RADU PUIU, XTB ROMÂNIA: Inflaţia nu este o problemă temporară sau tranzitorie

Începutul de an a fost plin de provocări, de la problemele cauzate de pandemie până la conflictul militar din Ucraina. Totuşi, aceste subiecte sunt în mare parte trecătoare, dar par să alimenteze un alt factor de risc pentru economia globală şi anume inflaţia, care s-a dovedit a nu fi atât de "tranzitorie" pe cât se estima.

În acest context, preţurile în continuă creştere pun cea mai puternică presiune asupra bugetelor consumatorilor din ultimii zeci de ani.

De la începutul anului 2021, inflaţia a crescut constant la nivel global. Considerată iniţial ca fiind tranzitorie, inflaţia a fost cauzată de lipsa de aprovizionare şi blocajele lanţurilor de aprovizionare, la care s-au adăugat pachetele masive de stimulente guvernamentale asociate cu pandemia. În prezent, pare să existe o părere comună conform căreia inflaţia nu este o problemă temporară.

În acest context, pentru mulţi investitori, dar şi pentru populaţia largă, poate fi mai important ca niciodată să găsească modalităţi de a-şi proteja economiile pe termen lung, iar bursa rămâne în continuare o variantă viabilă.

Acest aspect rămâne valid întrucât, în timp, investiţia în acţiuni reprezintă o modalitate bună de a depăşi inflaţia. De exemplu, randamentul mediu anual al indicelui S&P 500 este de aproximativ 10%, fiind mai mare decât inflaţia anuală de 7,9% observată în februarie în SUA, care este cea mai ridicată din ultimii 40 de ani.

Cifrele inflaţiei din februarie nu includ nici măcar criza recentă a aprovizionării cu petrol cauzată de invazia Ucrainei.

Preţurile petrolului au crescut până la 139,13 dolari pe baril la începutul lunii martie, după ce SUA a interzis importurile de petrol din Rusia.

În mediul actual, în care americanii se confruntă cu o inflaţie mai mare şi cu rate ale dobânzilor în creştere, economisirea pe termen lung poate deveni mai dificilă. Volatilitatea recentă observată în acţiuni, stimulată de majorarea ratelor Fed şi de războiul din Ucraina, poate să reprezinte un factor de stres pentru anumiţi investitori.

Pe de altă parte, inflaţia din Regatul Unit a atins un nivel anual de 6,2% în februarie, cel mai ridicat nivel din martie 1992, creşterea costurilor cu alimentele, combustibilul şi energia continuă să accentueze problemele legate de costul vieţii.

În România, rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, iar BNR a prognozat în cadrul ultimei întâlniri că al doilea trimestru va aduce o accelerare puternică a preţurilor, estimând atingerea unei inflaţii de 11,2% în iunie.

În acest context, economiile populaţiei şi-ar pierde semnificativ din valoare dacă ar fi "ţinute la saltea" sau în depozite bancare cu dobânzi foarte scăzute (sub 2% pe an). În comparaţie, randamentul mediu anual oferit de indicele bursier BET de la înfiinţare şi până în 2020 a fost de aproximativ 12%.

De obicei, atunci când inflaţia creşte, piaţa de valori scade. Acest lucru se datorează faptului că inflaţia în creştere semnalează incertitudine în economie. Un astfel de scenariu poate face companiile reticente să investească şi încurajează comportamentul de aversiune la risc. În plus, poate afecta creşterea, motiv pentru care preţurile acţiunilor au de suferit.

Randamentele obligaţiunilor au crescut în ultimele săptămâni, ceea ce determină ca profiturile viitoare să îşi piardă din valoare, aspect care a influenţat scăderile evaluărilor acţiunilor.

În plus, conflictele militare au caracter puternic inflaţionist, motiv pentru care războiul dintre Rusia şi Ucraina a creat şi mai multă inflaţie pe măsură ce naţiunile occidentale au accentuat restricţiile asupra mărfurilor ruseşti, crescând preţurile la materii prime, de la grâu până la petrol.

Totuşi, există opinii care susţin acţiunile în ciuda contextului nefavorabil la prima vedere.

Strategii de la BlackRock Investment Institute au explicat că preferă acţiunile în detrimentul pieţelor de credit, în ciuda creşterii continue a inflaţiei.

În plus, economia rămâne relativ puternică. Conform datelor FactSet, analiştii încă se aşteaptă ca firmele din cadrul S&P 500 să înregistreze creşteri ale profiturilor în următorii ani, motiv pentru care piaţa ar avea de câştigat.

