Profesionişti din 9 ţări şi teme actuale la conferinţa de dezvoltare urbană MCC: Cum ar putea deveni Clujul oraşul ideal

Cum ar trebui să arate oraşul viitorului? Care sunt cele mai bune practici pentru a crea o localitate sănătoasă şi incluzivă? Conferinţa "The Future of Transylvanian Cities" (Viitorul oraşelor transilvănene) a fost plină de idei inovatoare, teme de dezvoltare urbană, culturale, economice şi de sustenabilitate, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, evenimentul a fost organizat de Mathias Corvinus Collegium (MCC) în 16-17 noiembrie la Centrul MCC din Cluj-Napoca, în Hotel Belvedere. La discuţii au contribuit peste 20 de profesionişti din 9 ţări, invitaţi internaţionali şi specialişti locali de renume, care au împărtăşit modelele de bune practici din întreaga lume.

Oraşul viitorului: cooperare şi sustenabilitate

Cu toţi ne dorim un oraş pe care îl iubim. În oraşul ideal şi sănătos societatea civilă este activă, participă la formarea mediului şi luarea deciziilor, clădirile vechi sunt renovate şi utilizate în mod corespunzător, iar cele noi sunt acceptate sau chiar iubite de localnici. Un element cheie într-un astfel de oraş este ca reprezentanţii diferitelor sectoare să lucreze împreună, iar instituţiile culturale au un rol esenţial în crearea comunităţilor, aducând oamenii împreună. La conferinţa de urbanism al Mathias Corvinus Collegium, invitaţii au vorbit despre construirea comunităţilor, dezvoltarea economică şi activităţi culturale, în timp ce întrebările specifice locale şi motivul conservării patrimoniului a fost prezent pe tot parcursul discursului.

Un alt aspect important este că agricultura şi alimentaţia potrivită ar trebui integrate în dezvoltarea oraşelor, a remarcat Dr. Prof. Yves Cabannes, specialist în urbanism, fost director al catedrei de planificare a dezvoltării la Bartlett Development Planning Unit (UCL London). România exportă jumătate din recoltă, dar în acelaşi timp importă o cantitate enormă de produse alimentare. Avem nevoie de un sistem alimentar mult mai autosustenabil, de agricultură urbană eficientă, organizaţii care susţin vânzătorii locali şi reciclare potrivită de alimente. Toate acestea ar trebui învăţate şi chiar practicate deja în şcoli. Oamenii au nevoie de alimente sănătoase, cultivate local, la preţuri accesibile. Doar aşa pot deveni sustenabile localităţile.

Crearea legăturii între societate, specialişti şi instituţii

Fiecare oraş este unic, dar probleme sunt comune, iar cheia este crearea legăturii între specialişti, societate şi instituţii publice. Între obiectivele conferinţei de dezvoltare urbană MCC a fost crearea unei reţele profesionale în cadrul căreia oricine interesat de subiect avea posibilitatea de a face schimb de idei şi a discuta despre posibilităţile şi viitorul oraşelor noastre. Evenimentul şi-a propus să exploreze procesele care ne modelează mediul şi viitorul în cel mai cuprinzător mod posibil, reunind diferite discipline şi reprezentanţii acestora.

Conferinţa a fost deschisă de Botond Talpas, director MCC, care a subliniat importanţa conservării patrimoniului cultural, a sustenabilităţii şi a incluziunii în contextul creşterii rapide a populaţiei şi al schimbărilor de infrastructură. "MCC sprijină tinerii talentaţi care se simt responsabili faţă de mediul lor înconjurător şi, pe termen lung, folosesc cunoştinţele dobândite în beneficiul comunităţilor lor. Conferinţa este un semn al angajamentului nostru faţă de această cauză", a adăugat directorul.

Experţi din întreaga lume, prezenţi la Cluj

În calitate de keynote speaker, Dr. Robin Mazumder, psiholog şi expert în neuroştiinţe, a prezentat rezultatele cercetărilor sale şi povestea sa. "Uneori cred că acest oraş încearcă să mă omoare", i-a spus un bărbat cu dizabilităţi lui Robin Mazumder când i-a povestit, cum încerca să traverseze o stradă aglomerată din oraşul natal. Discuţia l-a inspirat pe terapeut să studieze modul în care mediul urban influenţează bunăstarea oamenilor, comunităţii şi a societăţii, şi scrie o carte despre experienţele sale. El foloseşte tehnologia portabilă şi realitatea virtuală pentru a măsura reacţiile fiziologice la mediul urbane.

