RAPORT TRIMESTRIAL T4 SAXO BANK: Criza energetică va accelera transformarea ecologică în Europa

Saxo Bank a publicat Raportul trimestrial T4 2022 pentru pieţele globale, inclusiv idei de tranzacţionare care acoperă acţiuni, valută, valute, mărfuri şi obligaţiuni, precum şi o serie de teme macro-centrale care afectează investitorii şi pieţele, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

"Vine iarna din nou pentru pieţele globale. Ne apropiem cu paşi repezi de un prag limită pentru economia globală - unul la care vom ajunge din cauza "punctului de vârf" al factorilor de decizie în următorul trimestru, sau cam aşa ceva. La Saxo, am susţinut încă de la începutul lui 2020 că inflaţia va fi adânc înrădăcinată şi persistentă. Acest punct de vedere este încă valabil, dar trei factori vor duce la pragul limită inflaţionist. Întrebarea cu care se confruntă cu adevărat investitorul este următoarea: dacă suntem pregătiţi să ajungem la un nivel de vârf în T4, ce urmează?

"Băncile centrale realizează că este mai bine pentru ele să greşească din cauza excesului de agresivitate, decât să continue să ofere poveşti că inflaţia este tranzitorie şi va rămâne sub control", spune Steen Jakobsen, Chief Investment Officer la Saxo Bank.

"În al doilea rând, dolarul american este incredibil de puternic şi reduce lichiditatea globală prin creşterea preţurilor de import ale mărfurilor şi bunurilor, reducând creşterea reală şi, în al treilea rând, Fed va atinge în sfârşit dobânda finală a programului său de scădere cantitativă, care va reduce bilanţul său umflat cu până la 95 de miliarde de dolari pe lună. Aceşti trei factori care ne stau împotrivă înseamnă că în T4 ar trebui să vedem o creştere a volatilităţii la minimum şi, potenţial, vânturi contra puternice pentru pieţele de obligaţiuni şi acţiuni."

"Ce urmeaza? Răspunsul este, probabil, că piaţa începe să stabilească preţul anticipării recesiunii, mai degrabă decât să ajusteze doar multiplii de evaluare din cauza randamentelor mai mari. Acest punct de cotitură pentru stabilirea preţurilor unei recesiuni viitoare ar putea veni în decembrie, când preţurile energiei vor atinge vârful, împreună cu trio-ul de mai sus."

"Se estimează că ponderea totală a energiei în economia globală a crescut de la 6,5% la mai mult de 13%. Aceasta înseamnă o pierdere netă de 6,5% din PIB. Pierderea trebuie plătită printr-o creştere a productivităţii sau prin dobânzi reale mai mici, iar dobânzile reale mai scăzute vor trebui menţinute pentru a evita confiscarea economiilor noastre saturate de datorii. Adică, există într-adevăr două moduri în care acest lucru se poate întâmpla: o inflaţie mai mare persistă cu mult peste rata de politică monetară, sau randamentele scad chiar mai repede decât inflaţia. Care va fi? Aceasta va fi întrebarea critică."

Partea bună: crizele stimulează inovaţia

Potrivit sursei citate, această criză energetică va accelera transformarea ecologică în Europa şi va crea o potenţială renaştere pentru Africa, dar, cel mai important, va grăbi deglobalizarea, pe măsură ce economia mondială se va împărţi în două, India fiind cel mai mare semn de întrebare. Pentru piaţa globală de acţiuni, mai este ceva de parcurs în această iarnă înainte de a ajunge la fund, dar cele mai strălucitoare zile sunt încă în faţa noastră.

Peter Garnry, Head of Equity Strategy la Saxo, a declarat: "În previziunile T1, am scris că sectorul energetic global a avut cele mai bune aşteptări de rentabilitate, cu randamente estimate la 10% pe an. Datorită creşterii preţurilor la companiile energetice, această rentabilitate anuală aşteptată a scăzut acum la 9 la sută, dar încă face industria de petrol şi gaze atractivă.

Criza energetică globală a acaparat titlurile de valoare, dar adevărata iarnă care urmează este curentul de deglobalizare care s-a intensificat. Există o imagine că lumea se împarte în două sisteme de valori.

Globalizarea a fost cel mai mare motor din spatele inflaţiei scăzute în ultimii 30 de ani şi un instrument pentru pieţele emergente şi pieţele lor de acţiuni. Globalizarea inversă va provoca tulburări pentru ţările cu excedent comercial, va pune presiune în creştere asupra inflaţiei şi va ameninţa USD ca monedă de rezervă.

