Preţul petrolului, în cădere liberă

Actualizare 19:22 OPEC: Piaţa ţiţeiului se va reechilibra în 2016

Cantitatea de ţiţei furnizată de statele care nu sunt membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) va înregistra anul acesta un declin peste aşteptări, pe fondul reducerii preţurilor, sporind nevoia de petrol de la producătorii din cadrul cartelului, informează Reuters.

În 2016, producţia statelor din afara OPEC va scădea cu 660.000 barili per zi (bpd), faţă de un declin de 380.000 bpd estimat luna trecută de OPEC. "Analizele arată că 2015 va fi un an dominat de furnizori; de asemenea va fi un an în care va începe procesul de reechilibrare. Producţia statelor din afara OPEC va fi în următoarele şase luni sensibilă la preţurile scăzute ale ţiţeiului", se arată în raportul OPEC publicat luni.

Revenirea Iranului pe piaţa ţiţeiului şi îngrijorarea provocată de turbulenţele financiare din China, al doilea mare consumator mondial de petrol, au contribuit la declinul preţului la ţiţei. Luni, preţul barilului de petrol Brent a scăzut sub pragul de 28 de dolari, pentru prima din 2003.

Anul acesta, producţia de ţiţei a SUA se va situa în medie la 13,50 milioane bpd, în scădere cu 380.000 bpd faţă de 2015, cel mai semnificativ declin din afara OPEC. De asemenea, producţia este vulnerabilă în zone ca Marea Nordului, America Latină şi Canada, apreciază OPEC. Dar raportul OPEC nu menţionează impactul asupra furnizării de petrol în urma ridicării sancţiunilor împotriva Iranului, stat membru al cartelului.

Iranul este pregătit să-şi majoreze exporturile de ţiţei cu 500.000 de barili pe zi, a anunţat duminică adjunctul ministrului petrolului, Amir Hossein Zamaninia, la o zi după ce sancţiunile îndreptate împotriva Iranului au fost ridicate în schimbul reducerii ambiţiilor nucleare ale Teheranului.

Ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite (UAE) a avertizat că oricine majorează actualul nivel al producţiei va înrăutăţi situaţia de pe piaţa petrolieră.

În decembrie, producţia OPEC s-a situat la 32,18 milioane bpd. Anul acesta, excedentul de ţiţei va ajunge la 530.000 bpd dacă OPEC păstrează nivelul producţiei din decembrie.

Pentru acest an, OPEC estimează că cererea de ţiţei va creşte cu 1,26 milioane bpd, fiind în scădere faţă de 2015 (1,54 milioane bpd).

Preţul barilului de ţiţei s-a redus cu 40% anul trecut, ajungând la mai puţin de 30 de dolari, pe măsură ce OPEC a decis să-şi apere cota de piaţă în faţa rivalilor, prin pomparea unei cantităţi record de ţiţei în pofida scăderii preţurilor.

(A.L.)

-----------------

Actualizare 17:32 Rubla s-a depreciat semnificativ în urma declinului preţului ţiţeiului

Rubla s-a depreciat astăzi la un nivel record faţă de euro, din cauza declinului preţului ţiţeiului, principalul produs de export al ţării, şi al sancţiunilor impuse Moscovei de statele occidentale, informează AP şi Reuters.

Moneda Rusiei a scăzut cu 1,8%, tranzacţionându-se la 79 de ruble pentru un dolar, cel mai redus nivel din decembrie 2014.

De asemenea, rubla s-a depreciat luni la un nivel record faţă de euro, Banca Centrală a Rusiei stabilind o rată oficială de schimb de 85 de ruble pentru un euro.

Revenirea Iranului pe piaţa ţiţeiului şi îngrijorarea provocată de turbulenţele financiare din China, al doilea mare consumator mondial de petrol au contribuit la declinul preţului ţiţeiului. Luni, preţul barilului de petrol Brent a scăzut sub pragul de 28 de dolari, pentru prima din 2003.

