PREŢUL PETROLULUI - LA MAXIMUL ULTIMILOR TREI ANI Trump, în război cu OPEC

• Donald Trump: "Preţul petrolului este artificial ridicat, nu vom accepta acest lucru"

• Arabia Saudită vrea un preţ al petrolului între 80 şi 100 de dolari pe baril, în vederea listării unui pachet din Aramco

• Rolul OPEC pus sub semnul întrebării de o posibilă alianţă Arabia Saudită-Rusia

Preţurile petrolului au urcat săptămâna trecută, la cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani, pe fondul scăderii stocurilor în Statele Unite şi al măsurilor Arabiei Saudite de susţinere a creşterii cotaţiilor prin limitarea livrărilor, transmite Reuters. Preşedintele american Donald Trump a atacat, vineri, pe Twitter, Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) - cel mai mare cartel petrolier din lume, acuzând-o că interferează cu mişcarea naturală şi cu fluctuaţiile preţurilor petrolului mondial.

"OPEC pare că o face din nou. Cu cantităţi record de petrol peste tot, inclusiv cu navele încărcate pe mare, preţurile petrolului sunt în mod artificial foarte ridicate! Nu este bine şi nu vom accepta acest lucru!", a spus Donald Trump într-un tweet pe 20 aprilie.

Secretariatul OPEC a reacţionat, tot pe Twitter, la câteva ore după declaraţia lui Trump, afirmând: "Noi, cei de la OPEC, ne mândrim că suntem prieteni ai Statelor Unite care au interes în creşterea, dezvoltarea şi prosperitatea lor".

Preţurile petrolului WTI au atins, săptămâna trecută, 69 de dolari/baril, maximul ultimilor trei ani. Pentru petrolul Brent, preţul a fost de peste 74 de dolari, săptămâna trecută, atingând cel mai înalt nivel din noiembrie 2014.

Imediat, după declaraţiile lui Trump de vineri, preţul ţiţeiului a scăzut, uşor, la New York, ajungând la 73,3 dolari/baril.

Claudiu Cazacu, analist şef XTB România, ne-a declarat: "În opinia mea, există un cumul de factori care a făcut ca preţul barilului de petrol, atât al sortimentului West Texas Intermediate (WTI), cât şi al celui Brent să atingă, recent, maxime multianuale.

Un element important este că Arabia Saudită vizează listarea la bursă a companiei sale de stat, Saudi Aramco, şi îşi doreşte un preţ al petrolului cât mai ridicat. Astfel, ar putea să obţină o evaluare mai mare a Aramco, care va fi cea mai mare companie listată, dacă va ajunge la bursă".

Cazacu a adaugat: "Totodată, atât Arabia Saudită, ca reprezentant de seamă al OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol), cât şi Rusia, depind foarte mult de preţul barilului, fiind mari ţări exportatoare de petrol. Prin urmare, acestea au un interes comun în a vedea cotaţia petrolului cât mai sus. Peste acest fapt s-au suprapus şi alte elemente cum ar fi evoluţia dolarului american şi situaţia politică din Statele Unite ale Americii".

Analistul constată: "Preţul petrolului a fost lovit, vineri, de comentariile preşedintelui american făcute pe o reţea de socializare, din care reieşea că OPEC-ul ţine sus, în mod artificial, preţul petrolului.

Din punctul meu de vedere, acest element poate duce la o scădere a cotaţiei barilului pe termen scurt.

Totuşi, trebuie să ţinem cont de faptul că pieţele funcţionează în trenduri, iar în prezent, în opinia mea, nu sunt condiţii ca tendinţa ascendentă a petrolului să se inverseze".

Cazacu estimeaza: "Cred că, în următoarea lună, am putea asista la o creştere de 2 - 3 dolari pe baril, atât pentru WTI cât şi pentru Brent.

Însă, pe termen mai lung, nu cred că barilul de petrol poate creşte foarte mult. Cel puţin pentru partea a doua a acestui an, consider că este puţin probabil ca preţul petrolului să se situeze cu mult peste nivelurile actuale".

