Primul fond de investiţii vine la Bursă

Reporter: Consideraţi că actualul context bursier marcat de o scădere semnificativă a lichidităţii şi a cotaţiilor este favorabil listării fondului de investiţii STK Emergent la Bursa de Valori Bucureşti?

Nicolae Pascu: Listarea la bursă a fondului STK Emergent face parte din strategia de dezvoltare viitoare şi nu urmăreşte specularea unui moment de maxim în piaţă. Cel mai important avantaj al listării unei companii la bursă este accesul la o sursă de finanţare continuă, astfel că o companie listată se poate dezvolta mai rapid. Aici avem câteva exemple de succes cum ar fi Banca Transilvania, Impact etc.

Motivaţia listării constă în avantajele pe termen lung. Pe de altă parte, volatilitatea ridicată a pieţei bursiere este un factor cunoscut şi trebuie acceptată şi, chiar dacă este un element negativ pe termen scurt, există suficientă compensaţie pe termen lung.

Bursa de Valori Bucureşti traversează o lungă perioadă de scădere, care a început în urmă cu aproximativ un an. Între timp, evoluţia economică a firmelor cotate a fost una pozitivă, cele mai importante firme raportând performanţe în creştere faţă de anul trecut. Pe termen lung, evoluţia bursei şi evoluţia economică a firmelor cotate nu poate fi divergentă, astfel că există motive fundamentale solide ca în ultima parte a anului să avem şi creşteri pe bursă. Pe de altă parte, analiza istorică a trendurilor bursiere ne indică faptul că perioadele de scădere au fost, în marea lor majoritate, mai scurte de un an, de unde am putea trage concluzia că trendul actual de scădere nu mai are resurse serioase de a continua. În ultimii 50 ani, în Statele Unite, am avut doar două perioade de scăderi mai lungi (în 1973-1975 şi 2000-2002). Acestea s-au produs în condiţii macroeconomice care nu se regăsesc în România acum.

Reporter: Politica de investiţii a fondului este orientată 60% către piaţa acţiunilor şi 40% către piaţa imobiliară. Piaţa de capital a traversat o perioadă de criză în ultimul an, iar estimările analiştilor pentru piaţa imobiliară nu sunt foarte optimiste. Cum afectează acest context al pieţelor performanţa fondului?

Nicolae Pascu: Istoric, cele două pieţe (bursa şi imobiliarele) nu sunt corelate, astfel că este puţin probabil ca scăderea uneia să genereze şi scăderea celeilalte. Acesta este şi motivul diversificării plasamentelor în cele două clase de active, astfel că riscul este mai diversificat.

Plasamentele în acţiuni au un caracter pronunţat pasiv în sensul că, investitor fiind, accepţi randamentul adus de piaţă.

Acest caracter îţi oferă confortul unor câştiguri mai facile pe termen lung, chiar dacă există riscul de scădere pe termen scurt ca o consecinţă directă a volatilităţii bursei. Pe de altă parte, pe termen lung, bursa s-a dovedit a fi un plasament cu rentabilitate bună, şi ca exemplu putem lua societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) care au crescut de 35 ori de la lansarea indicelui BET-FI (2001) şi până în prezent.

Piaţa imobiliară poate reprezenta o investiţie fie pasivă (investiţii în active imobiliare în speranţa că valoarea lor va creşte), fie activă, însemnând că prin acţiunea investitorului se poate adăuga plus valoare. În cazul nostru, componenta imobiliară este o investiţie activă care constă în achiziţionarea unui teren de aproape două hectare pe care dezvoltăm un centru de cartier, astfel că profitul din aceste investiţii depinde mai puţin de preţurile la care se vând imobilele şi mai mult de marja de dezvoltare. Ori, din acest punct de vedere, în ţara noastră, există suficiente resurse de scădere a marjelor dezvoltatorilor, iar în calculele noastre am luat în considerare scăderea acestora la nivele normale, nivel care ne este suficient pentru atingerea obiectivelor.

Reporter: Care sunt estimările dumneavoastră cu privire la evoluţia următoare a pieţei imobiliare?

Nicolae Pascu: Piaţa imobiliară din România este încă în fază incipientă, poate cu excepţia Bucureştiului. Studiile pe care le-am făcut noi, precum şi cele ale unor instituţii financiare prestigioase (Erste Bank) arată că există potenţial de creştere pentru piaţa imobiliară, chiar dacă acest potenţial nu înseamnă neapărat o creştere "explozivă" a preţurilor în viitorii ani, ci, mai degrabă, o creştere valorică a pieţei prin creşterea ofertei de locuinţe de calitate. Din acest punct de vedere, ţara noastră are foarte mult de recuperat pentru că suprafaţa medie a unei locuinţe este de 38 mp, în timp ce o comparaţie cu ţări apropiate nouă ne arată că suprafaţa medie normală ar fi de 60-65 mp.

Preţurile practicate pe mp/locuinţă în România (cu excepţia capitalei) sunt sub cele din ţări comparabile (Polonia, spre exemplu).

Creditul ipotecar se situează la un nivel foarte redus în comparaţie cu alte ţări, iar creşterea lui până la 30-40% din Produsul Intern Brut va genera o creştere a cererii de imobile şi o piaţă de câteva zeci de miliarde de euro.

Sigur că trebuie să facem distincţie în funcţie de segmentul de piaţă la care ne referim, astfel că avem perspective bune pentru dezvoltările noi şi un viitor mai puţin cert pentru construcţiile vechi. Piaţa imobiliară va oferi randamente bune pentru investiţiile active şi mai puţin bune decât până acum pentru investiţiile pasive.

Reporter: STK Emergent are deţineri de aproximativ 38,3% la societăţile de investiţii financiare (SIF-uri). Cum s-a protejat fondul de scăderile acestor acţiuni?

Nicolae Pascu: Aşa cum am mai spus, gestionarea riscului are la bază principiul diversificării în cele două clase de active, iar SIF-urile au adus până în prezent unele dintre cele mai bune randamente.

Valoarea reală a participaţiilor lor este de câteva ori mai mare decât preţurile la care se tranzacţionează în prezent, iar istoric, există o corelaţie puternică între preţ şi valoarea activului net unitar, astfel că există un potenţial mare de creştere a preţurilor lor. Obiectivul fondului STK Emergent nu este de a ne "proteja", ci acela de a realiza un randament de 25% ca medie multianuală, obiectiv pe care îl putem realiza rămânând investiţi în SIF-uri.

Reporter: Intenţionaţi să mai listaţi şi alte fonduri?

Nicolae Pascu: Fondul STK Emergent este un proiect nou pentru piaţa de capital din România, iar noutatea are avantaje şi dezavantaje. Sigur că o reuşită a acestui proiect constituie un argument pentru a continua nu doar pentru noi, ci şi pentru alţi administratori din România. Piaţa fondurilor de investiţii din România este puţin dezvoltată, în parte şi datorită unei "moşteniri" negative din perioada Fondului Naţional de Investiţii, însă cadrul legislativ actual aliniat la reglementarile Uniunii Europene poate să ofere investitorilor confortul unei industrii normale şi performante, asemenea celei din Uniunea Europeană, unde există fonduri de investiţii care administrează peste 7.000 miliarde euro. Păstrând proporţiile ar însemna că, în România, fondurile de investiţii au potenţial de a ajunge la 70 miliarde euro pe termen lung.

Acesta este un prag greu de atins, însă cert este faptul că atât fondurile listate la bursă, cât şi cele mutuale trebuie să crească foarte mult prin acţiunea comună a tuturor actorilor din piaţa de capital şi să constituie o sursă serioasă de finanţare pentru economia României.