Premierul grec ameninţă cu organizarea de alegeri anticipate

Actualizare 18:32 Experţii FMI recomandă Consiliului guvernator să nu acorde Greciei un nou pachet de ajutor financiar

Consiliul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a fost informat că nivelul înalt al datoriei şi istoria nefavorabilă privind implementarea reformelor descalifică Grecia din al treilea bailout acordat de Fond, ridicând întrebări noi dacă instituţia va adera la cel mai recent program UE de salvare a statului elen, potrivit Financial Times.

Determinarea afişată de personalul FMI la întâlnirea de două ore a consiliului de ieri înseamnă că în timp ce angajaţii Fondului vor participa la negocierile de bailout care se desfăşoară în Atena, Fondul nu se va decide dacă să fie de acord cu un nou program timp de câteva luni - posibil până la anul, potrivit Financial Times.

Îndatorarea ridicată şi istoricul negativ în privinţa implementării reformelor descalifică Grecia de la un al treilea pachet de ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), potrivit unui raport prezentat Consiliului FMI de către experţii instituţiei internaţionale.

Având în vedere concluzia raportului, specialiştii FMI vor participa la negocierile desfăşurate în prezent la Atena pentru un nou program financiar destinat Greciei, însă instituţia nu va lua timp de mai multe luni, sau chiar până anul următor, o decizie dacă va participa sau nu cu fonduri proprii.

Întârzierea din partea FMI ar putea avea consecinţe semnificative, mai ales în Germania, unde oficialii au afirmat în mod repetat că ar fi imposibil de obţinut acordul Legislativului de la Berlin pentru un pachet de 86 miliarde de euro destinat Greciei dacă la acesta nu participă şi FMI.

Potrivit unui sumar de patru pagini al întâlnirii de ieri a Consiliului Guvernator, marcat "strict confidenţíal" dar obţinut de Financial Times, negociatorii FMI vor participa la discuţiile cu Grecia, pentru a se asigura că noul pachet financiar din partea zonei euro este în linie cu ceea ce are în vedere şi FMI.

FMI nu poate ajunge însă la "un acord la nivelul experţílor tehnici în această etapă" şi va decide într-o a doua etapă dacă va participa la un program de susţinere a Greciei, după ce statul elen "a convenit un set amplu de reforme" şi, esenţial, după ce statele creditoare din zona euro au convenit asupra unor modalităţi de a reduce povara datoriilor Greciei.

Această condiţie s-ar putea dovedi problematică, întrucât Berlinul şi alte guverne creditoare s-au opus vehement sugestiilor de ştergere a datoriilor Atenei.

Potrivit documentului obţinut de Financial Times, reprezentantul Germaniei în Consiliul FMI a afirmat că Berlinul "ar fi preferat ca Fondul să se mişte în paralel" cu discuţiile purtate la nivelul zonei euro. În noul context oficialii germani trebuie treacă în cîteva săptămâni prin legislativ, sceptic la ajutoarele pentru Grecia, un profram financiar de 86 de miliarde de euro fără a avea garanţia participării FMI.

(A.C.)

---------------

Actualizare 15:44 Grecii evită restricţiile, deschizându-şi noi conturi în băncile din Cipru, Bulgaria, România şi Germania

Mii de persoane fizice şi juridice din Grecia şi-au deschis noi conturi în băncile din Cipru, Bulgaria, România, Marea Britanie şi Germania pentru a-şi derula tranzacţiile fără restricţii asupra retragerilor de numerar impuse creditorilor locali, se arată într-un articol apărut în publicaţia germană "Der Spiegel", transmit site-ul ekathimerini.com şi Novinite.

Băncile greceşti, închise în 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor ce pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.

Surse bancare au declarat că, în ultimele săptămâni, au existat mii de cereri pentru deschiderea de noi conturi în băncile din Cipru, Bulgaria, România, Marea Britanie şi Germania, nu numai din partea corporaţiilor din Grecia, ci şi din partea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a cetăţenilor eleni.

Conform "Der Spiegel", aproximativ 60.000 de greci şi-au deschis recent conturi în Bulgaria. În fiecare săptămână sunt transferaţi în Bulgaria până la 14.000 de euro, în ciuda restricţiilor din Grecia.

Autorităţile elene au atenuat unele restricţii asupra mişcărilor de capital, permiţând oamenilor de afaceri să facă plăţi peste hotare, şi au relaxat reglementările privind suma de bani pe care grecii o pot deţine în timpul călătoriilor în afara ţării. Acum grecii pot călători în străinătate având asupra lor 2.000 de euro (2.193 de dolari), faţă de 1.000 de euro, conform precedentelor restricţii. De asemenea, companiile pot retrage din bănci până la 50.000 de euro pe zi, a anunţat Ministerul de Finanţe de la Atena.

---

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, i-a avertizat, ieri, pe rebelii din partidul de guvernământ Syriza că va organiza alegeri anticipate dacă aceştia se vor opune în continuare reformelor cheie cerute de creditori în schimbul unui nou pachet de sprijin, pe marginea căruia au fost lansate luni negocierile.

Tsipras a insistat că nu vrea să declaseze alegeri, întrucât acestea ar pune în pericol economia ţării, prin faptul că incertitudinea politică ar fi şi mai mare. Însă, premierul a subliniat: "Dacă nu voi avea majoritatea parlamentară (n.r. - pentru susţinerea reformelor), atunci voi fi nevoit să declanşez alegeri".

Amintim că negocierile pentru cel de-al treilea pachet de asistenţă financiară destinat Greciei, în valoare de până la 86 miliarde euro, sunt aşteptate să se finalizeze cel târziu până în 20 august.

În acest context, Horst Seehofer, aliatul bavarez al cancelarului german Angela Merkel, declară că o ieşire a Greciei din zona euro trebuie acceptată dacă Atena nu vrea să implementeze reforme, chiar dacă acest lucru ar antrena "haosul total". Seehofer adaugă: "Nimeni nu poate să prevadă consecinţele unui Grexit, mai puţin o mulţime de datorii ale Greciei care să fie şterse şi, în acelaşi timp, necesitatea unui ajutor monetar. În plus, va fi un haos total. Dacă Grecia nu este pregătită să se reformeze, este de acceptat o asemenea cale, dar ar trebui ca ţara să nu depună eforturi în acest sens".

Seehofer declară că împărtăşeşte punctul de vedere al cancelarului Merkel cu privire la respingerea unei reduceri a datoriei elene, dar o poziţie mai flexibilă cu privire la datorie este "responsabilă".

• Surse: Banca Greciei nu a cerut majorarea ELA

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) nu a modificat plafonul finanţării de urgenţă destinate creditorilor eleni (ELA), care în prezent este de aproape 91 de miliarde de euro, potrivit unor surse citate de Reuters. Acestea spun că BCE nu a modificat plafonul pentru că banca centrală a Greciei nu a solicitat o majorare.

Luna aceasta, BCE a majorat de două ori finanţarea de urgenţă destinată creditorilor eleni, cu câte 900 de milioane de euro.