România a înregistrat în anul 2010 un număr de 20 de cazuri de nereguli legate de fonduri structurale aferente perioadei de programare financiară 2007-2013, relevă raportul anual privind combaterea fraudei în UE, prezentat ieri de Comisia Europeană. Raportul, prezentat de directorul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Nicolas Ilet, arată că, dintre cele 20 de cazuri, 15 au vizat Fondul social european (nereguli totalizând 1,007 milioane euro), 4 Fondul de coeziune (1,380 milioane euro) şi unul Fondul european de dezvoltare rurală (75.279 euro).
La nivelul UE, în perioada amintită au fost raportate 1.095 cazuri de nereguli, din care 284 referitoare la Fondul social european (implicând 17,125 milioane euro), 735 la Fondul european de dezvoltare rurală (implicând 400 de milioane de euro) şi 76 la Fondul de coeziune (implicând 56,2 milioane de euro).
Cele mai multe nereguli s-au înregistrat în Polonia (270 de cazuri), urmată de Grecia (211 cazuri) şi Cehia (119 cazuri), iar suma cea mai mare implicată a fost în Cehia (295 milioa-ne de euro, din care 282 milioane euro de la Fondul european de dezvoltare rurală), urmată de Slovacia (58 milioane de euro, din care 36,2 milioane euro de la Fondul european de dezvoltare rurală) şi Polonia (49 milioane de euro, din care 47,09 milioane de euro de la Fondul european de dezvoltare rurală).
În ceea ce priveşte cheltuielile pentru agricultură, în anul financiar 2010 din România au fost raportate 22 de cazuri cu nereguli (implicând 1,16 milioane de euro), din care un singur caz suspect de fraudă (în valoa-re de 23.362 euro), potrivit Agerpres. Bucureştiul a raportat la timp în proporţie de 82% cazurile cu nereguli. La nivelul UE, valoarea totală a fondurilor legate de nereguli a fost de 130,514 milioane euro (din care 61,3 milioane de euro în 407 cazuri suspecte de fraudă).
Tot referitor la cheltuielile pentru agricultură, în perioada financiară 2006-2010, în România s-au înregis-trat 76 de cazuri suspecte de fraudă, valoarea fondurilor implicate fiind de 2,0908 milioane euro. La nivelul UE, în perioada amintită s-au înregis-trat 611 cazuri suspecte de fraudă, fondurile implicate ridicându-se la 53 milioane de euro.
Legat de plăţile directe, în perioada 2006-2010 valoarea cheltuielilor în cazul ţării noastre a fost de 1,566 miliarde euro, din care 2,145 milioane euro în 82 de cazuri cu nereguli. Din aceste 82 de cazuri, în 64 au existat suspiciuni de fraudă, fondurile implicate fiind de 1,82 milioane euro.
Un număr crescut de cazuri de nereguli raportate nu înseamnă obligatoriu că un stat membru este mai vulnerabil la nereguli. O strategie de audit mai dezvoltată şi un număr mai mare de audituri vor duce în mod normal la un număr mai mare de nereguli constatate. De aceea, este posibil ca statele membre cu o rată a neregulilor mai mare să înregistreze în realitate rezultate mai bune decât state membre cu o rată mai redusă.