Zece procente din populaţia urbană deţine, în prezent, un card de credit, după ce pe parcursul anului 2008 şi până în a doua jumătate a lui 2009, acest produs a pierdut jumătate din numărul de utilizatori raportat la ianuarie 2008 (n.r. 11% din totalul populaţiei urbane cu vârsta peste 15 ani), potrivit Ancăi Zamfirescu, cercetător senior, expert în piaţa financiar - bancară la GfK România.
Deşi criza economică s-a accentuat în 2010, o posibilă explicaţie pentru revenirea preferinţei pentru utilizarea cardurilor de credit din ultimul an vine din faptul că băncile s-au concentrat destul de susţinut pe promovarea cardurilor de cumpărături cu accent pe diverse beneficii, printre care şi perioada de graţie extinsă, conform unor studii realizate de GfK.
Analiza relevă că acest produs bancar este folosit în special de persoanele angajate şi mai ales cele care au poziţii de management sau lucrează în posturi de specialişti cu studii superioare. De asemenea, cei care au un venit personal peste 1300 lei pe lună utilizează cardurile de credit în mai mare măsură decât res-tul populaţiei - 17% faţă de 10% din întreaga populaţie urbană.
Cei mai mulţi deţinători ai unui card de acest tip îl folosesc pentru a plăti cumpărăturile din magazine, dar o parte semnificativă - 25% - se limitează la retragerile de la bancomat.
O analiză pe populaţia urbană cu vârsta peste 15 ani arată că utilizatorii cardurilor de credit tind să fie persoane mai atrase de produsele hi-tech mai mult decât restul populaţiei.
În general, deţinătorii cardurilor de credit merg la cumpărături mai frecvent decât restul populaţiei şi le şi place mai mult această activitate. De exemplu, sunt mai înclinaţi să cumpere lucruri ca să-şi ofere o recompensă sau ca un gest de răsfăţ.
Datele care stau la baza acestor concluzii provin din două studii realizate de GfK Româ-nia: GfK FMDS şi Roper Reports Romania 2010.