Practicieni de prestigiu, prezenţi la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Naţionale de Insolvenţă

În zilele de 30 şi 31 octombrie 2015, la Bucureşti, a avut loc cea de-a treia ediţie a Conferinţei Naţionale de Insolvenţă, având ca scop încurajarea unei dezbateri referitoare la problemele curente ocazionate de interferenţele dintre o serie de texte normative aferente dreptului penal în procedurile de insolvenţă, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Evenimentul a fost organizat de către Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (I.N.P.P.I.), în parteneriat cu gazda reuniunii, Universitatea Româno-Americană, şi cu sprijinul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (U.N.P.I.R.).

La acţiune au asistat 450 de participanţi: practicieni în insolvenţă, reprezentanţi ai diferitelor instituţii creditoare, cadre didactice universitare, judecători sindici, judecători ai Curţii de Apel, judecători în materie penală, precum şi procurori.

"Conferinţa din acest an a avut ca scop încurajarea unei dezbateri referitoare la problemele curente ocazionate de interferenţele dintre o serie de texte normative aferente dreptului penal şi dreptului de procedură penală în procedurile de insolvenţă, de legea privind insolvenţa persoanelor fizice, precum şi de inerentele consecinţe ale aplicării Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Astfel, lectorii şi participanţii la eveniment au discutat despre aspectele acestor prevederi şi le-au clarificat pentru ca toţi practicienii în insolvenţă din România să-şi poată desfăşura activitatea cu profesionalism", se arată în comunicat.

Preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă din România, avocatul Simona Maria Miloş, a declarat: "Avem o nouă legislaţie a insolvenţei, modernă, bazată pe cele mai bune practici la nivel internaţional, care înglobează, într-o manieră coerentă şi cursivă, tratamentul aplicabil fiecărei categorii de creanţe în parte, indiferent că vorbim despre creanţe aparţinând creditorilor garantaţi, negarantaţi, bugetari sau despre creanţa părţii vătămate în procesul penal- victima unei infracţiuni. Domeniul dreptului penal şi cel al procedurilor de insolvenţă nu ar trebui să se excludă, nu ar trebui să fie două linii paralele, ci două domenii care se întrepătrund, în respectarea aceloraşi principii, căci ceea ce contează este finalul, şi anume, rezultanta tuturor acestor forţe care apar în procedura insolvenţei".

În discursul introductiv, Nelu Ciobanu, Director Adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii a susţinut: "Aşa cum ştiţi, parteneriatul între instituţiile noastre a început în anul 2013, prin semnarea parteneriatului de colaborare şi a continuat în anul 2014, în contextul intrării în vigoare a noii legi a insolvenţei, Legea nr. 85/2014, prin organizarea în comun a 5 seminarii de formare profesională continuă în domeniul dreptului insolvenţei, la care au participat judecători sindici, cât şi practicieni în insolvenţă. Colaborarea a continuat în anul 2015, prin includerea în programul de pregătire profesională a judecătorilor şi procurorilor [în cadrul] a altor 5 seminarii, tot în dreptul insolvenţei.

Ecourile privind toate aceste activităţi de formare continuă au fost cât se poate de pozitive, fiind apreciate în mod deosebit calitatea formatorilor, discuţiile practice, interactivitatea seminariilor, dar şi condiţiile în care acestea au fost organizate.

Fiind destinate judecătorilor cu atribuţii în domeniul insolvenţei, cât şi practicienilor în insolvenţă, seminariile au creat un cadru propice pentru schimbul de opinii şi experienţe pentru cele două categorii socio-profesionale, precum şi pentru unificarea practicii judiciare.

Închei prin a constata faptul că prin conţinutul tematicii, prin calitatea lectorilor, a moderatorilor şi a participanţilor, entuziasmul şi abordarea profesionistă a organizării, această conferinţă are premize foarte bune de a constitui evenimentul anului în domeniul insolvenţei".

Invitatul de onoare a expus participanţilor recomandările Comisiei Europene din 2014, Robert van Galen, a semnalat că: "Situaţia s-a schimbat dramatic, odată cu aplicarea recomandărilor Consiliului European din 2001. Acest regulament a implementat măsuri de recunoaştere valabile pentru toate statele, cu excepţia Danemarcăi. Astfel, acum, lichidatorul judiciar al unei societăţi comerciale din România îşi poate exercita puterile în oricare alt stat membru." Preşedintele Insol Europe a mai precizat: "Ideea că insolvenţa ar trebui să se oprească doar pentru debitor... ar trebui însă să dăm posibilitatea debitorului să-şi continue activitatea, iar acest lucru s-a implementat deja în multe locuri din Statele Unite ale Americii. Se bazează pe ideea că adesea debitorul care nu-şi poate plăti creditorii nu este neapărat o persoană care doreşte să-şi înşele creditorii, ci poate că insolvenţa este rezultatul unor probleme economice. Ar putea fi totodată şi rezultatul unor riscuri, pe care debitorul şi le-a asumat, dar care nu au ieşit cum şi-a dorit. Filozofia este că dacă devii creditorul cuiva, eşti participant în activitatea sa economică şi îi împărtăşeşti riscurile".