RAPORT FREEDOM HOUSE DUPĂ UN AN DE PANDEMIE Cea mai îngrădită libertate din ultimul sfert de secol

Pandemia a servit drept argument pentru autorităţile unor ţări care oricum intenţionau să mai restrângă libertăţile cetăţenilor, reiese din clasamentul libertăţii întocmit de Freedom House la care am adăugat şi populaţia fiecărei ţări, dar şi numărul de îmbolnăviri raportate de la începutul pandemiei până ieri. La anumite ţări, cu democraţii cu "probleme", cifrele legate de infectări sunt extrem de mici şi există deja bănuieli că raportările nu au legătură cu realitatea. În cazul Coreei de Nord, spre exemplu, nu există raportări oficiale legate de numărul de îmbolnăviri, fiind evident care este nivelul libertăţii de exprimare. SUA şi India, două ţări care au înregistrat scăderi considerabile în topul libertăţii, sunt pe primele două locuri la numărul de cetăţeni infectaţi cu noul coronavirus, putându-se afirma că pentru a stăvili criza guvernele respectivelor ţări au luat măsuri mai aspre, dar trebuie ţinut cont şi de faptul că sunt state cu foarte mulţi cetăţeni. Acest lucru nu stă în picioare în cazul Suediei, numărul 1 "la libertate", care a avut şi un număr de infectări destul de mare (locul 29 la nivel global), sau al Franţei, care este pe locul al şaselea în ceea ce priveşte îmbolnăvirile.

Organizaţia Freedom House a făcut public raportul anual, chiar dacă să vorbeşti despre libertate după un an în care aceasta a fost hăituită/îngrădită peste tot în lume în numele sănătăţii pare cel puţin ironic. Nu este, mai ales că mai mereu este loc şi de mai rău, inclusiv în materie de libertăţi. În ultimul an, din punct de vedere al libertăţii, s-a înregistrat un declin în întreaga lume în timpul pandemiei de COVID-19. Potrivit evaluării anuale a drepturilor politice şi a libertăţilor civile, făcute de Freedom House, mai puţin de 20% din populaţia lumii trăieşte într-o ţară liberă. Acesta este cel mai scăzut procent din 1995 până în prezent, a declarat Michael Abramowitz, preşedintele Freedom House. El a declarat că pandemia de COVID-19, influenţa crescândă a Partidului Comunist Chinez şi diminuarea libertăţii în India au marcat unele dintre cele mai mari schimbări din ultimul an. El a spus că restricţiile anti-coronavirus i-au încurajat pe dictatori, care au folosit pandemia pentru a ajunge la putere şi a-şi consolida puterea.

O veste bună, în contextul anului 2020, este că ţara noastră a stagnat la toate capitolele analizate de organizaţia Freedom House în raportul privind starea democraţiei din lume. Să stai pe loc când alţii fac paşi în spate reprezintă un lucru pozitiv. Astfel, cu 83 de puncte dintr-un maxim de 100, România rămâne în categoria democraţiilor "libere". Scorul este de 35/40 pentru "drepturile politice" şi 48/60 pentru "libertăţile cetăţeneşti". Potrivit organizaţiei, pluripartidismul autohton a asigurat rotaţii regulate de putere prin alegeri. Libertăţile civile sunt în general respectate, dar au fost supuse unei presiuni tot mai mari, pe măsură ce interesele politice consolidate împing înapoi eforturile civice şi instituţionale de combatere a corupţiei sistemice. Raportul mai arată că discriminarea împotriva minorităţilor şi a altor grupuri vulnerabile este o problemă de lungă durată, la fel şi controlul mijloacelor de comunicare cheie de către oamenii de afaceri cu interese politice. La del ca la precedentul raport, ţara noastră suferă la capitole precum guvernarea locală şi independenţa presei.

Campionii libertăţii sunt Suedia (100 puncte din 100), Norvegia (100), Finlanda (100), Noua Zeelandă (99), Olanda (98), Uruguay (98), Canada (98), la polul opus fiind Syria (1), Tibet (1), Eritrea (2), Sudanul de Sud (2), Turkmenistan (2), Coreea de Nord (3). Efectele pandemiei nu au fost ocolite de raport. Potrivit Freedom House, care îşi publică raportul anual din 1973, multe state europene au impus o supraveghere excesivă şi restricţii de circulaţie în timpul pandemiei şi a existat un declin al libertăţii oamenilor în special în Ungaria, Polonia şi Serbia. Pandemia de COVID-19 a plasat democraţiile europene de toate tipurile politice sub "o tensiune severă". În timpul pandemiei, guvernele "au apelat în mod repetat la supravegherea excesivă, la restricţii discriminatorii asupra libertăţilor cum ar fi circulaţia şi întrunirea, şi aplicarea arbitrară sau violentă a acestor restricţii de către poliţişti şi actori nestatali", constată raportul "Libertatea în lume 2021".

