Actualizare - S-a accelerat scăderea preţurilor şi pentru contractele futures cu scadenţa în iunie 2020
În ziua închiderii contractelor futures pentru luna mai 2020, care au revenit din teritoriul negativ până la circa 10 dolari pe baril, cotaţiile pentru petrolul WTI cu livrarea în iunie 2020 au înregistrat scăderi masive, conform datelor de la Bloomberg şi Oilprice.com.
O cădere de circa 43% s-a transformat într-o cădere de peste 47%, în condiţiile în care minimul intraday a fost de 6,5 dolari pe baril, corespunzător unui declin de 65%.
Cele mai recente cotaţii de la NYMEX arată un preţ de circa 11 dolari pe baril, în condiţiile în care preţul de închidere pentru contractele futures din iunie 2020 a fost de 25,03 dolari pe baril.
Într-un articol de la Oilprice.com se arată că "greutăţile abia acum încep pentru piaţa petrolului", pe fondul aşteptărilor de pe piaţă privind noi preţuri negative, iar analiştii de la Goldman Sachs susţin că "este o chestiune de săptămâni, nu de luni, până când vom asista la o rebalansare violentă".
Aceasta rebalansare va include şi sectorul petrolier din SUA, a cărui producţie poate scădea cu mai multe milioane de barili pe zi, după cum mai scrie Oilprice.com, pe fondul capacităţilor de stocare tot mai limitate.
Date recente de la American Petroleum Institute arată că stocurile de petrol brut din SUA au crescut cu 13,2 milioane de barili săptămâna trecută, pe fondul unei creşteri cu 4,91 milioane de barili a stocurilor din Cushing, Oklahoma.
Un raport al companiei de consultanţă Rystad Energy, preluat de Oilprice.com, arată că deja s-au închis capacităţi semnificative de producţie în Canada, Irak şi Venezuela, fără efecte vizibile asupra tendinţei negative a preţurilor.
Pe fondul tendinţei de "normalizare" a preţurilor negative, CME Group a publicat o notă destinată firmelor de compensare, directorilor financiari şi managerilor din back-office, conform căreia se va trece la modelul Bachelier pentru evaluarea instrumentelor derivate care au ca suport contractele futures, deoarece se pot utiliza preţuri negative, spre deosebire de modelul clasic Black-Scholes.
---
Un preţ negativ este o aberaţie economică, mai ales când este vorba despre una dintre cele mai importante materii prime şi resurse energetice la nivel global, la fel cum o aberaţie economică este şi dobânda negativă.
Dacă aberaţia numită dobândă negativă a devenit "normală" în ultimii ani, pe fondul acţiunilor "înţelepte" ale băncilor centrale, peisajul suprarealist al economiei globale tocmai a fost completat de preţuri negative pentru petrolul WTI (West Texas Intermediate).
Cotaţiile contractelor futures pentru cea mai apropiată lună de livrare (n.a. mai 2020 în acest caz) au intrat în cădere liberă pe fondul apropierii scadenţei, care a fost ieri.
Un declin iniţial de peste 30% a fost extraordinar, însă a fost uitat rapid în condiţiile în care s-a ajuns într-un timp foarte scurt la o scădere de 99%, iar apoi de peste 300%, corespunzătoare unui preţ situat adânc în teritoriul negativ, dincolo de -37 de dolari pe baril (vezi graficul).
Într-o notă preluată de Zerohedge, Roger Diwan a explicat cum s-a ajuns la preţul negativ al petrolului WTI.
"Fenomenul apare când un contract futures pentru un produs fizic nu are cumpărători aproape de scadenţă sau la scadenţă", scrie vicepreşedintele de la IHS Markit.
Ce înseamnă acest lucru? În cazul petrolului WTI punctul de livrare îl reprezintă depozitele gigantice din oraşul Cushing, Oklahoma, iar celor care deţin contractele futures le va fi livrată cantitatea de petrol specificată.
