English
Pandemia de Covid-19 a provocat o criză economică globală de amploare şi sincronizată, iar previziunile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pe 2020, spre exemplu, sugerează o scădere a PIB-ului global cu 6%, ceea ce va însemna declin pentru un număr record de ţări, conform unui raport realizat de IESE Business School şi Centre for Economic Policy Research (CEPR), care, în noul context, oferă o perspectivă asupra viitorului model de afaceri bancar.
Autorii raportului cu tema "Viitorul bancar" aduc în atenţie faptul că economiile avansate vor suferi o scădere mult mai mare a PIB, de o dimensiune care nu a fost văzută de la Marea Depresiune, şi, fără îndoială, băncile vor fi afectate, întrucât vor apărea insolvenţe la scară largă în rândul companiilor, dar şi un posibil val de falimente ale gospodăriilor. În plus, în timp ce băncile au intrat în criza actuală mai bine capitalizate şi mai lichide, dimensiunea crizei le va afecta probabil într-o măsură mai mare decât cea prevăzută în multe teste de stres efectuate până în prezent.
Raportul - citat de voxeu.org - precizează că actuala criză se adaugă unei combinaţii din ultimul deceniu între mai multe tendinţe care au determinat creşterea presiunii concurenţiale asupra băncilor şi care, în special în unele regiuni, le-a redus profitabilitatea. Tendinţele la care face referire raportul sunt dobânzile scăzute (care persistă), reglementarea sporită şi concurenţa crescută a băncilor din umbră, respectiv a operatorilor digitali.
În raportul despre Viitorul bancar, autorii susţin că pandemia globală de Covid-19 va prelungi sau va accelera multe dintre aceste tendinţe - în special digitalizarea.
"În timp ce criza economică a declanşat reacţii politice menite să stimuleze împrumuturile în economia reală, asigurând în acelaşi timp stabilitatea sectorului bancar care oferă o gură de aer economiei pe termen scurt, va fi necesară o restructurare profundă a multor sisteme bancare, pe termen mediu", notează raportul.
• "Rentabilitatea băncilor, afectată de dobânzile scăzute şi de reglementarea înăsprită"
Trăim într-o lume a dobânzilor scăzute de mai bine de un deceniu, scrie raportul, subliniind că acestea au afectat negativ rentabilitatea bancară - prin marjele de dobândă nete reduse - şi au slăbit stimulentele de monitorizare şi standardele de creditare, în special pentru acele instituţii mai dependente de transformarea maturităţii (care împrumută bani pe perioade mai scurte decât creditează) şi venitul net din dobânzi.
"În urma crizei financiare din 2007-2009, am asistat, de asemenea, la o creştere a cerinţelor prudenţiale, a înăspririi controlului de reglementare şi a majorării costurilor de conformitate", potrivit raportului, care precizează: "Aceste etape de politică au generat un sector bancar mai rezistent, care este foarte benefic în contextul actual, dar, totuşi, regulile mai stricte au diminuat competitivitatea băncilor tradiţionale în raport cu băncile din umbră şi au determinat migrarea unor activităţi comerciale departe de sectorul bancar, către băncile din umbră. Mai mult, o reglementare mai strictă a pus presiuni pe rentabilitatea băncilor".
Raportul adaugă: "Criza Covid-19 va menţine, cel mai probabil, mult mai mult timp ratele dobânzilor la un nivel scăzut. Deşi pe termen scurt băncile trebuie să beneficieze de faptul că sunt canalul de susţinere a lichidităţilor şi de acces la sprijinul băncii centrale, criza profundă care afectează economia reală va aduce, probabil, o nouă creştere a creditelor neperformante şi ar putea ameninţa solvabilitatea băncilor, din nou".
• "Impactul tehnologiei asupra modelelor de afaceri ale băncilor a fost profund"
O evoluţie suplimentară în perioada pre-Covid a fost utilizarea masivă a tehnologiilor digitale şi apariţia de noi concurenţi în domeniu, scrie analiza, menţionând: "În timp ce aceste tendinţe au facilitat multe produse şi servicii noi şi au contribuit la îmbunătăţirea eficienţei băncilor existente, ele au favorizat şi intrarea de noi firme în sector, crescând concurenţa cu modelele tradiţionale de afaceri ale băncilor. Impactul tehnologiei asupra modelelor de afaceri ale băncilor a fost profund. Avansul tehnologiei a afectat sistemele tradiţionale de plată, activităţile pieţelor de capital, extinderea creditului şi colectarea depozitelor. Timp de zeci de ani, băncile au controlat formele digitale de bani şi plăţi prin protecţia regulamentară a depozitelor, acces exclusiv la sistemul de decontare a băncii centrale şi parteneriate strânse cu emitenţii de carduri de credit. Provocarea de astăzi provine dintr-o varietate de active digitale care nu stau în bilanţul băncilor: criptomonede, portofele electronice, monede stabile (stablecoins) sau solduri operate cu un furnizor de telecomunicaţii".