• Harald Kraft, ROPEPCA: "Se pare că pieţele nu au încredere într-un preţ mare pe termen lung"

Harald Kraft, Preşedinte în Exerciţiu al ROPEPCA (Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră), ne-a precizat că, aşa cum se ştie foarte bine, petrolul se tranzacţionează la un preţ internaţional care fluctuează în raport cu mai mulţi factori. Domnia sa a adăugat: "Saltul actual al preţului are la origine, pe de o parte, escaladarea crizei din Siria. Pe de altă parte, o altă sursă a creşterii preţului la ţiţei este şi abordarea OPEC: modul în care OPEC şi Rusia demonstrează o anumită disciplină în ceea ce priveşte menţinerea unui nivel scăzut al producţiei, influenţând astfel preţul prin balanţa dintre cerere şi ofertă. În special petrostatele (statele al căror buget depinde în mare parte de venitul din vânzarea de petrol, cum sunt Rusia, Arabia Saudită, Venezuela) au un interes firesc în menţinerea unui preţ ridicat la ţiţei.

Dar se pare că pieţele nu au încredere într-un preţ mare pe termen lung. Cotaţiile futures la cea mai mare bursă - NYMEX - arată pentru decembrie 2018 circa 71 dolari/baril şi pentru decembrie 2019 circa 65 dolari/bbl.

Bineînţeles, orice modificare semnificativă a cotaţiilor globale ale ţiţeiului se transmite şi în preţul la pompă al carburanţilor. Dar, privind concret la situaţia din România, nu trebuie să uităm că ponderea cea mai mare în preţul la pompă nu este dată de preţul mondial al ţiţeiului, ci de totalitatea contribuţiilor către bugetul public (taxe, accize) la care se adaugă tarifele de transport şi rafinare".

Conform CNBC, comentariile de vineri ale preşedintelui Trump se refereau, probabil, la acordul OPEC cu Rusia şi alţi producători privind nivelul de producţie şi care urmează să expire la sfârşitul anului 2018.

CNBC mai notează că, în ultima vreme, au existat informaţii că Arabia Saudită, membru-cheie al OPEC, îşi doreşte un preţ al petrolului în urcare, la 80-100 de dolari pe baril, pentru a stimula oferta publică iniţială pentru Saudi Aramco.

Rugat să comenteze tweet-ului Trump, ministrul saudit al energiei, Khalid al-Falih, a declarat pentru CNBC că "pieţele ar trebui să determine preţul".

Sputnik News a scris că preţul petrolului înregistrează creşteri constante datorită consumului mai mare de energie în SUA, al angajamentului continuu al Arabiei Saudite faţă de reducerile de producţie şi din cauza sporirii nesiguranţei politice globale.

Acum două săptămâni, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut cu un milion de barili, datorită activităţilor intense de prelucrare şi creşterii preţurilor la benzină, susţinute de cererea mare înaintea sezonului de vară, potrivit unui raport al Institutului american de petrol (API), care a constatat că stocurile totale de petrol ale SUA au scăzut la 428 milioane barili, nivel apropiat de media ultimilor cinci ani, de aproximativ 420 de milioane de barili.

Preţurile în creştere sunt susţinute şi de aşteptările că Statele Unite vor reintroduce sancţiunile împotriva Iranului, al treilea mare producător de petrol din cadrul OPEC, ceea ce ar reduce şi mai mult oferta de ţiţei din Orientul Mijlociu.

• OPEC doreşte prelungirea acordului pentru reducerea producţiei de petrol până în 2019

Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi producătorii de ţiţei din afara cartelului sunt decişi să prelungească până în 2019 acordul privind reducerea producţiei, chiar dacă supraproducţia pe plan global va dispărea până în septembrie, a afirmat, recent, secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, într-un interviu acordat Reuters. Proiectul alianţei pe termen lung între producătorii de ţiţei din afara Organizaţiei şi OPEC va fi discutat la reuniunea care va avea loc în iunie la Viena, a explicat Barkindo.

