Cristina Fernández Kirchner, preşedintele Argentinei, a fost inculpată de presupuse acţiuni de muşamalizare a rolului jucat de Iran într-un atentat comis la un centru evreiesc în anul 1994, informează publicaţia Buenos Aires Herald.
Procurorul federal Gerardo Pollicita a cerut investigarea penală a preşedintelui Cristina Fernández Kirchner şi a ministrului de Externe, Hector Timerman, în cazul presupusei muşamalizări a rolului jucat de Iran în atentatul comis în anul 1994.
Atentatul comis pe 18 iulie 1994 la sediul Asociaţiei mutuale israelo-argentiniene (AMIA) s-a soldat cu 85 de morţi şi sute de răniţi.
Cererea de inculpare a preşedintelui Kirchner fusese prezentată iniţial de procurorul de caz Alberto Nisman, găsit mort pe 18 ianuarie. Nisman afirma că preşedintele Kirchner şi Timerman i-au protejat pe autorii atacului terorist din anul 1994, finanţaţi de regimul din Iran.
Aceste evoluţii vin după ce la începutul lunii februarie a apărut informaţia că procurorul Alberto Nisman, a cărui moarte neelucidată a zguduit Argentina, a vrut să ceară arestarea preşedintei Cristina Kirchner pentru îngrădirea justiţiei.
După ce a dezminţit iniţial informaţia, procuroarea a anunţat după o zi descoperirea într-un coş de gunoi a unei ciorne de 26 de pagini în acest sens, datată 14 iunie 2014, în timpul percheziţiilor în apartamentul lui Alberto Nisman, unde acesta a murit în 18 ianuarie.
Cu patru zile mai devreme, Alberto Nisman, însărcinat cu ancheta atentatului antisemit de la AMIA (85 de morţi în 1994), a acuzat-o pe Kirchner că a îngrădit justiţia favorizând nepedepsirea suspecţilor iranieni.
În dosarul de acuzare, Nisman nu a inclus în cele din urmă documentul găsit în coşul de gunoi, potrivit lui Fein, însărcinată cu anchetarea acestei "morţi suspecte".
Informaţia privind existenţa acestui document a fost iniţial publicată duminică de cotidianul Clarin, dezminţită luni de procurorul Fein şi de şeful guvernului Jorge Capitanich, care a rupt articolul din Clarin în faţă camerelor de televiziune.
Dacă Nisman ar fi cerut arestarea preşedintelui, cererea să ar fi trebuit validată de un judecător înainte de a urma o lungă şi anevoioasă procedură judiciară.
În fine, cererea ar fi trebuit aprobată de parlament cu o majoritate de două treimi, în condiţiile în care coaliţia lui Kirchner deţine majoritatea în cele două camere. Cu alte cuvinte, cererea era sortită eşecului.
Primele elemente ale autopsiei comunicată până acum de procuroare duc cu gândul la o sinucidere dar majoritatea argentinienilor se întreabă de ce s-ar sinucide un magistrat care ar fi trebuit să prezinte a doua zi în faţa congresului acuzaţiile faţă de Kirchner şi alţi înalţi funcţionari.