Din păcate, în peisajul economic hiper-financializat de astăzi, astfel de livrări sunt mai degrabă excepţia decât regula. Roger Diwan afirmă că "livrările de petrol fizic sunt foarte rare".
În aceste condiţii, "ultimele zile ale unui ciclu de tranzacţionare pentru contractele futures este marcat de transferarea poziţiilor către următorul contract", însă acum situaţia fost diferită. Traderii sau speculatorii nu au reuşit să revândă contractele şi nici nu aveau nici spaţiu de stocare în depozitele de la Cushing.
Energy Information Administration (EIA) a început să publice recent informaţii referitoare la stocurile de petrol şi capacitatea efectivă de stocare din SUA.
Conform ultimelor date, din 10 aprilie 2020, cantitatea de petrol stocată la Cushing a crescut cu 57,6% din 17 ianuarie 2020 şi a ajuns la 54,96 milioane de barili, adică 69% din capacitatea efectivă de stocare. La nivelul Statelor Unite cantitatea stocată a fost de 503,6 milioane de barili.
După cum mai subliniază vicepreşedintele de la IHS Markit, "nu a existat niciun preţ pe care să îl plătească traderii sau speculatorii pentru a obţine spaţii de stocare pentru că nu existau spaţii de stocare".
Pentru liniştirea spiritelor, Roger Diwan mai afirmă că "şocul din aceste zile nu reflectă, în mod necesar, condiţiile de pe pieţele futures" şi oferă ca exemplu preţul pentru iunie 2020, care a fost de 21,13 dolari/baril la închidere.
Cu toate acestea, oficialul de la IHS Markit avertizează că "problemele pentru contractul din iunie sunt departe de a se fi terminat", în condiţiile în care "declinul de 15% al preţului arată că există îngrijorări mari cu privire la forţarea închiderii unor capacităţi de producţie în luna mai cu mult peste cele anunţate deja".
Între timp, preţului petrolului WTI din contractele futures pentru iunie 2020 a coborât sub 16 dolari pe baril la New York Mercantile Exchange (NYMEX), cu aproape 35% sub nivelul de la începutul acestei luni.
O analiză publicată pe site-ul Oilprice.com, care susţine că "prăbuşirea de 300% a preţului petrolului nu este aşa de rea precum pare", indică şi unul dintre principalii factori ai căderii: poziţiile masive deţinute de cel mai mare fond ETF (n.a. Exchange-Traded Fund) din SUA.
United States Oil Fund LP (USO), care se tranzacţionează la NYSE, a deţinut 25% din contractele futures cu maturitatea în luna mai 2020, conform unor surse de la Bloomberg.
Cumpărătorii acestor contracte trebuiau să le vândă până la data expirării, altfel erau obligaţi să accepte livrarea petrolului fizic la sfârşitul lunii mai 2020.
"Bineînţeles că un ETF precum USO este interesat doar de "barilii de hârtie' şi nu de preluarea petrolului propriu-zis, chiar dacă ar avea unde să-l stocheze", se arată în analiza de la Oilprice.com, care arată, din nou, marea problemă a pieţelor de astăzi: decuplarea masivă între poziţiile financiare şi activele de bază din economia reală, pe fondul financializării scăpate de sub control.
Dincolo de faptul că speculatorii nu sunt interesaţi să accepte livrarea petrolului fizic, iar aceasta îi obligă să vândă indiferent de preţ, contrapartidele interesate în livrarea petrolului, cum sunt companiile aeriene sau rafinăriile, erau, pur şi simplu, ieşite de pe piaţă.
Rafinăriile nu mai acceptă livrările deoarece s-a prăbuşit cererea pentru produsul finit, iar companiile aeriene ţinute la sol se ocupă mai mult de lobby pentru primirea ajutoarelor de la state puternic îndatorate, fiind împovărate şi de costurile masive ale contractelor de hedging, care ar fi trebuit să le protejeze împotriva creşterii preţului petrolului.
