumva evolutia economiilor indiene, chineze, eventual rusesti au determinat o asemenea cerere incat poate pretul aurului ar fi trebuit sa fie si mai ridicat. Deci, ar fi interesant pentru jurnalisti sa preia analizele de acest fel facute de diversi analisti academici, care au acces la astfel de date.