Preşedintele Piraeus Bank demisionează după 25 de ani

Michael Sallas, preşedintele celui mai mare grup bancar elen, Piraeus Bank, a demisionat miercuri, în cadrul procesului de restructurare destinat întăririi guvernanţei corporatiste cerută de creditorii internaţionali ai Greciei, transmite Reuters.

Sub conducerea lui Michael Sallas, Piraeus a devenit cea mai mare bancă din Grecia după active, în urma unei serii de achiziţii în ultimii ani. Miercuri, Michael Sallas a declarat că demisionează după 25 de ani în fruntea Piraeus, în ciuda unei evaluări "pozitive" de la Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF). Acesta deţine o participaţie de 26,2% la Piraeus Bank, după recapitalizarea de anul trecut.

"Un nou mediu financiar a apărut în Grecia după recapitalizarea de anul trecut. În acest mediu, alături de experienţa vechilor manageri, este necesară puterea noilor şefi, pentru a duce banca într-o nouă eră", a declarat Michael Sallas, care a fost desemnat în unanimitate de Consiliul de Administraţie ca preşedinte de onoare, potrivit Agerpres.

Preşedinte interimar al Piraeus Bank a fost numit Haroula Apalagaki, membru al Board-ului băncii elene. Capitalizarea de piaţă a grupului bancar elen se ridică la 1,42 miliarde de euro.

În 1991, Piraeus era o bancă mică, iar cota de piaţă ajungea la 0,1%. Acum, cota sa de piaţă a ajuns la 30%, banca are 19.000 de angajaţi şi subsidiare în statele din Balcani.

Piraeus Bank se aşteaptă să revină pe profit anul acesta, pe fondul scăderii creditelor neperformante, a declarat în mai Michael Sallas.

"Ne aşteptăm să înregistrăm anul acesta un profit de câteva sute de milioane de euro, pe baza actualelor date, şi să avem un declin semnificativ al creditelor neperformante", a afirmat Michael Sallas, la Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA).

Piraeus Bank şi-a redus pierderile la 37 de milioane de euro în primul trimestru din 2016, de la 1,24 miliarde de euro în trimestrul patru din 2015. Provizioanele pentru creditele neperformante au scăzut în perioada ianuarie - martie 2016 cu 79%, la 289 milioane de euro, de la 1,38 miliarde de euro în trimestrul patru din 2015.

"Piraeus vrea să-şi reducă rata creditelor neperformante, care s-a ridicat la 39,8% din totalul împrumuturilor la 31 martie 2016. Am depăşit perioada în care înregistram un nivelul de vârf al creditelor neperformante", a dat asigurări Sallas.

Băncile greceşti vor înlocui aproape o treime dintre membrii Consiliilor de Administraţie până în luna septembrie, o restructurare destinată întăririi guvernanţei corporatiste cerută de creditorii internaţionali, au declarat săptămâna trecută surse din mediul bancar.

În mod tradiţional, băncile greceşti au în Consiliile de Administraţie oameni de afaceri, lideri de sindicat şi, în unele cazuri, politicieni. Însă, în conformitate cu cel de-al treilea acord de asistenţă internaţională, Grecia a acceptat să pună capăt legăturilor dintre Guvern şi bănci, să crească nivelul de expertiză la nivelul conducerii băncilor şi să îmbunătăţească guvernanţa corporatistă.

Potrivit surselor, Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), care deţine participaţii semnificative la toate cele patru mari bănci greceşti, a angajat mai mulţi consultanţi externi care să analizeze conducerile băncilor, iar aceşti consultanţi au ajuns la concluzia că până la 18 directori din managementul a patru bănci trebuie înlocuiţi. În total, cele patru mari bănci greceşti (National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank) au 58 de directori.

"Băncile ar trebui să înlocuiască între 15 şi 18 membri ai Consiliilor de Administraţie, în principal membrii non-executivi, mai mulţi oameni de afaceri şi, în unele cazuri, membri ai sindicatelor", a declarat un bancher din apropierea acestui dosar, fără a oferi alte detalii.

HFSF a confirmat că a trimis raportul elaborat de consultanţii externi atât Băncii Centrale a Greciei, cât şi băncilor comerciale, dar nu a dorit să ofere alte detalii.

În conformitate cu termenii acordului de asistenţă, directorii trebuie să aibă cel puţin 10 de ani experienţă în mediul bancar la nivel de senior management, să nu deţină o poziţie importantă într-o mişcare politică şi să nu fi deţinut poziţii în guvern în ultimii patru ani.

Bancherii sunt de părere că preşedintele NBG, Louka Katseli, ar putea fi unul din directorii care vor fi obligaţi să plece. Katseli este fost ministru al Economiei în Guvernul din 2009 şi, de asemenea, până la începutul lui 2015 a fost preşedintele unui mic partid politic. După ce premierul Alexis Tsipras a câştigat alegerile din 2015, Louka Katseli a fost desemnată preşedinte al Consiliului de Administraţie de la NBG.

Firma de consultanţă Spencer Stuart a fost cea care a derulat procedura de evaluare în luna aprilie, iar concluziile sale au fost trimise Băncii Centrale a Greciei săptămâna trecută.

"Fiecare dintre cele patru bănci de importanţă sistemică a primit acea parte din raport care o priveşte. Băncile au la dispoziţie până la finele lunii iulie să informeze HFSF despre modificările din board-urile lor şi să le implementeze până în septembrie, cel mai târziu", a declarat un bancher.

Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.