Directorul executiv al companiei de servicii petroliere Schlumberger, Olivier Le Peuch, a declarat recent că "trimestrul al doilea va fi, probabil, cel mai incert şi necontrolat trimestru pe care l-a văzut vreodată industria petrolieră".
În ultimul raport lunar privind piaţa petrolului de la International Energy Agency (IEA) se arată că cererea globală va înregistra o scădere anuală record în 2020, de 9,3 milioane de barili pe zi.
Pentru aprilie 2020 se estimează că declinul cererii va fi de 29 milioane de barili pe zi faţă de aceeaşi lună din 2019, până la nivelul înregistrat în 1995, iar în T2 2020 este prognozată o cerere mai redusă cu 23,1 milioane de barili pe zi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În următoarele zile şi săptămâni vor apărea, probabil, tot mai multe ştiri despre "victimele" prinse în "capcanele" financiare construite cu ajutorul preţului petrolului şi nu ar trebui să ne surprindă deloc repetarea "poveştii" LTCM (Long-Term Capital Management), dar la cu totul alte dimensiuni, deoarece nici trilionul nu mai este ceea ce era odată.
1. Din cuprinsul
(mesaj trimis de sabin în data de 22.04.2020, 08:58)
articolului vad ca sunteti informat de aceasta situatie momentana si atunci nu vad de ce ati pus acel titlu articolului. E o momeala?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 22.04.2020, 09:08)
, vrea sa spuna ca nonsensul nu are de ce sa ne mai mire, iar nu ca pretul va fi de acum inainte negativ. Ce, e greu de inteles?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 10:02)
Nimic nu este absurd sau totul este absurd pe lumea asta. Energia atomica, poate fi folosita in scop pasnic sau nu, ceea ce este absurd. Creditul bancar poate fi folosit prudent si constructiv ca sa-ti cresti afacerea sau sa-ti cumperi un activ de care te vei bucura toata viata, sau poate fi folosit distructiv si vei ramane prizonierul viselor tale.
Asa este si cu instrumentele derivate, pot fi folosite in scop de hedging, sau pot fi folosite speculativ pentru efectul lor de levier, ceea ce este extrem de periculos.
Ceea ce s-a intamplat cu petrolul WTI a fost, probabil, doar o chestiune punctuala. Cei care au cumparat contracte futures in scop speculativ au incercat disperati sa le vanda inainte de scadenta, ca sa nu fie obligati sa stocheze fizic petrolul. De obicei, piata functioneaza normal si inainte de scadenta si speculatorii gaseau usor cumparatori, dar in aprilie 2020 acest lucru nu s-a mai intamplat.
ETF-ul USO, cel mai mare etf pe petrol, se pare ca vinde intotdeauna contractele cu 2 saptamani inainte de scadenta asa ca s-ar putea sa nu fie el cel implicat si sa fie doar o victima colaterala. Pacat doar de investitorii de retail care n-au citit prospectul si care credeau ca atunci cand cumparau actiuni USO cumpara petrol WTI spot si nu WTI futures. Pentru ei a fost o surpriza extrem de neplacuta.
Trebuie inteles ca desi piata mondiala a petrolului trece printr-un soc extraordinar, piata americana a petrolului este mult mai simplu de reglat in favoarea producatorilor americani. Excluzand perioada asta exceptionala de lock-down, SUA produce intern cam 13 milioane barili pe zi (bpd) si consuma cam 20 milioane bpd. Este, probabil, suficient ca SUA sa introduca un tarif pe petrolul de import sau sa impuna un moratoriu de vreo 3-4 luni pe importurile de petrol ca sa stabilizeze piata si preturile in perioada asta in care cererea s-a prabusit dramatic. Nu spun ca SUA vor si face acest lucru, astia sunt capitalisti adevarati si urasc sa intervina pe piata libera, dar nu este exclus ca pana la urma sa o faca ca sa salveze locurile de munca.
