Evaluarea calităţii activelor insituţiilor de credit din ţara noastră ar trebui să se realizeze în baza aceleiaşi metodologii pe care intenţionează să o utilizeze Banca Centrală Europeană (BCE) pentru băncile din zona euro, consideră analiştii contactaţi de ziarul BURSA.
BNR ar trebui să utilizeze definiţiile aplicabile zonei euro, având în vedere intenţia declarată a autorităţilor locale ca ţara noastră să adere la Uniunea Monetară şi la uniunea bancară, chiar înainte de intrarea în blocul monetar, ne-a declarat analistul economic Călin Rechea. "Banca Naţională şi Guvernul şi-au asumat îndeplinerea unor criterii de convergenţă, care privesc inclusiv evaluarea dimensiunii portofoliilor de credite neperformante. În aceste condiţii, trebuie să aplicăm aceeaşi metodologie ca BCE, iar BNR nu are nicio scuză să refuze să facă acest lucru", susţine domnia sa.
Chiar dacă Banca noastră Centrală va realiza evaluarea în acelaşi mod ca autorităţile din zona euro, absenţa unui răspuns din partea sa cu privire la aceast[ chestiune transmite un semnal negativ, este de părere Călin Rechea, care ne-a mai precizat că refuzul Ungariei să aplice metodologia BCE era "de aşteptat", ţinând cont de hotărârile şi declaraţiile din ultima perioadă ale guvernului de la Budapesta, cu privire la sistemul bancar.
"În condiţiile în care nevoia de încredere este cea mai stringentă dintre nevoile sistemului bancar, este foarte important ca evaluarea să fie făcută într-o manieră sinceră", a mai afirmat domnia sa.
BCE a programat să deruleze, anul viitor, o analiză a calităţii activelor (asset quality review - AQR) bancare din Uniunea Monetară, în condiţiile în care urmează să preia rolul de supraveghetor al celor mai mari 128 de bănci din ţările membre.
AQR-urile ar trebui să reprezinte punctele de plecare pentru testele de stres pe care Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority - EBA) urmează să le coordoneze în toate cele 28 de ţări ale Uniunii Europene (UE) şi care vor evalua reacţiile băncilor la scenarii precum prăbuşiri ale pieţelor financiare sau modificări rapide şi puternice ale ratelor de dobândă, explică Reuters.
BNR nu a răspuns solicitării Reuters către băncile centrale din afara Zonei Euro să precizeze ce metodologie va utiliza pentru evaluarea calităţii activelor.
Şi analistul financiar Dragoş Cabat consideră că evaluarea calităţii activelor bancare din UE ar trebui să fie făcută într-un mod unitar, care să permită comparabilitatea. Domnia sa ne-a declarat: "Fără o procedură unitară, nu putem să facem comparaţii între bănci. Chiar dacă, în afara zonei euro, indicatorii economici sunt mai volatili, acest lucru nu reprezintă un motiv să aplicăm metodologii diferite. Până la urmă, orice test are o componentă de arbitrar, ceea ce le «suflă în pânze» celor care susţin aplicarea de sisteme diferite, dacă facem acest lucru, va fi greu să obţinem o imagină clară asupra situaţiei reale".
Cei doi economişti atrag atenţia că sistemul bancar din Europa Centrală şi de Est este dominat de instituţii financiare din zona euro, iar utilizarea de definiţii distincte face, practic, imposibilă evaluarea corectă a calităţii activelor acestora. "Dacă, în cazul unei bănci, folosim o definiţie în analizarea activelor din ţara de origine şi din celelalte ţări care sunt parte a zonei euro unde mai activează şi câte o alta pentru fiecare ţară din afara blocului monetar în care este prezentă, nu văd cum putem să ajungem la valori agregate care să reflecte realitatea", explică Dragoş Cabat.
Impactul unei evaluări nerealiste este unul semnificativ, în condiţiile în care creşterea multor bănci vest europene a avut la bază expansiunea acestora către jumătatea estică a Europei, subliniază Călin Rechea.
• Ungaria refuză metodologia BCE, deocamdată
Un sondaj realizat de agenţia de ştiri în rândul băncilor centrale ale ţărilor care nu fac parte din zona euro (Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Cehia, Polonia, Lituania, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia şi Lituania, ultima urmând să adere la blocul monetar la 1 ianuarie 2014) a relevat că majoritatea acestora plănuiesc să verifice starea de sănătate a instituţiilor de credit locale pe baza unor criterii similare cu cele ale BCE. Astfel, supraveghetorii din Lituania, Polonia, Suedia, Danemarca, Croaţia şi Letonia au declarat pentru Reuters că au de gând să aplice aceleaşi definiţii ca Banca Centrală Europeană pentru creditele neperformante.
În schimb, Banca Centrală a Ungariei a afirmat că băncile maghiare nu vor putea să colecteze întregul set de date necesar pentru realizarea testului de stres şi că intenţionează că aplice definiţiile EBA până când acestea nu vor deveni obligatorii, la finele anului viitor, menţionează sursa citată.
Banca Angliei nu oferă, încă, o poziţie publică în privinţa acestui aspect, a declarat un reprezentant al său pentru agenţie.
Banca Naţională a României (BNR) şi instituţiile corespondente din Bulgaria şi Cehia nu au oferit un răspuns la solicitarea Reuters, precizează agenţia de ştiri.
Investitorii intervievaţi de Reuters au opinii diferite cu privire la importanţa aplicării unei metodologii unitare în evaluarea calităţii activelor bancare. Astfel, în timp ce unii dintre reprezentanţii fondurilor de investiţii întrebaţi au declarat că decizia lor să participe la majorarea capitalului unor bănci, dacă testele vor releva nevoia, nu ar fi influenţată de sistemul utilizat, alţii au răspuns că şi ţara în care băncile în cauză activează joacă un rol important în hotărârea finală, potrivit agenţiei de ştiri.
Agenţia de rating Moody's nota, într-un raport publicat în urmă cu trei luni, că lipsa unei definiţii standardizate la nivel european pentru creditele neperformante reprezintă rincipalul obstacol în calea realizării analizei calităţii activelor băncilor din Europa.
1. ar iesi peste media europeana
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 18.11.2013, 00:42)
draga Alexandru si atunci ar trebui domnul Treichl sa ne raspunda de ce ii place cifra 669. Doar pentru ca a fost pretul platit pentru Petrom ar fi totusi plictisitor :-) "Dabei sank der Abschreibungsbedarf in Rumänien auf 469,4 (669,2) Mill. Euro"-----"Für den 33,34% Anteil an der Petrom bezahlt die OMV EUR 669 Millionen an die rumänische Privatisierungsagentur" Daca este sa aplicam filozofia UE putem spune IN ESENTA IDENTIC.
1.1. O.M.V. (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Theraflu în data de 18.11.2013, 11:32)
O suveica de nerefuzat !
De ce or fi ramas redeventele in gatul premierului ca nu mai auzim decat ca nu vom mai auzi nimic de ele ?