"Procesele bancare pe clauze abuzive vor rămâne de actualitate"

Reporter: Cum caracterizaţi legile care au fost aprobate în sectorul bancar?

Alina Stancu Bîrsan: Deşi probabil că intenţia legiuitorului român a fost aceea de a oferi un cadru juridic previzibil consumatorului de servicii financiare şi de a tranşa unele situaţii concrete apărute în piaţă, totuşi adoptarea acestor legi nu a adus claritatea dorită, ba chiar a dat naştere unor semne de întrebare. Deciziile Curţii Constituţionale arată că ar fi fost utilă o pregătire mai temeinică din punct de vedere juridic a adoptării Legii insolventei şi, respectiv, Legii dării în plată.

Intrarea în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice a fost amânată până la 1 august 2017 pe motiv că necesită adoptarea unor norme de aplicare şi dimensionarea corespunzătoare a anumitor structuri administrative.

Astfel, modalitatea de aplicare a acestei legi rămâne momentan într-o zonă de incertitudine.

Aceste exemple arată importanţa înţelegerii, pe de o parte, a cadrului juridic de ansamblu cu care o lege trebuie să se armonizeze, precum şi a structurilor de implementare fără de care o lege nu poate produce efecte.

Apreciem însă ca un efect pozitiv al acestor legi faptul că au determinat un dialog între consumatori şi profesionişti, fie aceştia avocaţi sau reprezentanţi ai instituţiilor de credit. De asemenea, aceste legi pot constitui unele precedente care să conducă la procese legislative mai transparente şi bine fundamentate în viitor.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia pe care o are segmentul proceselor pe clauze abuzive, în general, şi pe denominarea creditelor, în particular?

Alina Stancu Bîrsan: Cel mai probabil, procesele privind clauze abuzive vor rămâne de actualitate în perioada imediat următoare şi vor reprezenta un procent important din litigiile aflate pe rolul instanţelor. Este de aşteptat de asemenea să continuăm să vedem pe termen scurt o practică destul de neunitară a instanţelor, care însă probabil se va cristaliza în decizii din ce în ce mai convergente în următorii ani.

Deciziile recente ale Curţii Constituţionale privind Legea conversiei şi Legea dării în plată cu siguranţă au influenţat şi vor continua să influenţeze evoluţia acestor litigii, punând accentul pe aprecierea de către instanţă a fiecărei situaţii particulare. Acest lucru poate descreşte apetitul pentru litigii al celor care sperau într-o aplicare "automată" a mecanismelor prevăzute, de exemplu, de Legea dării în plată.

În lipsa unor intervenţii legislative care să creeze noi valuri în domeniul litigiilor legate de clauzele abuzive din contractele de credit, probabil vom asista treptat la atingerea unui punct de "platou", pentru că, în timp ce consumatorii sunt mai conştienţi de drepturile lor, şi băncile au învăţat din experienţele trecute.

Reporter: Ce mişcări au produs în piaţa avocaturii procesele pe conversia creditelor în CHF şi contestaţiile făcute de bănci pe Legea 77/2016 privind darea în plată?

Alina Stancu Bîrsan: În mod cert unele dintre principalele aspecte ce au generat "controverse"şi "freamăt" în piaţa avocaturii au fost Legea dării în plată şi Legea conversiei. Au fost câteva zile şi săptămâni intense în care mulţi dintre marii jucători din piaţa bancară, precum şi alţi investitori au apelat la asistenţă din partea avocaţilor în încercarea de a întelege şi evalua implicaţiile pe care aceste acte normative le-ar putea avea şi riscurile concrete pentru poziţia şi activitatea lor. De exemplu, aplicarea Legii dării în plată ca atare, fără filtrul interpretării Curţii Constituţionale, a ridicat semne de întrebare în ceea ce priveşte impactul şi asupra pieţei imobiliare, nu numai asupra sectorului bancar.

În orice caz, acordarea asistenţei pe astfel de aspecte este întotdeauna o provocare, cu atât mai mult cu cât în cazurile de faţă analiza a fost făcută înainte de deciziile Curţii Constituţionale.

Reporter: Ce modificări estimaţi că vor produce aceste fenomene pe piaţa de profil?

Alina Stancu Bîrsan: Cel puţin într-o primă perioadă, litigiile întemeiate pe Legea dării în plată vor da naştere unei practici neunitare la nivelul instanţelor, care au atât îndatorirea de a analiza îndeplinirea condiţiilor impreviziunii, cât şi pe cea de a aplica remediile necesare pentru reechilibrarea obligaţiilor părţilor. Ne aşteptăm ca în perioada următoare soluţiile pe care le vor pronunţa instanţele pentru reechilibrarea raportului dintre părţi să fie variate şi să depindă de la caz la caz. Credem că va urma, însă, un proces treptat de cristalizare a poziţiilor instanţelor cu privire la soluţiile de reechilibrare a obligaţiilor părţilor în cazul în care vor fi îndeplinite condiţiile impreviziunii.