Avantajul competitiv al noilor intraţi în domeniu nu se bazează pe activul în sine, ci pe tehnologia de plată asociată acestuia, subliniază sursa, precizând: "Comoditatea plăţilor şi conexiunile la alte părţi ale vieţii digitale - aflate în expansiune - a consumatorilor şi a întreprinderilor deopotrivă, accelerate de criza Covid, au fost cheia succesului. Preponderenţa în plăţi a companiilor de tehnologie din China sau a furnizorilor de telecomunicaţii mobile din anumite părţi din Africa sunt exemple ale amplorii perturbării resimţite în sectorul bancar tradiţional.
Tehnologia nu a generat astfel de situaţii doar pe partea plăţilor, ci în multe alte domenii, conform raportului, care adaugă că noi tipuri de furnizori au intrat pe diferite segmente de servicii financiare: FinTech şi BigTech.
Raportul precizează: "Furnizorii FinTech de credite sunt mai prezenţi atunci când dezvoltarea generală a unei ţări este mai mare, iar sistemul său bancar este mai puţin competitiv. Aceşti furnizori sunt mai puţin prezenţi atunci când reglementarea dintr-o ţară este mai strictă".
Firmele non-bancare nou apărute nu au încă activităţi semnificative de tip depozit la cerere, notează raportul, menţionând că aceast lucru este posibil să fie cauzat de temerile legate de reglementare.
Platformele BigTech, cu tehnologia lor avansată şi, în special, accesul (asociat) mai mare la baze importante de date (big data) ar putea aduce un progres major în domeniu, dar deocamdată nu au făcut acest lucru, potrivit raportului.
Acesta mai arată că intrarea noilor jucători afectează în mare măsură băncile prin presiuni de scădere a taxelor şi preţurilor practicate, şi prin marje de câştig mai reduse. Băncile au răspuns la aceste provocări, dar multe sunt departe de a adopta tehnologia în sine, conform raportului, care subliniază că, drept urmare, profitabilitatea instituţiilor de credit este în continuare ameninţată.
• "Noii intraţi pe piaţă trebuie supuşi reglementării"
Tehnologiile utilizate de cei intraţi pe piaţa menţionată pot crea noi riscuri, inclusiv probleme de protecţie a consumatorilor şi a investitorilor, după cum arată raportul, care menţionează: "În condiţiile în care, acum, mai multe entităţi oferă servicii financiare sub forme noi, este crucial să fie asigurate condiţii de concurenţă echitabile. O întrebare importantă care apare este următoarea: unde va fi elaborat «perimetrul» de reglementare, având în vedere că organizarea industrială generală a diferitelor pieţe de servicii financiare se schimbă".
Modificările generate de tehnologie necesită, de asemenea, reevaluări ale concurenţei şi politicilor de date, potrivit sursei.
• "Băncile de dimensiuni medii vor suferi cel mai mult"
Pe termen scurt, băncile s-ar putea bucura de o revitalizare, deoarece continuă să acorde împrumuturi în timpul crizei, însă, această criză generată de pandemia de Covid-19 va accelera probabil digitalizarea şi transferul pe termen mediu al activităţilor din sectorul bancar, conform raportului. Acesta notează: "Băncile de dimensiuni medii vor suferi cel mai mult, întrucât vor resimţi costurile generate de investiţii mari în IT, care sunt cruciale într-un mediu cu dobânzi constant reduse. Drept urmare, sectorul bancar va avea nevoie de o restructurare profundă. Va fi de preferat lichidarea băncilor cu probleme şi consolidarea celor rămase. Dacă în lumea post-Covid-19, obstacolele politice în calea fuziunilor transfrontaliere vor împiedica acest proces, întrucât statele vor deveni mai protecţioniste, vom asista la o problemă majoră de politică".
De cealaltă parte, scrie raportul, companiile BigTech au multe dintre ingredientele necesare pentru a merge mai departe în lumea post-Covid: sunt nativ digitale; dispun de tehnologie, de baze de clienţi, de recunoaşterea brandului, precum şi de cantităţi vaste de date şi de "buzunare adânci".
"Astfel, banca poate trece de la oligopolul tradiţional la un sistem cu câteva platforme dominante care controlează accesul la o bază de clienţi fragmentată, cu câteva firme BigTech, împreună cu unii operatori transformaţi în platforme, monopolizând interfaţa cu clienţii", notează sursa, adăugând: "În acest scenariu, asigurarea proprietăţii datelor clienţilor şi portabilitatea persoanelor fizice, respectiv interoperabilitatea datelor între platforme vor fi esenţiale pentru a menţine scăzute costurile pentru clienţi şi piaţa suficient de competitivă".
Digitalizarea reprezintă o provocare majoră pentru autorităţile de reglementare, care trebuie să se adapteze, realizând un echilibru între facilitarea concurenţei şi lăsarea inovaţiei să pătrundă în sistem, cu protejarea stabilităţii financiare.
Conform raportului, ca să poată fi realizat acest lucru, autorităţile de reglementare trebuie să coordoneze reglementarea prudenţială şi politica de concurenţă, astfel încât respectarea normelor să nu devină o barieră pentru intrarea pe piaţă, în timp ce pătrunderea pe piaţă să nu devină destabilizatoare.
"Criza actuală va testa rezistenţa sistemului financiar şi reformele de reglementare implementate după criza financiară globală din 2007-2009. În mod special, va întinde limitele intervenţiei băncii centrale şi va pune la încercare uniunea bancară nefinalizată din zona euro", conchide raportul citat.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