"Liderii s-au confruntat cu probleme grele, amânând alegeri şi blocând oraşe, iar deciziile lor au fost puse în aplicare în mod imperfect: aplicarea restricţiilor de circulaţie, de exemplu, adesea discriminează grupurile marginalizate, inclusiv imigranţii din Franţa şi romii din Bulgaria", adaugă raportul.

La nivel global, pandemia de coronavirus, incertitudinea economică şi conflictele din întreaga lume au contribuit la declinul libertăţii globale în 2020. Belarusul şi Kîrghîzstan sunt naţiunile care înregistrează cele mai mari pierderi în capitolele "drepturi politice" şi "libertăţile civile". În schimb, Macedonia de Nord s-a clasat printre naţiunile care au înregistrat cele mai mari câştiguri. Raportul arată o scădere a libertăţii în 73 de ţări, incluzând nu doar naţiuni autoritare precum China, Belarus şi Venezuela, ci şi "democraţii cu probleme", cum ar fi Statele Unite şi India. "Liderii actuali au folosit din ce în ce mai mult forţa pentru a zdrobi oponenţii şi a rezolva dispute, uneori în numele sănătăţii publice, în timp ce activiştii asediaţi şi lipsiţi de sprijin internaţional eficient s-au confruntat cu sentinţe grele de închisoare, tortură sau crimă în multe situaţii", arată organizaţia. În Kîrgîzstan, raportul spunea că alegerile parlamentare "flagrant frauduloase" din octombrie au dus la proteste care au declanşat răsturnarea guvernului şi demisia preşedintelui de atunci, Sooronbai Jeenbekov. Scorul Kîrgîzstanului a scăzut cu 11 puncte, cel mai mare declin dintre toate ţările din lume, iar statutul său a fost schimbat din "parţial liber" în "neliber". Belarus a suferit cel de-al doilea declin ca urmare a represiunilor violente ale guvernului împotriva manifestanţilor care cereau demisia liderului autoritar Aleksandr Lukaşenko după alegerile prezidenţiale din august. Freedom House a citat, de asemenea, "alegeri problematice" în regiune, inclusiv în Rusia, unde un "referendum trucat" ar putea să-l ajute pe preşedintele Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036. Raportul mai menţionează "alegerile parlamentare relativ libere, dar cu erori, din Georgia", care au adâncit criza politică a ţării. În Ucraina, se spune în raport, agenda de reformă a preşedintelui Vladimir Zelenski "s-a clătinat în faţa pandemiei şi a corupţiei politice, culminând cu o criză constituţională". În UE, raportul arată că guvernul Viktor Orban a "folosit în mod abuziv" puterile în timpul pandemiei pentru a "retrage asistenţa financiară de la municipalităţile conduse de partidele de opoziţie". În Polonia, partidul de guvernământ a citat criza sănătăţii drept justificare pentru o încercare ilegală, în ultimul moment, de a ocoli comisia electorală şi de a aranja unilateral votul prin corespondenţă pentru alegerile prezidenţiale. Deşi acest lucru a eşuat şi alegerile au avut loc la o dată ulterioară, acestea au fost afectate de utilizarea abuzivă a resurselor de stat şi de acuzaţii penale împotriva activiştilor LGBT, adaugă raportul.

În Orientul Mijlociu, raportul a evidenţiat utilizarea de către guvernul iranian a cenzurii şi a urmăririlor penale pentru a "suprima raportarea independentă" cu privire la adevărata amploare a focarului de coronavirus din ţară. Drepturile politice şi libertăţile civile din India au scăzut de la venirea la putere a guvernului naţionalist hindus al prim-ministrului Narendra Modi, în 2014, cu "o presiune crescută asupra organizaţiilor pentru drepturile omului, o intimidare în creştere a academicienilor şi jurnaliştilor şi atacuri, inclusiv linşaje, asupra musulmanilor". China "şi-a intensificat campania globală de dezinformare şi cenzură pentru a contracara consecinţele faptului că a ascuns amploarea crizei sanitare de după apariţia coronavirusului, care a împiedicat decisiv un răspuns global rapid în primele zile ale pandemiei". Raportul a menţionat, de asemenea, "represiunea brutală" a Beijingului împotriva "protestelor masive pro-democraţie" din Hong Kong.

Datele sunt relevante pentru starea în care se află lumea după un an de criză sanitară, iar semnele noului an nu sunt deloc încurajatoare pentru iubitorii de libertate.