Guvernul bulgar presupune că importatorii de carburanţi folosesc o nouă schemă de evaziune fiscală, importând combustibil din Grecia prin portul românesc Constanţa, potrivit premierului Boiko Borisov, citat de cotidianului sofiot 24 Ceasa şi preluat de Agerpres.
"În momentul de faţă, în ţară se importă mari cantităţi de carburanţi şi trebuie să verificăm dacă se plătesc taxe de către comercianţii care importă din Grecia, prin Constanţa. Acolo (la Constanţa) plătesc taxe foarte mici pentru combustibil şi apoi îl reimportă"", afirmă Borisov într-un interviu pentru ziar.
Nu este clar, însă, la ce taxe vamale se referă premierul bulgar, în condiţiile în care România, Bulgaria şi Grecia sunt membre ale Uniunii Europene şi fac parte din piaţa comunitară, ceea ce exclude orice taxe vamale în cazul schimburilor intracomunitare. Un purtător de cuvânt al Agenţiei Vamale de la Sofia nu a dorit să comenteze declaraţia premierului bulgar, subliniind, însă, că terminologia folosită de acesta nu este corectă, neputând fi vorba de plata unor taxe vamale.
Un expert bulgar în domeniul fiscal, care a preferat să-şi păstreze anonimatul, a explicat, citat de Agerpres, că premierul cel mai probabil s-a referit la nişte scheme de deturnare a TVA. Este vorba despre companii care efectuează un număr mare de importuri şi exporturi fictive de mărfuri între câteva ţări din Uniunea Europeană, deturnând în acest fel TVA din bugetul de stat. Potrivit legislaţiei în vigoare, în caz de reexport, statul de reşedinţă fiscală a societăţii comerciale trebuie să restituie valoarea taxei pe valoare adăugată plătită. Mai multe grupuri infracţionale organizate, din care fac parte bulgari, români şi greci, înregistrează multe companii pe teritoriile celor trei ţări, efectuând schimburi fictive între aceste companii. În mod real, reexportul se efectuează doar pe hârtie, iar pe baza documentelor infractorii primesc bani de la stat pentru TVA-ul care, de fapt, nu a fost plătit niciodată. Infractorii profită de faptul că este vorba despre trei state diferite şi comunicarea între autorităţile fiscale necesită mai mult timp şi dispar cu banii înainte că inspectorii fiscali să descopere frauda. După ce acest lucru se întâmplă, aceştia constată că proprietarul oficial al companiilor este o persoană fără niciun venit care, în schimbul unei sume mărunte, a acceptat să semneze toate documentele pentru înfiinţarea societăţilor, neavând habar care ar fi conţinutul actelor semnate, a precizat sursa citată.