Iranul este pregătit să-şi majoreze exporturile de ţiţei cu 500.000 de barili pe zi, a anunţat duminică adjunctul ministrului petrolului, Amir Hossein Zamaninia, la o zi după ce sancţiunile îndreptate împotriva Iranului au fost ridicate în schimbul reducerii ambiţiilor nucleare ale Teheranului.

Anul acesta preţul preţul barilului de petrol Brent a scăzut cu aproximativ 25%, în timp ce rubla s-a depreciat cu 6% faţă de dolar.

"Ţiţeiul este componenta cheie în acest moment şi dacă declinul continuă, piaţa valutară va continua să se ajusteze", a avertizat analistul Maxim Korovin, de la VTB Capital.

Astăzi, indicele bursier RTS înregistra un declin de 2,7%, la 635 puncte, în timp ce indicele MICEX a scăzut cu 1,2%, la 1.588 puncte.

(A.L.)

--------------------

Actualizare 15:34 Saxo Bank: Există voci care strigă tot mai strident că petrolul va ajunge la 20 de dolari

Iminenta revenire a Iranului pe piaţa de ţiţei, vremea blândă din Statele Unite şi temerile referitoare la creşterea economică din China au determinat cel mai sever declin al sectorului energetic din 2011 încoace şi există voci care strigă tot mai strident că preţul petrolului va ajunge la 20 de dolari, potrivit unei analize a Saxo Bank.

Sectorul energetic a suferit cel mai rău săptămâna trecută, când a înregistrat cel mai sever declin din 2011 încoace, din cauza iminentei reveniri a Iranului pe piaţa de ţiţei şi a vremii blânde în SUA care a redus consumul de petrol şi gaz. Toate acestea, coroborate cu temerile referitoare la creşterea economică din China, au deteriorat situaţia şi pe pieţele de acţiuni din Asia, unde am înregistrat un declin record pe ultimii 3 ani şi jumătate, explică analiştii.

Ţiţeiul rămâne cap de afiş, iar preţul a căzut cu o treime numai de la întâlnirea OPEC încoace (4 decembrie 2015). Datele de pe piaţa de tranzacţionare chineză au redus grijile legate de cerere, după ce importurile au crescut în decembrie până la 7,8 milioane de barili, cu 10% mai mult decât cu un an înainte. Asta a ajutat preţurile să se stabilizeze la peste 30$/baril pentru câteva zile, însă vestea privind ridicarea sancţiunilor impuse Iranului a atras noi scăderi de preţ.

Întrebarea care rămâne este cât de rapid poate Iranul să-şi crească producţia. Un sondaj făcut de Bloomberg, la care a contribuit şi Saxo Bank, arată că Iranul ar putea să-şi sporească producţia cu 100.000barili/zi pe lună şi, în termen de 6 luni, cam cu 400.000barili/zi în total.

"După ani buni de sancţiuni şi lipsa investiţiilor, ne îndoim că Iranul poate pur şi simplu să inunde piaţa cu petrol: îi va lua ceva vreme până va atinge potenţialul maxim. Dacă se va întâmpla aşa, preţul petrolului se va stabiliza. Ce e sigur, totuşi, e că petrolul deja extras şi depozitat în stocuri în Iran trebuie să-şi găsească cumpărători imediat. Cercetările făcute de Reuters arată că mai multe transportoare cu capacitatea de 2 milioane de barili fiecare sunt pline ochi şi gata de navigat. Asta va creşte presiunea pe termen scurt, mai ales că încercarea ţiţeiului de a sta peste pragul de 30 dolari/baril nu prea a reuşit", se arată în raport.

Impactul petrolului suplimentar care vine din Iran s-a văzut deja în relaţia dintre preţul Brent şi WTI, au adăugat specialiştii.

