Proiectul legii Consiliului Superior al Magistraturii a fost adoptat de Camera Deputaţilor

Camera Deputaţilor a adoptat, astăzi, proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, care are ca obiect reglementarea organizării şi funcţionării Consiliului propunându-se spre abrogare Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform Agerpres.

S-au înregistrat 191 de voturi "pentru", 83 de voturi "contra" şi o abţinere.

Proiectul face parte din pachetul de legi ale justiţiei şi a fost adoptat de Comisia specială parlamentară pentru legile justiţiei şi a intrat marţi pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.

Potrivit proiectului, membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.

Un amendament prevede ca, de îndată după constituire, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă secţiile corespunzătoare ale CSM pentru desemnarea candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte, precum şi plenul CSM pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui.

În termen de 60 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate, prevede un alt amendament adoptat de comisia specială. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice, prevede un alt amendament.

Un alt amendament acceptat de comisia specială arată că şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a CSM, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.

Cererea de recuzare se soluţionează de secţia corespunzătoare în materie disciplinară, în aceeaşi compunere.

Potrivit unui alt amendament, răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare. Termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecăţii acţiunii disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depăşit cu încă 1 an.

În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.

Parlamentarii au mai decis că funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia.

Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de plenul CSM dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.

Directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sunt numiţi de secţia corespunzătoare, la propunerea inspectorului şef, dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competenţă profesională, comunicare eficientă.

Între noile atribuţii pe care le va îndeplini inspectorul-şef al Inspecţiei se află: aprobă procedurile operaţionale întocmite la nivelul Inspecţiei Judiciare; numeşte şi revocă membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari; desemnează inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal care reprezintă Inspecţia Judiciară în misiuni interne sau internaţionale; îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.

Inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară şi de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează

concursul. Pot participa la concurs judecătorii şi procurorii în funcţie care nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar sau pentru încălcarea normelor Coduluideontologic.

Concursul pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar şi posturile care se scot la concurs constă în susţinerea unei probe scrise tip grilă şi a unui interviu susţinut în faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în această ordine.

Potrivit unui alt amendament, în cadrul probei interviului, secţia corespunzătoare a CSM evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita morală şi profesională a candidatului, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la aceste aspecte şi a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii secţiei, în baza acestui raport. Raportul va analiza: conduita candidatului în raporturile de serviciu şi în afara raporturilor de serviciu, calitatea lucrărilor întocmite de candidat, aspecte legate de respectarea regimului interdicţiilor şi incompatibilităţilor, orice alte aspecte relevante referitoare la conduita şi activitatea candidatului. La susţinerea probei interviului participă, cu rol consultativ, şi inspectorul-şef, care va putea adresa întrebări candidaţilor.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind camera decizională în cazul acestui proiect de lege.