"Suntem din ce în ce mai încrezători că acordul de cooperare va fi extins dincolo de 2018, iar Rusia va continua să aibă un rol cheie", a declarat secretarul general al OPEC.

Liderul de facto al OPEC, Arabia Saudită, a indicat că este deschisă la extinderea perioadei de reducere a producţiei de ţiţei până în 2019.

Statele membre OPEC au anunţat că producţia lor totală a scăzut cu 201.000 de barili pe zi (bpd), la 31,96 milioane bpd în martie, cel mai semnificativ declin fiind înregistrat în Angola, Algeria, Venezuela, Arabia Saudită şi Libia.

Barkindo se aşteaptă la o reechilibrare a pieţei globale a petrolului în trimestrul trei din 2018, mai devreme decât se estima anterior - la sfârşitul acestui an.

Producătorii de ţiţei din afara Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol au decis, recent, să se alăture OPEC, prelungind până în martie 2018 perioada de reducere a producţiei de ţiţei.

În luna decembrie 2016, ţările membre OPEC şi alte 11 state producătoare din afara cartelului au acceptat să-şi reducă producţia combinată cu 1,8 milioane de barili pe zi (bpd) până în martie 2018. Reducerea producţiei de petrol a OPEC a permis creşterea preţului.

• OPEC şi statele partenere îşi reafirmă dedicaţia pentru reechilibrarea pieţei globale a petrolului

Statele OPEC şi partenerii lor au atins un nivel de conformitate de 149% faţă de angajamentul lor de ajustare voluntară a producţiei (conform acordului din decembrie 2016), o performanţă record, potrivit unui comunicat de presă al OPEC, publicat în urma întâlnirii Comitetului Interministerial de Monitorizare OPEC/Non-OPEC, de vineri, de la Jeddah, Arabia Saudită.

Comunicatul arată: "Încă o dată, ţările participante au demonstrat o dedicare fermă pentru realizarea reechilibrării pieţei globale a petrolului, după cum demonstrează nivelul ridicat de conformitate de 149%. Eforturile lor colective continuă să producă rezultate pozitive, fundamentele pieţei fiind solide. Nivelurile stocurilor comerciale ale OCDE au fost ajustate, de la un vârf de 3,12 miliarde de barili în iulie 2016, la 2,83 miliarde de barili, în martie 2018, corespunzând unei scăderi de 300 milioane de barili. Cu toate acestea, s-a constatat că stocurile comerciale actuale rămân peste nivelurile observate înainte de declinul pieţei".

Comitetul Interministerial a solicitat o analiză aprofundată a incertitudinilor în creştere de pe piaţă.

De asemenea, Comitetul a cerut tuturor ţărilor participante să rămână concentrate şi, acolo unde este necesar, să-şi intensifice eforturile pe baza principiilor fundamentale ale transparenţei, corectitudinii şi echităţii, care sunt esenţiale pentru "Declaraţia de cooperare".

Totodată, Comitetul a luat act de declaraţiile asiguratoare din partea Irakului, Kazahstanului, Libiei şi Venezuelei şi şi-a exprimat satisfacţia faţă de susţinerea Irakului şi Kazahstanului pentru îmbunătăţirea, în continuare, a nivelurilor de conformitate.

Comitetul Interministerial a anunţat că se va gândi, în continuare, la măsuri suplimentare de consolidare a cooperării.

Următoarea întâlnire a Comitetului este programată să aibă loc pe 21 iunie 2018 la Secretariatul OPEC din Viena, Austria.

• Bloomberg: "Aramco, cea mai profitabilă companie petrolieră pe plan global"

Aramco din Arabia Saudită este cea mai profitabilă companie petrolieră pe plan global, a anunţat, recent, Bloomberg, dar câştigurile sale imense şi fluxul de numerar ar putea să nu justifice încă valoarea sa estimată la 2.000 de miliarde de dolari, transmit Bloomberg şi Reuters, potrivit Agerpres.