Ca terapeut a remarcat că una dintre cele mai mari probleme în oraşe este izolarea socială, mai ales din cauza Coronavirus s-a creat o adevărată epidemie de singurătate, iar mediul urban aglomerat, designul monoton şi fără suflet, lipsa spaţiilor verzi pot agrava bolile mintale sau contribuie la apariţia lor. "Avem nevoie unii de alţii mai mult decât orice pentru a supravieţui", a adăugat expertul. Prezentarea a fost urmată de reflecţiile lui Dr. Calum T. M. Nicholson, antropolog britanic cu diplomă din Cambridge şi Oxford.

La conferinţă au mai fost invitaţi experţi precum Dr. Izaskun Chinchilla, profesoară la Bartlett School of Architecture (UCL Londra), Yasha Young, curatoare, producer şi fondatoare al Urban Nation Berlin, Jaakko Blomberg, artist, co-fondator al Helsinki Urban Art, Agnieszka Kolek, lidera departamentului de relaţii culturale MCC Bruxelles, David Parrish, specialist în creativitate şi afaceri, şi Kris Andreychuk, liderul echipei de cercetare şi ştiinţa datelor în oraşul Edmonton.

Între profesioniştii din România se numără Dr. Şerban Ţigănaş, arhitect, decan al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Eliza Yokina, arhitectă, fondatoare al Cumulus Architecture Office şi De-a Arhitectura, Dr. Árpad Furu, inginer de conservare a patrimoniului, etnograf, Rariţa Zbranca, directoare de programe la Centrul Cultural Cluj, Andi Daiszler, manager cultural, Andra Tănase, Senior Green and Digital Strategist la Transilvania IT Cluster şi Nora Dobre, specialistă în HR şi comunicare, cadru didactic la UBB.

Peisaj urban: Cluj-Napoca

Care este cea mai frumoasă clădire în Cluj, construită în ultimii 30 de ani? Specialiştii au răspuns destul de greu la această întrebare. La ultimul panel al conferinţei invitaţii au evaluat situaţia actuală a municipiului, în mod special a dealului Cetăţuii şi au discutat despre posibilităţile oraşului.

La discuţie au participat Dr. Virgil Pop, arhitect, profesor universitar, specialist în protejarea monumentelor şi siturilor istorice, Dan Clinci, arhitect, project manager la Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu "Ernest Lupan", Tibor Weber, inginer civil, fondator şi manager al Weberbau, Camelia Sisak şi Dr. Silviu Aldea, arhitecţi şi cadre didactice ale Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, fondatori ai Atelier MASS, care se ocupă de reabilitarea dealului Cetăţuii. Discuţia a fost moderată de Dr. Szabolcs Guttmann, arhitect specializat în protejarea monumentelor şi siturilor istorice. Dealul Cetăţuii este un loc emblematic în Cluj, iar în ciuda greutăţilor, toată lumea are intenţii bune şi proiectul avansează, au spus specialiştii. Însă conflictele apar imediat ce ies în evidenţă interesele personale. Azi toată zona a Cetăţuii are 7 proprietari care creează situaţii absurde.

Invitaţii au mai specificat că elementele dominante în peisajul urban indică valorile oraşului, dar în ultimii ani această imagine a fost perturbată de urmărirea unor profituri temporare. Silueta oraşului este un simbol în sine, şi peisajul urban este o moştenire istorică care necesită îngrijire.

În cadrul evenimentului, Dan Ştefan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, a vorbit despre dezvoltările în curs şi planurile de viitor ale oraşului, cum ar fi electrificarea completă a transportului public, extinderea reţelei de piste pentru biciclişti şi reducerea emisiilor de carbon ale oraşului. El consideră că conferinţa a atins teme actuale, de importanţă mare, având în vedere provocările viitoare ale oraşului în dezvoltarea urbană, precum eficienţa energetică, gestionarea resurselor naturale, reabilitarea spaţiilor verzi şi gestionarea traficului, toare care duc la creşterea calităţii vieţii.

Conferinţa a fost încheiată de Stephen Sholl, directorul de comunicare internaţională al MCC. El a spus că avem nevoie de oraşe sănătoase, pe care le putem iubi. Aceste medii urbane pot fi create de gândire colectivă şi activitate comună, căutând întotdeauna frumuseţea, pe care trebuie să o aplicăm în arhitectură şi în conservarea patrimoniului.