Riscurile geopolitice şi temerile legate de producţie, combinate cu creşterea rapidă a producţiei în SUA, au determinat scădere WTI faţă de Brent în 2010. Recenta decizie a SUA de a renunţa la interdicţia exportului de petrol a dus WTI şi Brent cam la acelaţi nivel. Extraproducţia din Iran va genera presiune pe Brent - indicele global de referinţă al preţului petrolului. Drept rezultat, am putea vedea WTI recâştigându-şi statutul premium până în decembrie 2017.

Creşterea stocurilor din Iran şi o a doua creştere consecutivă săptămânală a celor din SUA va extinde perioada de timp în care cererea ajunge din urmă oferta. Proiecţia pe termen scurt emisă de Energy Information Administration arată că nu ar trebui să ne aşteptăm la o reducere a inventarelor de ţiţei până în al treilea trimestru din 2017. Doar o reducere anticipată, bruscă, de stocuri - fie forţată de un faliment, fie agreată de producătorii majori - ar putea grăbi momentul de reechilibrare.

Cum evoluează preţul petrolului pe termen scurt? Tehnic vorbind, atât ţiţeiul Brent, cât şi cel WTI, au intrat în teritoriul supravânzării, deci ne aşteptăm la o consolidare după două săptămâni de scădere cu peste 20%. Dar, cu barili de petrol venind dintr-o direcţie nouă - Iranul - şi cu voci care strigă tot mai strident '20 de dolari", s-ar putea ca singura direcţie pe care s-o vadă preţul să fie Sudul', au comentat analiştii.

(A.L.)

-------------------

Actualizare 10:36 Preţurile ţiţeiului se îndreaptă spre 28 dolari/baril,după ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului

Preţurile petrolului se îndreaptă luni spre 28 de dolari pe baril, continuând evoluţia descendentă, pe fondul îngrijorării investitorilor că majorarea exporturilor de către Iran, ca urmare a ridicării embargoului occidental, va accentua supraoferta din piaţă, transmite MarketWatch.

La bursa din New York, petrolul cu livrare în februarie este cotat în scădere cu 1,2%, după ce a coborât cu până la 2,5%, la 28,67 dolari pe baril, pe platforma electronică Globex.

Preţul ţiţeiului Brent, de referinţă la Londra, a coborât cu până la 2,7%, la 28,14 dolari pe baril, iar în timpul nopţii a atins 27,67 dolari pe baril.

Piaţa americană de acţiuni şi obligaţiuni este închisă luni pentru sărbătoarea Martin Luther King, dar contractele pentru petrol sunt tranzacţionate pe platforma Globex.

Perspectiva ca Iranul să reia exporturile a îngrijorat investitorii în contractele futures, acestea pierzând peste o cincime din valoare de la începutul anului, coborând sub 29 de dolari pe baril pentru prima oară în ultimul deceniu, informează MarketWatch.

Analiştii consideră că preţurile ţiţeiului ar putea coborî la 25 de dolari pe baril, sau chiar mai mult, în următoarele săptămâni, potrivit sursei citate.

(I.D.)

-------

Preţul futures al petrolului brut a scăzut vineri, la New York şi Londra, până la un nou minim al ultimilor 12 ani, sub pragul de 30 de dolari/baril, în condiţiile în care investitorii anticipează că supraoferta de pe piaţa de profil va creşte în curând, odată ce Iranul îşi va relua exporturile în urma ridicării sancţiunilor occidentale.

Cotaţia petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în februarie a scăzut cu 5,7% vineri, la New York Mercantile Exchange, încheind ziua cu 29,42 dolari/baril (cel mai redus nivel din noiembrie 2003 până în prezent). Volumul total al tranzacţiilor de la NYMEX a fost, vineri, cu 16% mai mare decât media ultimelor 100 de zile, conform datelor Bloomberg. Preţul WTI a ajuns sub 30 de dolari/baril marţea trecută, pentru întâia dată din 2003.

Pe piaţa americană, preţul petrolului a coborât cu 11% săptămâna trecută, respectiv cu 20 de procente de la începutul anului.

