Aproximativ 44% dintre companiile din România, circa 276.500, erau, anul trecut, companii cu capitalul propriu sub limita reglementată, cu datorii de 355,7 miliarde lei, echivalentul a 43% din totalul datoriilor companiilor, ceea ce reprezintă "o slăbiciune structurală majoră", potrivit lui Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).
Domnia sa a subliniat că 26% dintre companiile din ţară au o cifră de afaceri zero, 42% nu au niciun angajat, iar 100.000 de întreprinderi sau 16% din total îndeplinesc toate cele trei criterii cumulate, respectiv capital negativ, cifră de afaceri zero şi niciun angajat.
Oficialul BNR susţine că toate aceste companii care se află într-o situaţie atipică nu pot lua credite de la bancă, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care intermedierea bancară în România este la un nivel scăzut.
Preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, a subliniat că este ceva normal în orice societate ca nu toate firmele să aibă succes la început, dând exemplu cazul mai multor antreprenori de succes din SUA care au dat faliment cu primele lor companii: "Problema cu România este că trebuie să ne hotărâm odată ce vrem. Pe cine vrem să sprijinim? Cei care produc sau cei care nu produc? Ce facem cu cei care au datorii şi nu pot plăti?". El a adăugat că este normal ca unele firme să intre în insolvenţă, însă acţionarii trebuie să aibă acces la un proces care este eficient şi rapid de deblocare a resurselor prin insolvenţă sau faliment. "Din păcate, însă, procedurile de insolvenţă în România durează foarte mult şi este un proces foarte costisitor şi în multe cazuri nu se recuperează foarte mult la sfârşit", a precizat preşedintele Raiffeisen Bank România.
La rândul său, Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, a vorbit despre crearea unei culturi antreprenoriale sustenabile în România şi în acest sens a oferit ca exemplu poveştile de succes ale antreprenorilor noştri. "Ţările cu o cultură antreprenorială şi cu o reprezentare mare a antreprenoriatului în crearea de Produs Intern Brut sunt ţări de succes. Datoria tuturor decidenţilor este să creeze un context în care antreprenorii români să poată să aibă succes şi nu să se zbată să supravieţuiască", a spus Sergiu Manea.
În opinia acestuia, un pas important în acest sens este legea holdingului fiscal care ar trebui adoptată cât mai repede. De asemenea, este nevoie de crearea unui sistem de fiscalitate cât mai simplu, clar şi predictibil, la fel de importantă fiind şi crearea unui context la nivel macroeconomic, respectiv infrastructură, educaţie şi calitatea vieţii.
• 6600 de IMM-uri pot lua credite de 36,3 miliarde lei
Eugen Rădulescu mai spune că potenţialul de creditare a sectorului IMM este important: "12.200 de întreprinderi mici şi mijlocii, adică 2% din total, pot fi considerate performante din punct de vedere economic, se menţin între cele mai bune firme din economie în cel puţin şapte din ultimii nouă ani".
Din acestea, peste 6.600 de IMM-uri au un nivel al raportului dintre datorii şi capitaluri subunitar şi pot susţine un volum de creditare semnificativ: 36,3 miliarde lei, adaugă Rădulescu.
• Rădulescu, BNR: "Veniturile mari, de sute de mii de euro, din dividende sau vânzări de terenuri, de exemplu, ar trebui impozitate adecvat"
Eugen Rădulescu consideră că veniturile mari de zeci şi sute de mii de euro din dividende, din vânzări de active, de imobile, de terenuri sau alte câştiguri de capital ar trebui impozitate cel puţin la nivelul veniturilor din muncă.
"Cred că suntem singura ţară care nu impozitează aceste venituri", a spus domnia sa.
El afirmă că, dacă de exemplu vinzi un teren, plăteşti un impozit, însă acest impozit ar trebui să fie de 16% pe diferenţa dintre preţul de achiziţie şi preţul de vânzare al terenului, care reprezintă câştig de capital, "aşa cum sunt celelalte impozite pe venituri, cum este şi impozitul pe venitul din muncă".
De asemenea, oficialului BNR nu i se pare normal ca impozitul pe dividende să fie de numai 5%.