PROPUNERE CNIPMMR PENTRU PLANUL NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂ Patru programe pentru dezvoltarea mediului privat de afaceri

Antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră doresc să se implice activ în componenta Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind mediul de afaceri. De aceea ei propun realizarea a patru programe menite să ducă atât la dezvoltarea mediului privat de afaceri cât şi la digitalizarea acestuia şi la dezvoltarea dialogului social.

Necesitatea finanţării acestor programe reiese din cel mai recent sondaj întocmit de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), din care reiese că 83,1% dintre antreprenorii mici şi mijlocii din ţara noastră consideră că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este necesar şi util economiei naţionale.

"PNRR este aşteptat ca un colac de salvare în ceea ce înseamnă economia României. 61,2% dintre antreprenori doresc ca printre programele incluse în PNRR să se regăsească înfiinţarea unor fonduri de investiţii de tip capital de risc. 50,2% dintre respondenţi solicită ca fondurile alocate să fie destinate înfiinţării unor start-up-uri. Dintre aceştia 46,3% ar dori să fie finanţat programul Student Innotech. Jumătate dintre antreprenorii chestionaţi susţin că este nevoie de finanţarea programului Făcut în România, 30,8% vor realizarea unor centre regionale de colectare, depozitare şi distribuţie, 20,4% doresc finanţări pentru Satrt-up Diaspora, iar 20,9% vor sprijinirea IMM-urilor din construcţii", a afirmat, ieri, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, cu prilejul prezentării sondajuli respectiv.

La chestionar au răspuns 2544 de antreprenori din domeniul serviciilor, din comerţ, producţie şi turism.

Referitor la măsurile de sprijinire a mediului de afaceri luate anul trecut de Guvern, 66,9% dintre antreprenori au răspuns că acestea au fost utile, dar subfinanţate, 12,6% s-au declarat mulţumiţi de implementarea măsurilor, iar 20% consideră că măsurile au fost inutile pentru întreprinderile private mici şi mijlocii.

Printre avantajele menţionate de companii în urma implementării măsurilor se numără menţinerea activităţiio (40% dintre respondenţi) şi menţinerea numărului de angajaţi (30% dintre companiile respondente).

Dintre cei 20% de antreprenori care consideră că anul trecut nu au fost deloc ajutaţi de stat, 64,1% au menţionat că criteriile de finanţare stabilite prin măsuri au fost nerealiste, 39,8% au reclamat bugetul redus al programelor, 30,4% procedurile birocratice, 19,3%lipsa transparenţei şi 16,6% au acuzat suspiciunile de fraudă.

75,8% dintre antreprenori consideră că statul trebuie să acorde în continuare granturi pentru IMM-uri, 66,1% doresc finanţarea capitalului de lucru, 27,1% solicită implementarea în continuare a programului privind munca flexibilă (Kurzarbeit), iar 16,1% susţin că este nevoie în continuare de o perioadă de amânare a ratelor bancare la împrumuturile contractate.

Dintre antreprenorii chestionaţi 41,4% susţin că evoluţia va fi nefavorabilă dezvoltării afacerilor în acest an, 40% consideră că vor avea aceeaşi cifră de afaceri, în timp ce 40% afirmă că aceasta va scădea, în timp ce numai 20% consideră că vor avea în 2021 o cifră de afaceri mai mare decât în 2020.

54,4% dintre antreprenori consideră că vor păstra în 2021 acelaşi număr de angajaţi ca anul trecut, 24,9% susţin că vor fi nevoiţi să apeleze la disponibilizări şi doar 15,2% dintre firme vor face noi angajări.

În privinţa nivelului salarizării, 70,2% dintre respondenţi consideră că vor rămâne la acelaşi nivel cu cel de anul trecut, 11,8 % sunt de părere că vor creşte cu până în 10%, în timp ce 9,7% cred că vor scădea cu peste 10%.

"Am întocmit aceste chestionar într-o perioadă similară cu aceea de anul trecut, când a început pandemia la noi în ţară, ca să vedem cum arată economia, evoluţia, perspectivele anului curent. În privinţa numărului de angajaţi şi al cifrei de afaceri, asistăm la o stagnare. 80% dintre antreprenori spun că lucrurile vor fi similare anului trecut şi că toate eforturile lor vor fi depuse pentru menţinerea cifrei de afaceri şi pentru plata angajaţilor. Doar 10% spun că vor face investiţii, în cursul anului 2021", a precizat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

• IMM Restart România - o upgradare a IMM Invest

Membrii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au întocmit şi o propunere de proiecte şi programe care să fie finanţate imediat ce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi aprobat de factorii decizionali de la Bruxelles.