Preţul petrolului Brent cu livrare în martie a pierdut 6,3% vineri, la ICE Futures Europe din Londra, ajungând la 28,94 dolari barilul. Scăderea a fost cea mai mare din ultimele 11 luni, iar cotaţia de închdere - cea mai redusă din februarie 2004. Miercuri, cotaţia petrolului Brent a scăzut sub 30 de dolari barilul pentru prima oară după aprilie 2004. Preţul de referinţă al petrolului european (Brent) a încheiat ziua de vineri cu un minus de 1,45 dolari faţă de cel al ţiţeiului american (WTI), diferenţa fiind cea mai mare consemnată din 2010 până în prezent

Săptămâna trecută, preţul petrolului Brent a pierdut aproape 14%.

Sancţiunile împotriva Iranului ar putea fi eliminate în curând, ceea ce va creşte livrările de ţiţei din această ţară - al cincilea mare mmbru al OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol). Această probabilitate, alături de temerile legate de evoluţia economiei Chinei, pun presiuni pe preţul ţiţeiului, conform analiştilor.

"Planul Iranului de majorare a exporturilor sale cu 20% către finele acestei luni, odată cu ridicarea sancţiunilor, este ultimul lucru de care avea nevoie piaţa de profil", declară, conform Bloomberg, John Kilduff, partener la "Again Capital" LLC, fond speculativ orientat pe energie. În opinia sa, "punctul cel mai scăzut al preţului petrolului nu a fost atins încă".

Preţul petrolului a pierdut peste 30% anul trecut, în condiţiile în care OPEC a abandonat, practic, cotele de producţie, dar şi pe fondul surplusului global de producţie.

• Ministerele din Rusia reduc cheltuielile şi personalul

Premierul rus Dmitri Medvedev a anunţat, vineri, că toate ministerele şi structurile statale vor fi nevoite să taie din cheltuieli şi să-şi reducă personalul ca să facă faţă crizei prin care trece Rusia pe fondul declinului preţului petrolului. Oficialul rus le-a cerut tuturor instituţiilor publice să prezinte propuneri pentru diminuarea bugetelor şi a numărului de angajaţi. Medvedev a mai precizat că implementarea unor proiecte va fi amânată sau anulată. De asemenea, ca să aducă noi venituri la buget, Rusia va scoate la privatizare unele societăţi de stat.

Premierul rus a făcut referire şi la importanţa unor măsuri menite să reducă dependenţa Rusiei faţă de evoluţia preţului petrolului, produs care, împreună cu gazele naturale, asigură cea mai mare parte a exporturilor Rusiei şi jumătate din încasările la buget.

Guvernul de la Moscova şi-a construit bugetul bazându-se pe un preţ al petrolului de circa 50 de dolari barilul, iar scăderea cotaţiilor mult sub acest prag poate destabiliza sever finanţele publice ale Rusiei.

Premierul rus nu a exclus posibilitatea ca preţul petrolului să scadă şi mai mult, mai ales ca urmare a revenirii Iranului pe piaţă.

• Norvegia: "Criza financiară a fost nimic comparativ cu această criză"

În condiţiile în care preţul petrolului a scăzut sub 30 de dolari barilul, producătorii din Norvegia - cel mai mare exportator de ţiţei brut din Europa, trec printr-o perioadă mai grea decât cea din 2008.

"Industria petrolieră din Norvegia se află în criză acum, nu putem nega acest lucru", a spus, conform Bloomberg, Bente Nyland, director general al Directoratului Norvegian al Petrolului.

La rândul său, Teodor Sveen Nilsen, analist la "Swedbank", a afirmat: "Criza financiară a fost nimic comparativ cu aceasta. Activitatea de explorare va scădea. Nu e bine pentru Norvegia".

Menţionăm că, la data de 14 ianuarie, preţul barilului de petrol de referinţă în Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (din care Norvegia nu face parte) a înregistrat o scădere de 2,69% comparativ cu ziua precedentă, situându-se la 25 de dolari, a anunţat vineri grupul petrolier.