Reporter: Ce părere aveţi despre procesul de vânzare a creditelor neperformante de către bănci?

Alina Stancu Bîrsan: Procesul de vânzare a creditelor neperformante a ocupat un loc central în tranzacţiile desfăşurate în ultimii ani pe piaţa bancară din România, chiar dacă s-a desfăşurat într-un ritm mai puţin accelerat comparativ cu alte state membre din Uniunea Europeană. Alături de alte jurisdicţii din Europa Centrală şi de Est, România a reprezentat o ţintă pentru investitorii străini interesaţi să achiziţioneze sau să finanţeze achiziţia de astfel de portofolii de credite neperformante.

Sub aspect practic, tranzacţiile privind achiziţiile de credite neperformante se pot dovedi extrem de complexe şi pline de provocări, existând o multitudine de aspecte de natură legală, financiară şi fiscală care trebuie avute în vedere de investitori în structurarea tranzacţiei. Adeseori, în astfel de tranzacţii sunt implicate o serie de jurisdicţii străine, aspect care le aduce un plus de complexitate.

Anticipăm că achiziţiile de credite neperformante vor continua şi în anii următori, chiar dacă la mai mică intensitate, având în vedere faptul că acestea au fost semnificativ înlăturate din bilanţurile băncilor din România.

Reporter: Având în vedere contextul internaţional şi mişcările din sectorul bancar global, consideraţi că urmează ca şi la noi să aibă loc achiziţii şi fuziuni importante în sectorul financiar-bancar?

Alina Stancu Bîrsan: Estimăm că sectorul bancar românesc va rămâne în continuare unul activ, inclusiv pe partea de fuziuni şi achiziţii. Ne aşteptăm să vedem în continuare consolidări, în diverse eşaloane ale cotelor pe piaţă. În timp ce unele bănci caută să iasă din România, majoritatea cumpărătorilor interesaţi par să fie jucători deja existenţi, care caută să îşi consolideze poziţia.

Reporter: Cum a evoluat piaţa de avocatură în 2016, comparativ cu 2015?

Alina Stancu Bîrsan: Piaţa de avocatură locală a înregistrat o creştere, anul trecut faţă de 2015 şi estimăm că această tendinţă va continua în 2017. Primul trimestru a fost deja foarte intens şi semnalele pieţei sunt de continuare în această direcţie.

Reporter: Pe care dintre domenii este cea mai mare activitate?

Alina Stancu Bîrsan: 2017 a început în forţă, un număr mare de proiecte fiind iniţiate sau reluate. Spre deosebire de acum câţiva ani, când exista un decalaj semnificativ între activitatea din diversele sectoare sau domenii ale dreptului afacerilor, acum este destul de multă activitate şi interes în mai multe direcţii. Tranzacţiile imobiliare sunt în continuare pe val, dar suntem foarte ocupaţi şi pe alte tranzacţii de achiziţii şi fuziuni, pe proiecte de finanţări şi piaţă de capital şi pe aspecte de dreptul muncii, energie, concurenţă sau conformare. De asemenea, apetitul clienţilor de a-şi apăra sau valorifica drepturile în instanţă se menţine crescut, astfel că şi echipa noastră de litigii este extrem de activă.

Reporter: Care sunt perspectivele pieţei de avocatură pentru anul în curs?

Alina Stancu Bîrsan: Credem că există premisele continuării creşterii în piaţa avocaturii în anul 2017, în special pentru firmele mari, capabile să administreze proiecte complexe şi un număr mare de tranzacţii care se derulează în paralel. Ne bazăm şi pe experienţa concretă din primele trei luni ale acestui an, care au fost foarte intense, cu multe provocări si proiecte noi şi activitate efervescentă în mai multe domenii.

Reporter: Care sunt domeniile pe care activează cu preponderenţă PeliFilip?

Alina Stancu Bîrsan: Acoperim toate ariile relevante pentru dreptul afacerilor, având capacitatea şi expertiza să asistăm clienţi din orice sector de activitate care au deja afaceri în România sau care iau în considerare intrarea pe această piaţă. Ne dorim ca atunci când lucrează cu noi clientul să simtă că este pe mâini bune indiferent că problema legală în legătură cu care are nevoie de ajutor ţine de o achiziţie, o finanţare, o investigaţie a unei autorităţi sau un litigiu. Considerăm că această abordare, de servicii juridice complete, ajută la clădirea unei relaţii de lungă durată şi bazată pe încredere cu clienţii.

Pentru a ne plasa cât mai bine într-o poziţie care să ne permită satisfacerea aşteptărilor clienţilor, echipa noastră este organizată în 5 departamente principale: Drept corporatist, achiziţii şi fuziuni, Drept financiar şi piaţă de capital, Drept comercial (care include practicile de Dreptul muncii, Energie, Concurenţă, Risc şi conformare), Drept Imobiliar şi Rezolvarea Disputelor.

Reporter: Mulţumesc!