RAPORTUL OECD PENTRU PIAŢA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA:  "Dezvoltarea limitată a pieţei împiedică fondurile de pensii să-şi diversifice portofoliile"

• "Listarea unor pachete minoritare din Hidroelectrica şi Aeroporturi Bucureşti poate fi un catalizator important pentru piaţa de capital din România"

• "Finalizarea înfiinţării unei Contrapărţi Centrale ar trebui să fie o prioritate"

• "Pentru finanţarea infrastructurii, autorităţile ar trebui să ia în considerare obligaţiunile corporative"

Dezvoltarea limitată a pieţei noastre de capital împiedică fondurile de pensii să-şi diversifice portofoliile către un echilibru între riscuri şi rentabilitate, se arată în "Raportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) privind piaţa de capital din România: pregătirea unei strategii naţionale", ce a fost lansat astăzi, şi care include o serie de recomandări menite să ajute autorităţile din ţara noastră să pregătească o strategie naţională pentru piaţa de capital.

Printre altele, OECD spune că este necesară listarea unor participaţii minoritarea ale companiilor de stat, mărirea free float-ului celor deja listate, lansarea pieţei de derivate sau dizolvarea acţionarilor inactivi care au legătură cu programul de privatizare din anii 1990.

Raportul include o analiză a pieţei de capital din ţara noastră, iar recomandările sunt sunt organizate în şase domenii principale: îmbunătăţirea condiţiilor de listare la bursa de valori; creşterea lichidităţii bursiere secundare; stimularea unei pieţe dinamice de dezvoltare a IMM-urilor; promovarea economiilor gospodăriilor; creşterea rolului investitorilor instituţionali şi facilitarea finanţării din piaţă a datoriei pe termen lung.

• "Finanţarea din piaţa de capital a României reprezintă doar o optime din nivelul mediu al UE"

Conform documentului, piaţa de capital din ţara noastră este subdimensionată, cota ţării în capitalizarea bursieră totală a Uniunii Europene este cu mult sub ponderea sa în PIB, iar finanţarea din piaţă reprezintă doar o optime din nivelul mediu al UE.

"În vederea extinderii investiţiilor, în prezent limitate, care împiedică dezvoltarea pieţelor de capital, guvernul poate lua în considerare listarea companiilor de stat importante din punct de vedere financiar, împreună cu mărirea free float-ului scăzut ale companiilor de stat listate. Compania producătoare de energie Hidroelectrica şi compania aeroportuară CNAB sunt doi candidaţi importanţi pentru listarea la bursă.Având în vedere dimensiunea lor şi interesul investitorilor instituţionali existenţi, o listare minoritară a acestor companii ar putea fi un catalizator important pentru piaţa de capital din România", se arată în raport.

De asemenea, ar trebui depuse eforturi pentru a translata în piaţa principală companiile de stat listate în prezent pe piaţa alternativă AeRO, mai susţine OECD.

În paralel, cu încurajarea listării companiilor, guvernul poate lua în considerare sprijinirea înfiinţării de companii de investiţii cotate la bursă sau de fonduri care se concentrează pe investiţii în firme necotate care nu sunt încă pregătite să fie listate la bursă, se mai arată în raport.

"Este important de menţionat faptul că, din cauza efectului său asupra încrederii şi eficienţei pieţelor de capital, finalizarea înfiinţării unei Contrapărţi Centrale (CPC) ar trebui să fie o prioritate. Entităţile private care sunt acţionari ai CPC ar trebui să continue procesul de finalizare a documentaţiei şi etapele necesare pentru autorizarea entităţii şi să continue colaborarea cu ASF, care recunoaşte importanţa proiectului", conform OECD.

• "Dizolvarea acţionarilor inactivi care au legătură cu programul de privatizare din anii 1990 ar stimula lichiditatea pieţei"

Potrivit raportului, piaţa secundară de capital din ţara noastră se caracterizează prin niveluri scăzute de lichiditate, determinate de un număr mare de acţiuni inactive, în special pe piaţa AeRO. Lichiditatea de pe piaţa principală este dominată de acţiunile câtorva companii mari.

"Un aspect important din punct de vedere strategic, pe care au început să-l abordeze factorii de decizie din România, este dizolvarea acţionarilor inactivi care au legătură cu programul de privatizare din anii 1990 pe piaţa de valori. O astfel de iniţiativă ar stimula lichiditatea pe piaţă. Autorităţile pot lua, de asemenea, în considerare crearea unei campanii la nivel naţional pentru a ajunge la investitori astfel încât să lichideze acţiunile. În cadrul campaniei, s-ar putea oferi o singură scutire de impozit pe câştigurile de capital pentru a încuraja investitorii să treacă prin procesul de revendicare a acţiunilor lor şi de vânzare a acestora. În mod alternativ, investitorilor li se poate oferi posibilitatea de a-şi transfera acţiunile deţinute într-un cont activ de tranzacţionare deschis la un broker autorizat din care să le poată vinde în viitor", conform OECD.