SUA importa foarte mult din Canada si din Mexic, dar si din Arabia Saudita cam 4-500.000 bpd pe zi.Unele rafinarii mai vechi, inclusiv cea mai mare rafinarie din SUA detinuta de Sauditi, nu functioneaza decat cu petrol „heavy” produs in Orientul Mijlociu.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 22.04.2020, 12:18)
Deci, dupa tine, cuvintul "absurd" trebuie eliminat din dictionar...
Te-as sfatui sa te limitezi la problemele din petrol.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 12:43)
Pretul negativ al petrolului nu arata ca absurdul a devenit noua normalitate, asa cum sustine ,generalizand, domnul Rechea, ci ne arata ca un grup de oameni, 2,3, 10, nu stiu cati, au fost disperati in ziua aia sa scape de o problema. Este o chestie normala, si nu absurda, care s-a mai intamplat si care se va mai intampla...
Asa se intampla si cu dobanzile negative. Dintr-un ocean de mii de miliarde de dolari de obligatiuni aflate inca in circulatie, cativa speculatori cumpara in scop speculativ (pentru ca nu au de gand sa le tina pana la scadenta) obligatiuni de cateva zeci de miliarde de euro cu dobanzi negative si, gata, domnul Rechea ne anunta ca lumea a innebunit si ca toate obligatiunile au dobanzi negative. De fapt, doar se speculeaza criza si panica si, cei care au cumparat obligatiuni la preturi atat de mari spera sa le vanda si mai scump in urmatorii 5-10 ani pe care ii mai au pana la scadenta acelor obligatiuni.
Si o sa mai dau un exemplu ca lucrurile sunt intotdeauna nuantate. Acum 5-6 ani se tranzactiona SNG la 22 lei la BVB, cateva mii, zeci de mii de actiuni pe zi ( adica infim raportat la numarul total de 340 milioane de actiuni SNG) si gata, se putea trage concluzia, prin reducere la absurd, ca asta era valoarea companiei respective.
Mie, imi plac articolele domnului Rechea, sunt interesante si informative, dar nu-mi place ca se grabeste intotdeauna sa traga concluzii fara sa nuanteze lucrurile.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 15:07)
Pretul petrolului reflecta imposibilitatea controlului in tot si in toate al tiparirii de bani
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 15:09)
Esti cam pe linga cu anumite cifre. Gulibitatea duce la calcule eronate si astfel cazi in falsa liniste din interiorul SUA.
2. Supraoferta duce la negativ.
(mesaj trimis de Gelu în data de 22.04.2020, 09:35)
Supraoferta de bani, credite, datorii, marfuri, servicii.
Totul este supraincalzit de la stimularea in supraexces a consumului.
Normal deci ca la supraoferta de toate o sa avem scaderi pe multe.
Inclusiv negative si multe isi vor pierde valoarea ( cine mai stie adevarata valoare ? ).
Hotărâtoare pentru corectie e piata banilor: prea multi prea multe derivate decuplarea între tranzactii pe hartie si piata reala.
Probabil realitatea va corecta pana la urma si va urma o relansare
Dar cu " distrugeri multe" ca dupa razboi.
2.1. Normalitate (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Doru în data de 22.04.2020, 14:01)
Bună întrebare Gelu.Acum câteva zile o puneam si eu intr-un comentariu pe un blog a lui H.M.
Oare cine mai știe valoarea reală a oricarui lucru,după aceste distorsiuni imense ale intervențiilor băncilor centrale?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 15:11)
Nu este decit aducerea consumului din viitor azi. Nu este o supraoferta ci cit de curind ai sa observi lipsa multor produse. Se datoreaza disconectiei intre cerere si oferta si orientarea gresita a capacitatilor de productie.
Unii vor suferi iar altii se vor imbogati.
