English
Votul cumulativ cu listă de preferinţe este o combinaţie între votul cu listă de preferinţe şi votul cumulativ.
Deşi procedura poate părea complicată, ea este simplu de utilizat printr-o aplicaţie pe calculator, mai ales că atunci când este folosit şi votul electronic (în care acţionarii sif-urilor au deja experienţă) buletinele de vot se preiau automat. Aplicaţia se poate realiza de către Depozitarul Central, instituţie care are suficientă experienţă în operarea pe calculator, poate asigura obiectivitate şi un grad mărit de confidenţialitate.
Rezultatele nu pot fi cunoscute dinainte şi deci nici "aranjate", şi nu se mai pierde timp cu nesfârşite negocieri şi calcule (vezi alegerile de la BVB din ianuarie 2012), realizându-se o maximizare a utilizării voturilor acţionarilor.
Să le luăm pe rând.
• DE CE VOT CU LISTĂ DE PREFERINŢE?
Votul cu listă de preferinţe urmează a fi folosit în mod exclusiv pentru alegerea în cadrul AGA a unor persoane în diferite funcţii de conducere şi/sau control ale societăţii.
Votul cu listă de preferinţe, care a mai fost numit şi vot alternativ, şi care în ţările de limbă engleză (SUA, Marea Britanie, Australia) în care este folosit în alegeri se numeşte IRV (Instant Runoff Voting), este un sis-tem care dă mai multă putere alegătorilor. Fiind un sistem preferenţial, votul se exercită indicând ordinea preferinţelor, cu cifre în dreptul numelui. Cu alte cuvinte, alegătorii îi marchează pe candidaţii de pe buletinul de vot în ordinea preferinţelor lor: Ionescu 3, Georgescu 1, Vasiles-cu 2, Popescu 4 etc.
Numărătoarea voturilor se face destul de simplu. Se numără prima opţiune de pe toate buletinele de vot. Dacă unul dintre candidaţi are o majoritate absolută, este declarat câştigător. Dacă nu, este eliminat ultimul şi voturile de pe acele buletine sunt redistribuite, în ordinea preferinţelor. Dacă acum există un candidat cu o majoritate absolută, este declarat câştigător. Dacă nu, procesul merge înainte până ce un candidat adună o majoritate absolută.
Sistemul a fost folosit de SIF Moldova la alegerile pentru completarea Consiliului de Administraţie din anul 2007 cu scopul de a minimiza posibilitatea de a se ajunge în situaţia că niciunul dintre candidaţi să nu întrunească majoritatea. (Situaţie în care s-a ajuns la alegerile din noiembrie 2011, poate şi datorită nefolosirii acestei metode).
Un alt impediment major pe care această procedură de vot încearcă să-l elimine este cel determinat de diferenţa de situaţii dintre momentul în care acţionarul îşi exprimă votul şi momentul în care votul său este valorificat în cadrul adunării generale a acţionarilor. Astfel, din cauze obiective sau subiective, se pot întâmpla diferite evenimente care să conducă la situaţii de incompatibilitate a unor candidaţi la postul de membru în consiliul de administraţie al societăţii ori care să invalideze candidatura unuia sau a mai multor candidaţi (ex. retragerea candidaturii, apariţia unei situaţii de incompatibilitate, imposibilitatea fizică, medicală sau legală de a mai candida sau de a mai exercita funcţia, deces, etc).
În cazul apariţiei unor astfel de impedimente, votul exprimat de acţionar prin cele două modalităţi de vot (vot prin corespondenţă, vot prin procură specială), pentru unul sau mai mulţi din candidaţii retraşi nu mai poate fi valorificat. Astfel, acţionarul este pus în situaţia de a nu putea să-şi exprime votul său pentru unul din candidaţii rămăşi, deşi dacă ar fi cunoscut impedimentul ar fi avut cel puţin o altă opţiune.
• DE CE VOT CUMULATIV?
Deşi unii vor spune că votul cumulativ se pretează doar companiilor cu acţionar majoritar (pentru protejarea acţionarilor minoritari), le putem demonstra că este necesar cu atât mai mult la companiile care nu au un acţionar majoritar.
Cazul 1
Să presupunem că la un SIF care are un consiliu de administraţie format din 7 membri, există un acţionar/grup A care deţine 7 % din acţiuni, un acţionar B care deţine 4 % şi un acţionar C care deţine 2 %, res-tul acţiunilor fiind dispersate la un număr foarte mare de mici acţionari (orice asemănare cu realitatea este pur în-tâm-plătoare!). Cum micii acţionari nu prea participă la adunările generale sau dacă participă li se poate aplica regula numerelor mari, votul lor nu va influenţa rezultatul. Ar rezulta în absenţa votului cumulativ că toate cele 7 locuri vor fi ocupate de candidaţii propuşi de acţionarul/grupul A (chiar dacă B şi C vor acţiona concertat, va fi 4+2=6% contra 7% ai lui A). Şi acum chiar avem o preluare (nu discutăm dacă ostilă sau nu). Mai mult, acţionarul/grupul A se va bucura de toate drepturile unui acţionar majoritar fără a avea şi obligaţiile acestuia. În schimb, dacă ar fi obligatorie aplicarea votului cumulativ, acţionarul/grupul A va reuşi numirea a 4 membri, acţionarul B a 2 membri şi acţionarul C a 1 membru, dându-se astfel posibilitatea mai multor acţionari (grupe de acţionari) să influenţeze activitatea societăţii (rezultând soluţii mai bune şi control reciproc).
(va urma)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
