Protestele magistraţilor continuă

Efectele OUG 7/2019 au nemulţumit profund sistemul judiciar, magis-traţii din întreaga ţară aflându-se de mai bine de două săptămâni în protest, mişcare la care s-a alăturat şi societatea civilă, precum şi actorii Teatrului Naţional din Capitală.

Deşi prim-ministrul Viorica Dăncilă şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader au promis că vor modifica actul normativ şi că se va schimba conţinutul a cinci articole, conform revendicărilor magistraţilor, majoritatea judecătorilor şi procurorilor nu renunţă la protest, dorind abrogarea de îndată a ordonanţei de urgenţă prin care sunt modificate, pentru a patra oară într-un an, legile justiţiei.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a comunicat, ieri, că Adunarea generală a procurorilor din cadrul instituţiei a adoptat cu o majoritate de 163 voturi, din totalul de 218 procurori prezenţi, continuarea protestului. Dacă până acum, procurorii DIICOT protestau zilnic, în faţa instituţiei, în perioada 04.03.2019 - 22.03.2019, ei vor purta, în semn de protest, în timpul programului de lucru, o banderolă albă.

Procurorii DIICOT sunt îngrijoraţi de modalitatea în care Guvernul, în calitate de legiuitor delegat, înţelege să adopte modificări prin ordonanţă de urgenţă, a "legilor justiţiei", acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar. Conform magistraţilor, aceste modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni au fost şi sunt de natură să afecteze grav atât activitatea CSM, pe aceea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie.

Procurorii consideră că OUG 7/2019 este neconstituţională din mai multe motive. Primul este lipsa avizului CSM prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secţiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoştinţă conţinutul actului normativ pentru a putea analiza şi formula un punct de vedere care să fie susţinut în plenul instituţiei şi care să reflecte opinia magistraţilor procurori. Astfel, membrii Secţiei pentru procurori au fost direct împiedicaţi să îşi exercite mandatul constituţional reprezentativ. Conform comunicatului de presă emis de DIICOT, nesocotirea acestei cerinţe legale goleşte de conţinut dispoziţia legală invocată şi rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituţie, conducând la încălcarea principiului supremaţiei Constituţiei şi a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituţie şi a principiului colaborării loiale între autorităţile statului, astfel cum acesta este definit în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale a României.

Un alt motiv de neconstituţionalitate este încălcarea principiului separării carierei judecătorului de aceea a procurorului. Acest principiu reiese din art.1 alin.(5) şi dispoziţiile art.131 alin.(2) din Constituţia României, potrivit căruia "Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii", precum şi din prevederile art.147 alin.(4) din legea fundamentală a ţării. Procurorii DIICOT susţin că principiul separării carierelor a fost validat sub aspectul constituţionalităţii prin Decizia CCR nr.45/2018, iar legiferarea într-un sens contrar excedează marjei de apreciere a legiuitorului.

Magistraţii sunt nemulţumiţi şi de articolul ce prevede că procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele Româ-niei. Ei arată că acest text afectează grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcţiilor de conducere poate interveni intempestiv şi nu doar prin ajungerea la termen a mandatului.

O altă nemulţumire este legată de faptul că prin ordonanţa de urgenţă s-a stabilit că neîndeplinirea condiţiei privind buna reputaţie conduce la eliberarea din funcţie. Procurorii consideră că în lipsa unei definiţii ori a înţelesului legal al sintagmei "bună-reputaţie" se creează premisele unor aprecieri arbitrare, iar această normă este de natură a aduce atingere independenţei jus-tiţiei şi de a crea o presiune gravă asupra magistraţilor.

În comunicatul DIICOT, se afirmă că în proiectul de modificare al OUG nr.7/2019, prezentat de Tudorel Toader şi de Viorica Dăncilă, nu se propun niciun fel de modificări cu privire la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Procurorii DIICOT s-au pronunţat în mod constant împotriva constituirii şi operaţionalizării acestei secţii, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă faţă de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel şi în Raportul Comisiei de la Veneţia, GRECO şi în ultimul Raport MCV.

Conform celor de la DIICOT, în forma actuală a legii, prin modul de organizare şi funcţionare a Secţiei de Inves-tigare s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul respectivei secţii, ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României.

Procurorii DIICOT fac un apel către Guvern ca, în calitatea sa de legiuitor delegat, să pună dispoziţiile criticate în acord cu Constituţia României şi cu tratatele internaţionale la care România este parte. De asemenea, magistraţii solicită Avocatului Poporului să îşi exercite atribuţiile în sensul sesizării Curţii Constituţionale a Româ-niei pentru efectuarea controlului de constituţionalitate asupra OUG 7/2019.

Menţionăm că, ieri, magistraţii gălăţeni au anunţat că se alătură şi ei protestului iniţiat de colegii lor din toată ţara, pentru abrogarea OUG 7/2019 şi a prevederilor privind Secţia de Inves-tigare a Magistraţilor.