Vânzările de petrol rusesc către Europa au scăzut la minimul ultimilor zece ani, unele din motivele principale pentru această scădere fiind creşterea consumului intern de pe piaţa rusească şi politica Guvernului de la Kremlin de a-şi îndrepta atenţia spre alte pieţe de desfacere, în special în zona Asiei Pacifice, în China şi Japonia.
Rusia va livra, în luna iulie, către Europa, 2,1 milioane barili de petrol pe zi, potrivit orarelor de transport, cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, potrivit unui raport al publicaţiei Platts.
În schimb, exporturile de petrol rusesc către Asia au crescut puternic în ultimii trei ani, astfel încât, dacă în urmă cu aproximativ trei ani livrările de petrol pe pieţele asiatice erau aproape inexistente, în prezent, acestea au ajuns la 500.000 de barili pe zi.
Companiile ruseşti Gazprom şi Rosneft sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa asiatică, Rusia finalizând o serie de acorduri la nivel înalt pentru aprovizionarea Chinei printr-o conductă care conectează Siberia de Est şi coasta Oceanului Pacific.
Recent, compania Rosneft a încheiat un acord pentru dublarea livrărilor de petrol către China, contractul fiind evaluat la 270 miliarde de dolari.
Sporirea atenţiei către pieţele asiatice face parte din strategia energetică a Rusiei în vederea creşterii competitivităţii şi diversificării pieţelor de desfacere, a declarat recent, Arkady Dvorkovich, adjunctul primului-minstru rus.
Totodată, în raportul Platts mai este subliniat faptul că o majoritate covârşitoare a companiilor ruseşti preferă să exporte produse finite cu marjă de profit mai ridicată, precum motorina, în loc de petrol brut.
Rafinăriile din Europa de Est, precum cele deţinute de Neste Oil (Finlanda), PKN Orlen (Polonia) şi MOL (Ungaria), care primesc din Rusia o cantitate semnificativă din necesarul de petrol, ar putea fi cele mai afectate, potrivit analiştilor în domeniu, ca urmare a scăderii livrărilor de petrol rusesc.
Un alt motiv pentru care exportul de petrol din Rusia a scăzut, în ultima perioadă, constă în însăprirea condiţiilor pe care Uniunea Europeană le-a impus companiile ruseşti care livrează gaze naturale şi petrol în Europa.
Compania rusească Gazprom a fost învinuită, recent, de state membre ale Uniunii Europene că deţine monopol pe piaţa de profil, motiv pentru care stabileşte în mod preferenţial preţurile la gaze şi petrol.
Cu toate acestea, preşedintele rus, Vladimir Putin, dezminte acuzaţiile formulate de UE, afirmând că "dorinţa europenilor este de a renunţa la contractele pe termen lung şi a separa preţurile pentru gaze de cele la petrol", aceasta fiind adevărata miză pentru care companiile ruseşti din energie întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi în Europa.
Recent, ţara noastră a devenit cel de-al doilea stat din Europa de Est unde compania rusească Gazprom a deschis staţii de alimentare cu carburanţi, urmând ca pe viitor, în baza proiectului "Gazprom Petrol Stations", să se extindă şi în regiunea Balcanilor, în particular în ţări precum Bulgaria şi Bosnia - Herzegovina.
În plus, prin intermediul grupului sârb NIS, ruşii de la Gazprom sunt implicaţi şi în exploatarea unor resurse naturale, în partea de vest a ţării, la Jimbolia.
Astfel, anul trecut, NIS a descoperit petrol în urma lucrărilor de foraj derulate pe concesiunea Jimbolia Veche printr-o a treia sondă de testare, potrivit unui anunţ al principalului partener al NIS în cadrul respectivei concesiuni, firma australiană Zeta Petroleum.
Rezervele de petrol de la Jimbolia Veche sunt estimate la 1,72 milioane de barili. Concesiunea este deţinută în proporţie de 51% de către NIS Petrol SRL, ceilalţi doi parteneri fiind Zeta Petroleum (39%) şi compania românească Armax Gaz SA (10%).