PRECEDENT PERICULOS Codul Penal, modificat prin ordonanţă de urgenţă, în stare de urgenţă

Situaţiile excepţionale sau de urgenţă presupun măsuri excepţionale... ori de urgenţă. Conform Constituţiei şi legislaţiei în vigoare, măsurile pe care le pot lua Guvernul şi Parlamentul în stare de urgenţă trebuie să fie limitate în timp.

Cu toate acestea, guvernul Orban a încălcat linia respectivă şi a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a modificat mai multe articole din partea specială a Codului Penal. Fără să facă vreo modificare şi în partea generală, cu privire la definiţia sau înţelesul expresiei boală infectocontagioasă.

Decizia Guvernului a fost motivată în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă prin prisma faptului că mai mulţi concetăţeni au ales să nu respecte carantina în care se află, să nu declare că sunt infectaţi cu coronavirus ori că provin din zone afectate din punct de vedere al noii epidemii şi să încalce regulile cu privire la autoizolare. Prin prisma acestor lucruri, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, Cabinetul Orban a decis, prin ordonanţă de urgenţă, adoptată în stare de urgenţă, modificarea Codului Penal şi înăsprirea pedepselor cu privire la anumite fapte şi introducerea unor fapte penale noi. Fără a limita în timp aplicarea noilor dispoziţii.

Din păcate, înăsprirea pedepselor nu se va aplica suspecţilor din cele peste 60 de dosare penale întocmite până acum pentru persoanele care au încercat să evite carantina şi izolarea, răspândind astfel noul virus. Aceştia vor beneficia de legea penală mai favorabilă ce era în vigoare la data săvârşirii infracţiunilor. Noua modificare este fără efect pentru cauzele respective şi este menită doar să descurajeze alte persoane privind săvârşirea acestor infracţiuni, care pedepsesc chiar şi comiterea din culpă a faptelor penale respective.

Modificarea Codului Penal prin ordonanţă de urgenţă, în timpul stării de urgenţă, reprezintă un precedent periculos, deoarece nu vorbim despre dispoziţii limitate în timp ca aplicare, ci despre dispoziţii valabile şi după încetarea stării de urgenţă.

De aceea, poate că ar fi necesar ca respectivul act normativ să fie amendat de Parlament atunci când va ajunge în dezbaterea senatorilor şi deputaţilor din comisiile juridice.

Conform ordonanţei de urgenţă, pedeapsa pentru declararea necorespunzătoare a adevărului se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă, iar dacă această faptă este săvârşită pentru a ascunde riscul privind infectarea cu o boală contagioasă pedeapsa este fie închisoare de la unu la cinci ani sau amendă, conform noului act normativ. Aceeaşi pedeapsă se va aplica persoanelor care nu respectă carantina sau spitalizarea, dacă astfel se răspândeşte boala. Dacă în acest fel se produce moartea unor oameni pedeapsa va fi între 5 şi 12 ani. Transmiterea unei boli infectocontagioase despre care o persoană ştie că o are se pedepseşte cu închisoare între doi şi şapte ani, iar dacă au fost vătămate persoane - între 3 şi 10 ani. Dacă în acest fel se ajunge la moartea unor persoane, pedeapsa va fi între 7 şi 15 ani de închisoare.

Prin ordonanţa de urgenţă, guvernul Orban a introdus o nouă infracţiune. Astfel, după articolul 352 din Codul Penal se introduce un nou articol, 3521, referitor la "Omisiunea declarării unor informaţii". Textul articolului respectiv arată: "Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care acestea îşi desfăşoară activitatea a unor informaţii esenţiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă".

Cu alte cuvinte, atunci când află că o persoană din cercul său social, este declarată ca fiind infectată cu o boală contagioasă, cetăţenii trebuie să verifice, retrospectiv, dacă au intrat în contact cu aceasta în ultima perioadă şi, dacă au făcut-o, au obligaţia de a declara acest lucru. În caz contrar, se aleg cu dosar penal.

Problema este că ordonanţa nu prevede ce înseamnă o boală infectocontagioasă. Din analizarea HG 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare şi de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile, combinată cu dispoziţii din acte normative anterioare, reiese că printre bolile infectocontagioase întâlnim: rujeola, rubeola, gripa cauzată de un nou subtip, infecţia cu e-coli, febra tifoidă şi paratifoidă, meningita virală, meningita bacilară TBC, leptospiroza, antrax, holera, malaria, pesta, lepra, tifosul exantematic, febra galbenă şi... SARS, din ultima făcând parte şi noul coronavirus.