De asemenea, nivelul free float-ului companiilor din piaţa bursieră este o componentă esenţială pentru asigurarea lichidităţii, se arată în raport, în care se adaugă: "Nivelurile actuale scăzute de free float pe piaţa bursieră din România şi numărul limitat de companii cu niveluri mai ridicate de free float reprezintă o dificultate pentru lichiditatea globală a pieţei. În acest sens şi, pe lângă eforturile de a aduce marile companii pe pieţele de capital public, autorităţile pot lua în considerare măsuri de creştere a free float-urilor societăţilor deja cotate la bursă".

În plus, o piaţă funcţională a instrumentelor financiare derivate îmbunătăţeşte capacitatea investitorilor de a se proteja contra riscurilor, completează dezvoltarea pieţelor de capital şi oferă oportunităţi de majorare a lichidităţii instrumentelor suport, mai arată OECD.

• "Autorităţile pot relaxa cerinţele privind prospectul de listare, pentru a încuraja IMM-urile să facă oferte publice şi pentru a ajunge la un grup mai mare de investitori"

Pentru stimularea unei pieţe dinamice de dezvoltare a IMM-urilor, Organizaţia recomandă stabilirea unei cooperări între bursa de valori şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) pentru a promova utilizarea finanţării prin mecanismele pieţei de capital, în rândul IMM-urilor.

"În ciuda înfiinţării pieţei de capital AeRO în 2015, ofertele de capital au fost limitate şi aproape toate ofertele au fost implementate şi desfăşurate prin plasamente private. Regulamentul (UE 2017/1129) a acordat statelor membre ale UE flexibilitatea de a renunţa la cerinţa prevăzută în prospect în cazul unei emisiuni sub opt milioane de euro. În România, pragul actual este de numai un milion de euro, fiind semnificativ mai mic decât în alte ţări membre. Pentru a încuraja IMM-urile să facă oferte publice pentru a ajunge la un grup mai mare de investitori, guvernul poate lua în considerare majorarea acestui prag", spune OECD.

În ceea ce priveşte promovarea economiilor gospodăriilor, în raport se recomandă, între altele, programe de îmbunătăţire a educaţiei financiare şi introducerea conturilor individuale de economii cu tratament fiscal favorabil investitorilor individuali.

"În cele din urmă, ca urmare a exemplelor de succes din mai multe ţări europene care au introdus conturi individuale de economii care oferă un tratament fiscal favorabil investitorilor individuali, autorităţile pot lua în considerare crearea unui cont de economii individual simplificat, scutit de taxe, adaptat populaţiei din România", se arată în raport.

• "Autorităţile ar trebui să ia în considerare posibilitatea ca fondurile de pensii să dea cu împrumut titluri de valoare, cu scopul de a oferi o rentabilitate suplimentară beneficiarilor"

OECD subliniază că, măsură ce sistemul de pensii din ţara noastră se maturizează, autoritatea de reglementare ar trebui să ia în considerare o abordare strategică pentru a dezvolta sistemul în continuare.

"Atât pilonul II, cât şi pilonul III al sistemului de pensii respectă în prezent limitele investiţiilor în diferite clase de active, pentru a asigura o diversificare echilibrată a riscurilor şi trebuie să aplice o abordare a activelor ponderate la risc. Aceste restricţii, combinate cu foarte puţine valori mobiliare disponibile, vor îngreuna sarcina societăţilor de administrare a pensiilor de a obţine o rentabilitate eficientă pentru beneficiarii lor. Prin urmare, autoritatea de reglementare ar trebui să aibă în vedere revizuirea metodologiei de evaluare a riscurilor, aplicabilă în prezent fondurilor de pensii, în vederea creşterii efective a gamei de clase de active în care se poate investi", se arată în raport.

OECD adaugă: "În plus, autorităţile ar trebui să ia în considerare posibilitatea ca fondurile de pensii să dea cu împrumut titluri de valoare, cu scopul de a oferi o rentabilitate suplimentară beneficiarilor şi de a sprijini lichiditatea pieţei secundare, având în vedere rotaţia limitată a portofoliilor fondurilor de pensii".

Nu în ultimul rând, raportul subliniază necesitatea extinderii şi consolidării pieţei locale a obligaţiunilor, ceea ce ar reprezenta atât un pas important către creşterea rezilienţei sectorului corporativ, cât şi o modalitate de a satisface cererea existentă a investitorilor instituţionali locali de a investi în titluri cu venit fix în monedă locală pe termen lung.

"Pentru a promova dezvoltarea pieţei obligaţiunilor corporative şi pentru a finanţa nevoile de infrastructură (autostrăzi, reţea apă-canal, etc.) la scară largă ale României, autorităţile ar trebui să ia în considerare finanţarea acestor proiecte prin obligaţiuni corporative", se arată în raport.

Conform OECD, un pas important pentru a sprijini dezvoltarea pieţei obligaţiunilor corporative este asigurarea unei pieţe de obligaţiuni guvernamentale funcţionale. "Prin urmare, este crucial ca managerii care gestionează datoriile guvernamentale din România să continue să utilizeze strategii pentru a construi o curbă de randament a indicelui de referinţă al monedei locale lichide, crescând totodată scadenţa medie a obligaţiunilor guvernamentale", se arată în raport.

Acestea sunt doar câteva din recomandările făcute de OECD, ce este consultant al proiectului "Strategia naţională pentru piaţa de capital", derulat de Autoritatea de Supraveghere Financiară în colaborare cu Ministerul Finanţelor.