Raportul FreeEx 2012: Presa, "cocoşată" de intervenţii din interior şi exterior

ActiveWatch a lansat ieri Raportul FreeEx 2012 - Libertatea Presei în România. Evenimentul a fost precedat de un protest în faţa sediului Serviciului Român de Informaţii, prin care s-a dorit transmiterea către conducerea SRI a unui mesaj clar: infiltrarea redacţiilor de agenţi acoperiţi este profund nedemocratică, că în nicio democraţie presa nu poate fi o vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale, iar agenda presei trebuie să fie stabilită de jurnalişti, nu de serviciile secrete. În 2012, ţara noastră s-a situat pe locul 42 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere, după Spania (36), Franţa (37), Letonia (39) şi înaintea altor membri ai Uniunii Europene, precum Ungaria (56), Italia (57), Grecia (84) şi Bulgaria (87). Totodată, potrivit raportului global privind independenţa presei realizat de Freedom House, mass-media din România sunt "parţial libere".

În raport se vorbeşte despre abuzuri ale patronatelor faţă de propriii ziarişti, dar şi de ingerinţe din exterior asupra politicii editoriale, din partea unor înalţi demnitari ai statului. Nu au fost ocolite nici subiecte mai delicate, cum ar fi totala lipsă de respect a unor redacţii faţă de regulile elementare ale acestei profesii. Conform raportului, cele mai importante evenimente din 2012 cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare au fost:

- Confirmarea existenţei agenţilor sub acoperire în redacţii.

- Intensificarea practicilor de poliţie politică împotriva unor jurnalişti şi activişti civici.

- Înalţi demnitari au instigat la intervenţia serviciilor de informaţii şi a parchetului împotriva vocilor critice.

- Reprimarea abuzivă şi violentă a protestelor de stradă şi din arenele sportive.

- Folosirea instituţiilor media ca arme politice de către patronii de presă a fost mai vizibilă ca oricând, în contextul unui an politic marcat de alegeri locale şi parlamentare şi de referendumul pentru demiterea Preşedintelui.

- Partizanatul făţiş practicat de o însemnată parte a mass-media.

- Un număr mare de oameni de presă au intrat în politică.

- Sacrificarea temelor de interes public în favoarea unor dispute politice sterile, inclusiv pe durata campaniilor electorale.

- Criza economică a fragilizat şi mai mult statutul jurnalistului în raport cu patronatul.

- Încălcarea drepturilor salariale şi abuzurile patronatului au devenit un fenomen în piaţa media, pe fondul crizei economice.

- Creşterea numărului practicilor corupte de presă care au fost expuse public.

- Abundenţă a derapajelor editoriale.

- O serie de jurnalişti au fost linşaţi public de către colegii lor de breaslă.

- Revenirea în forţă a discursului naţionalist şi homofob.

- Presiunile politice exercitate asupra Consiliului Naţional al Audiovizualului de ambele tabere politice, reprezentate de USL şi PDL.

- Perpetuarea controlului politic asupra mediilor publice de radio şi televiziune.

- La conducerile radioului şi televiziunii publice au fost instalaţi un fost şef al Serviciului de Informaţii Externe (TVR) şi un fost colaborator al Securităţii (SRR).

- Oprirea producţiei editoriale a televiziunii publice pentru şapte luni.

- Blocarea accesului la informaţii de interes public de instituţiile statului şi accentuarea tendinţei de decuplare a zonelor de decizie de restul societăţii.

- Interpretarea dată de unele instanţe noului Cod Civil aduce restrângeri grave libertăţii de exprimare.

Nu a fost ocolită nici politizarea şi polarizarea pieţei media pe tot parcursul anului trecut. În raport se apreciază că atât puterea cât şi opoziţia, de altfel în 2012 a existat o schimbare de poli la acest nivel, s-au manifestat la fel în raport cu televiziunea şi radioul publice şi cu CNA, dar şi vizavi de intituţiile de presă private pe care au încercat să le folosească pe post de agenţi de propagandă. O altă lovitură grea dată la adresa independenţei presei o reprezintă faptul că mai mulţi jurnalişti au făcut pasul în politică, unii dintre aceştia regăsindu-se deja pe băncile Parlamentului. Din păcate, se adaugă în acelaşi document, comportamentul acestor "vedete mediatice" riscă să compromită întreaga breaslă, aruncând o umbră de suspiciune asupra muncii pe care o depun în redacţii miile de jurnalişti fără statut de persoană publică. Dincolo de politizarea discursului jurnalistic, cele mai grave atacuri împotriva libertăţii de exprimare au venit din zona instituţiilor represive ale statului şi a unor înalţi demnitari. Pentru prima dată există confirmarea infiltrării în redacţii a agenţilor sub acoperire ai serviciilor secrete (cazul Jurnalul Naţional), fapt asumat inclusiv de Serviciul Român de Informaţii.

În raportul FreeEx, Active Watch recomandă jurnaliştilor şi editorilor, printre altele, să se informeze cu privire la legislaţia care le afectează activitatea profesională (Codurile penal şi civil, Legea 544/2001, legislaţia audiovizuală, CCM Unic la Nivel de Ramură Mass-Media, Legea drepturilor de autor etc.), să se implice în monitorizarea legislaţiei şi a dezbaterilor cu publicul şi autorităţile, să susţină iniţiativele de autoreglementare, nu introducerea unei legi a presei, întrucât cadrul legislativ existent este suficient. De asemenea, ActiveWatch le recomandă autorităţilor şi politicienilor să facă public modul în care sunt cheltuiţi banii publici, să aplice legislaţia unitar, în acord cu jurisprudenţa CEDO şi cu tratatele internaţionale la care ţara noastră este semnatară, să organizeze dezbateri publice şi să res-pecte concluziile acestora. Raportul a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, care îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei. Programul a început în 1999. Raportul este finanţat de Open Society Institute (OSI).