3. Nu e nimic absurd
(mesaj trimis de Cristian în data de 22.04.2020, 10:28)
Nu e nimic absurd. Cum spuneam, aceasta criza NU trebuie evaluata prin prisma banilor, pentru ca nu conteaza banii. Scopul acestei crize este mult mai maret si anume CONTROLUL. Ca sa dobandesti controlul firmelor, trebuie dat cu Bursa de pamant. Ca sa dobandesti controlul oamenilor trebuie sa-i aduci in cea mai adanca frica si disperare. Ca sa dobandesti controlul economiei, trebuie sa nationalizezi niste firme care au acces la resursele cheie..
In aceasta optica ar trebui evaluate lucrurile. Deci nu e nimic absurd decat daca judeci lucrurile in vechea paradigma legata de bani, gandind falimentul, prabusirea ca pe ceva catastrofal. In cazul de fata, prabusirea are un caracter creativ - rezulta ceva nou pe ruinele vechii economii.
Ganditi-va numai ca guvernele sunt dispuse sa-si asume monetar toate pierderile rezultate din izolarea la domiciliu a 4-5 miliarde de subiecti de cerere agregata, luand in calcul diverse scenarii de lucru in cazul in care acestia nu ar mai exista deloc pe planeta.
Think about it.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 15:15)
I'm thinking....computing,....tryi ng to swallow your written garbage....results....i see how smart dumb ass you are....the final result = ya' re an ass**le
4. fără titlu
(mesaj trimis de Claa în data de 22.04.2020, 11:07)
In urma cu aprox 6-7 ani fam Rotschild si-a vandut toate actiunile detinute la marile companii petroliere...cica din cauze eco.Se poate verifica la o cautare pe google.Probabil ca acum le vor lua moca inapoi
5. Bill Gates a zis clar
(mesaj trimis de Cristian în data de 22.04.2020, 12:33)
Bill Gates a zis clar ca nu vom iesi din case pana nu ne vom vaccina cu totii de Donald Trump.
Restrangerea asta de drepturi si libertati nu e intamplatoare, e o repetitie pentru statul totalitar, militar, care va urma. Cine detine laboratoarele cu virusi periculosi la frigider.. va putea oricand sa scape cate unul in mediu dupa cum ii dicteaza interesul. Nu ai nevoie de armata pentru a ajunge la conducerea planetei... scapi un virus si ai rezolvat.
Apropo.. se pare ca s-a cam stabilit stiintific ca Covid e un SARS modificat in laborator prin partile esentiale (alea care conteaza) cu niste fragmente de cod genetic luate din HIV.. Cine si cum l-a dus intre oameni.. ramane de investigat.. dar se cam stie ca e un virus modificat genetic.. de catre baietii care se ocupa cu asa ceva.
Cand Trump a taiat in octombrie 2019, cu doua luni inainte de virus, finantarea unor laboratoare (si cel din Wuhan era implicat in proiecte comune cu americanii) niste biologi s-au suparat rau de tot si chiar au spus la acea vreme ca va urma o pandemie.
Asa ca.. lasti-l pe Bill Gates sa va vaccineze si nu uitati ce scrie in Biblie: "multi sunt cei chemati, dar putini sunt cei alesi"
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 18:26)
Nu ai nevoie de armata pentru a ajunge la conducerea planetei... scapi un virus si ai rezolvat.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.04.2020, 18:29)
Erată: "Nu ai nevoie de armata pentru a ajunge la conducerea planetei... scapi un virus si ai rezolvat." Ba nici măcar. Dacă virusul ăsta e o armă biologică, ar trebui să-și ceară banii înapoi. N-ai nevoie să lansezi nici un virus, cine știe, poate te lovește și pe tine. E suficient să creezi o isterie. Cine o să verifice? Lumea e de-o credulitate în ziua de azi de necrezut.
5.3. Asta (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de Asa e în data de 22.04.2020, 20:04)
Totusi teoria se va dovedi in toamna daca revine, daca nu o farsa buna