În prezent, bursele beneficiază de o revenire în cadrul unei pieţe de scădere. Acest lucru se bazează pe ideea că o abordare mai agresivă a Fed va câştiga războiul împotriva inflaţiei - chiar dacă nu l-a început - şi că economia şi profiturile corporative vor creşte suficient de puternic pentru a compensa între şapte şi 11 majorări ale ratelor de dobândă în următoarele 15 - 18 luni.

Banca centrală promite că va tempera inflaţia, chiar dacă asta înseamnă o încetinire semnificativă a creşterii economice.

Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a agravat presiunile inflaţioniste şi a pus băncile centrale într-o situaţie dificilă. Încercarea de a ţine sub control inflaţia va fi mai costisitoare pentru creşterea economică şi pentru gradul de ocupare a forţei de muncă.

În discuţia privind modul în care se va soluţiona problema inflaţiei apar două tabere, cea care susţine că situaţia va reuşi să fie ţinută sub control şi creşterea preţurilor se va tempera în timp şi cea care susţine că va avea loc o recesiune ca urmare a încetiniri economice şi a preţurilor în creştere. Există argumente care susţin ambele opinii, despre care vom vorbi în continuare.

În primul rând, există semnalul favorit de recesiune al pieţei de obligaţiuni - curba randamentelor. Este vorba despre diferenţa (sau "spread") dintre randamentele obligaţiunilor de stat pe termen scurt şi pe termen lung.

O curbă de randament inversată, în care obligaţiunile pe termen scurt oferă randamente mai bune decât obligaţiunile pe termen lung, a prognozat fiecare recesiune din 1955, dar oferind un singur semnal fals din 1955 şi până în prezent.

Joi, diferenţa dintre randamentele pe doi şi 10 ani ale obligaţiunilor guvernamentale din SUA se afla la 0,21%, ceea ce i-a speriat pe mulţi investitori.

Sentimentul consumatorilor este un alt semnal obişnuit de recesiune folosit de Wall Street şi acesta a fost slab începând cu jumătatea anului 2021. În februarie, sondajul consumatorilor de la Universitatea din Michigan a scăzut cu 19,7% de la an la an, atingând cel mai slab nivel din ultimii zece ani.

Deteriorarea a fost atribuită în mare parte slăbirii perspectivelor financiare personale cauzate de creşterea inflaţiei.

Pe de altă parte, în susţinerea taberei optimiştilor vine raportul privind producţia industrială. Acesta este un indicator cheie al forţei economice folosit de economişti pentru a determina dacă se aşteaptă o recesiune.

În februarie, producţia industrială din SUA a crescut cu 0,5% la un nivel care este cu 103,6% peste media din 2017 şi cu 7,5% peste nivelul din februarie 2021.

Indicatorul managerilor de achiziţii din SUA (PMI), care urmăreşte sentimentul în rândul cumpărătorilor care lucrează pentru firme de producţie şi construcţii, rămâne puternic. Cifra a ajuns la 57,3 luna trecută, plasându-se cu peste 6% mai sus decât media din SUA din ultimul deceniu.

Totuşi, trebuie să subliniem că aceste date au fost publicate pentru luna februarie şi nu includ impactul izbucnirii războiului din Ucraina, care a afectat destul de mult atitudinea pe plan global.

În acest scenariu, creşterea se moderează şi aşteptările privind produsul intern brut (PIB) sunt în scădere. Fitch Ratings a redus previziunile privind PIB-ul din SUA cu 0,2% şi acum prognozează o creştere a PIB-ului naţional de doar 3,5% în acest an.

În tot acest context, trebuie să subliniem care sunt tendinţele pe termen lung şi anume atingerea neutralităţii de emisii de carbon pe scară largă, întrucât acest subiect s-ar putea să determine modul în care vor performa pieţele în viitor.

Astfel, trebuie să subliniem că inovaţia şi evoluţia prezintă anumite costuri pe termen scurt, dar care ulterior s-ar putea dovedi că au meritat.

Tranziţia către energie verde vine cu costuri şi inflaţie mai mare, totuşi perspectivele economice sunt mai optimiste decât un scenariu în care nu se iau măsuri climatice. În acest sens, sectoarele cu planuri clare de tranziţie către "noua economie" ar putea să fie câştigători.

În plus, sectoarele care vor beneficia mai mult de pe urma tranziţiei, cum ar fi tehnologia şi asistenţa medicală, au un avantaj întrucât prezintă un nivel relativ scăzut de emisii de carbon.

Modul în care consumatorii aleg să îşi orienteze cheltuielile va avea efecte majore atât pentru creştere, cât şi pentru inflaţie.

Potenţialul unei redresări a consumului de servicii şi o scădere a cererii de bunuri poate duce la o tranziţie a capitalului dintr-un sector în altul.