Aramco este şi cea mai mare companie petrolieră din lume, cu rezerve de ţiţei de aproximativ 265 miliarde de barili, sau 15% din depozitele mondiale de petrol. Guvernul Arabiei Saudite deţine integral compania petrolieră.

Arabia Saudită vrea să obţină o sumă record, de 100 de miliarde de dolari, din vânzarea unei participaţii de 5% în Aramco, pe bursele locale şi străine. În urma tranzacţiei, capitalizarea de piaţă a Aramco se va ridica la 2.000 de miliarde de dolari, mai mare decât a oricărei companii şi depăşind-o cu mult pe cea a rivalelor Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell, potrivit agenţiilor de presă străine.

În prezent, capitalizarea de piaţă a Exxon se ridică la circa 327 de miliarde de dolari, iar cea a Shell la 285 de miliarde de dolari.

• O nouă alianţă - Arabia Saudită - Rusia - se conturează pe piaţa petrolului, în detrimentul OPEC

Arabia Saudită speră să atragă Rusia într-un nou club extins al producătorilor de petrol, pentru a stabiliza piaţa pe termen lung, punând sub semnul întrebării rolul Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC), condusă în prezent de regatul saudit, potrivit unor analişti citaţi săptămâna trecută de AFP.

Noua uniune, condusă de Riad şi Moscova, este aşteptată să fie mai mare decât cartelul de 14 membri OPEC, care a dominat piaţa mondială a energiei în ultimele şase decenii.

În luna ianuarie, Arabia Saudită a promovat ideea extinderii unui acord de cooperare încheiat la sfârşitul anului 2016 între 24 de producători (cei 14 membri ai OPEC plus alţi 10), pentru a reduce producţia şi a creşte preţurile.

Înalţi oficiali saudiţi, inclusiv prinţul moştenitor Mohammed bin Salman şi ministrul energiei Khaled al-Faleh, au solicitat un cadru de cooperare pe termen lung între producătorii de petrol.

Ideea a primit un sprijin puternic din partea mai multor membri ai OPEC, în special din Emiratele Arabe Unite şi Kuwait.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat, luna trecută, că Rusia şi Arabia Saudită au discutat o "gamă largă de opţiuni" privind cooperarea pe piaţa mondială a petrolului.

Jean-François Seznec, expert în petrol care predă în Statele Unite, a declarat că "cei mai mari doi furnizori de petrol convenţional - Riad şi Moscova - pot lucra împreună pentru menţinerea stabilă a preţurilor sau pot lupta unul împotriva celuilalt majorând producţia pentru a ucide piaţa producătorilor de şist dar, în acelaşi timp, se ucid între ei". Expertul este de părere că singura abordare logică şi inteligentă este menţinerea stabilă a preţurilor.

Cotaţiile s-au prăbuşit la jumătatea lui 2014, deoarece producătorii, în principal Arabia Saudită, au refuzat să-şi reducă producţia pentru a menţine cotele de piaţă, în faţa concurenţei dure a petrolului american de şist, creând astfel o supra-producţie.

• OPEC: Surplusul de petrol de pe piaţă se va epuiza, din cauza cererii mari de energie

Surplusul de petrol de pe piaţa mondială este aproape de epuizare, potrivit raportului lunar al OPEC, care invocă cererea mare de energie şi măsurile organizaţiei de reducere a livrărilor, transmite Reuters. Producţia de petrol a exploatărilor de şist din Statele Unite a crescut în ultimul an, perioadă în care OPEC a redus producţia, în colaborare cu Rusia, pentru a susţine preţurile, mai precizează agenţia, potrivit News.ro, menţionând că producţia din Venezuela s-a prăbuşit, Libia şi Angola continuă să aibă probleme, iar OPEC produce încă sub ţintele proprii, ceea ce însea­m­nă că cererea în creştere trebuie acoperită din stocuri.

Potrivit raportului lunar al OPEC, stocurile din ţările dezvoltate a scăzut în februarie la 2,854 de miliarde de barili, nivel aflat cu aproximativ 43 de milioane de barili peste media ultimilor cinci ani.