Criza energetică va face Europa lider mondial în tehnologia energetică, dar, între timp, efortul continentului de a deveni independent de resursele ruseşti înseamnă că Africa trebuie să umple golul, punând Europa în concurenţă directă pe termen lung cu China. În mijlocul tuturor acestor lucruri se află India: poate ţara cea mai populată din lume să ajungă într-o poziţie cu adevărat neutră sau va fi forţată să facă alegeri dificile?

Creşterea estimată cu 6,5 puncte procentuale a costurilor cu energia primară este o taxă pe creşterea economică, adică mai puţin venit disponibil şi mai puţin profit operaţional. Acţiunile discreţionare de consum au reacţionat la această presiune prin performanţe slabe faţă de piaţa globală de acţiuni. Cea mai vulnerabilă parte a sectorului este sectorul discreţionar al consumatorilor din Europa, dominat de producătorii de maşini de lux francezi şi germani. Ţări precum Germania, China şi Coreea de Sud sunt cele mai vulnerabile la o încetinire semnificativă a consumului, iar pieţele lor de acţiuni au reflectat aceste provocări în acest an.

Teza noastră principală a fost că piaţa globală de acţiuni se confruntă cu o potenţială scădere maximă de 33% înainte ca acţiunile să atingă pragul critic, dar fiţi siguri că primăvara revine întotdeauna şi cele mai strălucitoare zile ale acţiunilor globale sunt încă în faţa noastră."

Mai puţin dramatism pentru mărfuri în T4

Incertitudinile multiple vor continua să creeze un mediu volatil pentru majoritatea mărfurilor înainte de sfârşitul anului. Este puţin probabil ca sectorul să sufere un regres major înainte de a-şi accelera din nou viteza în 2023. Această prognoză pentru preţuri stabile sau cu potenţial de a creşte va fi determinată de punctele de putere ale mărfurilor cheie din toate cele trei sectoare ale energiei, metalelor şi agriculturii. Având în vedere acest lucru, vedem indicele de mărfuri Bloomberg, păstrându-şi câştigul de +20% YTD pentru restul anului 2022.

"În timp ce vedem preocupări legate de creştere şi cerere, oferta mai multor mărfuri majore rămâne la fel de contestată. În timpul trimestrului 3, sectorul s-a reconsolidat, ceea ce susţin ciclul de lungă durată de creştere a preţurilor mărfurilor despre care am scris prima dată la începutul anului 2021", spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la Saxo.

"Cu cererea globală de alimente fiind relativ constantă, partea ofertei va continua să dicteze direcţia generală a preţurilor. Având în vedere că stocurile globale de produse alimentare cheie, de la grâu şi orez până la soia şi porumb, sunt deja sub presiunea restricţiilor meteorologice şi a exportului, riscul unor noi creşteri rămâne un pericol clar.

Comercianţii de şi investitorii în metale preţioase vor continua să se concentreze pe direcţia randamentelor dolarului şi obligaţiunilor americane. În prezent, aurul este blocat într-o marjă largă, dar având în vedere riscul unei recesiuni în SUA în 2023 şi a inflaţiei care va rămâne mai ridicată pentru mai mult timp, credem că aurul are performanţe bune într-un astfel de scenariu. Aceste evoluţii vor începe să contribuie la investiţiile în metale preţioase în 2023. Suntem în favoarea argintului, având în vedere participarea actuală slabă a investitorilor şi sprijinul suplimentar din partea unui sector al metalelor industriale în redresare, unde aprovizionarea, în special pentru aluminiu şi zinc, rămâne contestată de gaz şi energie. Electrificarea lumii cu consum intens de cupru va continua să capete avânt şi vedem deja producători precum Chile, cel mai mare furnizor din lume, care se luptă să-şi atingă obiectivele de producţie.

Considerăm slăbiciunea actuală a elementelor fundamentale ale petrolului ca fiind temporară şi, în ultimul trimestru, este posibil ca preţurile să rămână contestate uneori, ceea ce duce la o potenţială scădere a ţiţeiului Brent între 80 şi 100 de dolari pe baril. Companiile petroliere pline de numerar şi investitorii în general, care arată puţin apetit pentru investiţii în noi descoperiri, sugerează că costul energiei este probabil să rămână ridicat în anii următori."