"Propunem patru programe într-un mod profesionist, pe baza criteriilor Comisiei Europene. Avem fişe standard cu 14 categorii de elemente ce asigură realismul şi pragmatismul programelor, sunt asimilate 100%, sunt complete, exact aşa cum se cere la Bruxelles. Prin aceste patru propuneri făcute de Consiliul Naţional se vor crea mecanisme care vor ajuta IMM-urile şi economia să se dezvolte competitiv, creativ şi digital, şi vor avea impact şi pe termen scurt", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al CNIPMMR.

Prima propunere a antreprenorilor din ţara noastră vizează înfiinţarea unui fond de capital de risc şi va avea un buget total de 205 milioane euro.

"Acest fond se va adresa în primul rând start-up-urilor inovative, adică exact zona în care România stă prost, pentru că suntem pe ultimul loc, 27, din Uniunea Europeană. El va oferi creditare directă, microcredite şi credite pentru investiţii, şi participare directă la capitalul companiilor respective. După trei ani, fondul iese de acolo şi lasă antreprenorul să îşi desfăşoare activitatea. Fondul de risc se realimentează automat pentru că banii se întorc, după ce fondul se retrage din IMM-ul respectiv. Prin acest fond se pot crea într-un an 1000 IMM-uri inovative", a precizat Ovidiu Nicolescu.

Al doilea program propus de CNIPMMR pentru PNRR este IMM Restart România, pentru susţinerea microîntreprinderilor, a companiilor mici şi mijlocii şi a celor cu capitalizare medie de piaţă.

"Acest program se adresează majorităţii IMM-urilor din România. El oferă acoperirea costurilor de finanţare şi garantare - comisionae de risc, dobânzi pentru 8 luni -, un grant de 10% din valoarea creditului şi costurile de asistenţă tehnică. Într-un an, minimum 15.000 de firme vor beneficia de el şi va asigura crearea sau menţinerea a 60.000 locuri de muncă. Bugetul solicitat este de 1,23 miliarde euro şi va fi gestionat de CNIPMMR şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri", a precizat Ovidiu Nicolescu.

Conform lui Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, prin cele două programe propuse mai sus, se doreşte creşterea bancabilităţii antreprenorilor din ţara noastră.

"De la 2 firme din 10 câte sunt bancabile în acest moment, dorim să ajungem la 5 firme din 10 bancabile. Practic vorbim despre o upgradare a programului IMM Invest, care şi-a dovedit utilitatea pe parcursul anului trecut şi care dorim să continuie în formula propusă de noi", a arătat Florin Jianu.

• România Tech-Nation, pentru transformarea digitală a IMM-urilor

A treilea program propus de CNIPMMR priveşte consolidarea dialogului social şi dezvoltarea capacităţii instituţionale şi de management a parternerilor sociali. Bugetul programului s-ar ridica la 100 milioane euro şi prin el se vor realiza următoarele reforme:

- crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective şi pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional.

- redefinirea sectoarelor de activitate, astfel încat acestea să corespundă realităţilor economice şi industriale ale României. Prin această măsură se va facilita iniţierea negocierilor la nivel sectorial, părţile putând să-şi identifice mai usor partenerii sociali de dialog.

- actualizarea standardelor ocupaţionale. Această activitate presupune implicarea totală a organizaţiilor patronale şi sindicale precum şi a specialiştilor în domeniul muncii în definirea noilor standarde ocupaţionale, astfel încât acestea să corespundă cât mai bine realităţii şi în baza lor să poată fi pregătit personalul necesar derulării activităţilor economice.

- dezvoltarea capacităţii instituţionale şi de management a partenerilor sociali în vederea acreditării în calitate de organisme intermediare private. Prin această măsură se urmareşte formarea partenerilor sociali în domeniul gestionarii unor măsuri finanţate din fonduri europene, respectiv acreditarea acestora ca autorităţi de management private.

- întărirea dialogului social şi încheierea de acorduri bilaterale între partenerii sociali.

Ultimul program propus de CNIPMMR este România Tech-Nation, ce ar urma să fie finanţat cu 546 milioane euro. Prin acest program vor fi susţinute cel puţin 300 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, plus municipiul Bucureşti şi va fi realizat în fiecare judeţ un makerspace/un laborator de robotică, în care să se asigure programe de training pentru iniţierea, creşterea şi dezvoltarea unei companii în domeniul digital. Astfel vor creşte iniţiativele antreprenoriale în domeniul tech şi non-tech şi va avea loc transformarea digitală a IMM-urilor.