Războiul din Ucraina - o piedică pentru activitatea ştiinţifică în Marea Neagră

Conflictul armat din Ucraina, care a transformat Marea Neagră într-o zonă de război, a îngreunat activitatea ştiinţifică desfăşurată de INCD GeoEcoMar, care şi-a văzut diminuată eficienţa activităţii cu peste 50% din cauza acestui eveniment regional, a declarat, ieri, Adrian Stănică, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare GeoEcoMar. Din cauza războiului din Ucraina, numeroase acţiuni derulate de cercetători cu parteneri străini, în proiecte finanţate de către Comisia Europeană sau de parteneri privaţi au fost anulate sau amânate.

"Războiul de la graniţă a presupus şi o creştere a costurilor specifice operării pe mare din două motive: pe de o parte, scumpirea combustibilului şi, pe de altă parte, obligaţia de a respecta regulile de securitate impuse de Direcţia Hidrografică a Marinei, adică lucru doar pe timp de zi şi numai în condiţii de mare liniştită. Mai mult, numeroşi parteneri au cerut amânarea lucrărilor pe mare din cauza războiului", a precizat Adrian Stănică.

El a arătat că nava Mare Nigrum, care aparţine GeoEcoMar, a fost nevoită să nu mai efectueze cursele Constanţa-Odessa-Batumi, ci a făcut curse de-a lungul coastei bulgare şi coastei turce a Mării Negre.

"Noi aveam contract pentru o echipă internaţională condusă de Institutul de Geologie Marină din Germania, care urma să vină la bordul navei Mare Nigrum să lucreze pe diferite probleme privind gazhidraţia, adică gheaţa de metan care există în partea adâncă a Mării Negre. Prima dată echipa nu a mai venit din motive de pandemie, iar acum contractul a fost anulat din cauza războiului, adică din motive de securitate. Noi nu am putut să ieşim cu nava până în luna iulie pentru că era zonă de război, erau lupte directe, intense şi am ieşit de-abia la sfârşitul lunii iulie. Apoi avem problema minelor. Am primit un instructaj de la Marina Militară ca să lucrăm pe zi şi mare liniştită, când avem oameni puşi să scruteze marea, să caute eventualele mine în calea navei, pentru a le identifica rapid şi a ne vedea de treabă. În aceste condiţii, la căderea serii, lăsăm ancora şi rămânem în punctul respectiv pentru a evita orice evenimente neplăcute. De regulă, noaptea noi făceam măsurătorile de geofizică pe baza unor senzori lăsaţi în apă, în spatele navei. Acum nu le mai facem noaptea pentru că există riscul să agăţăm o mină. Aceste lucruri au dus la faptul ca volumul de muncă pe care înainte de război îl făceam într-o zi să îl facem acum în două zile şi ceva", a spus Adrian Stănică.

Mai mult decât atât, cercetătorii Institutului au întâmpinat dificultăţi în acţiunile de mentenanţă a sistemului de monitorizare a stării mediului marin din Marea Neagră, IOSIN EMSO-EUXINUS. Intervenţiile pentru mentenanţa celor trei balize au fost foarte dificile, mai ales că una dintre acestea fusese amplasată în mare, în faţa Deltei Dunării, aproape de Insula Şerpilor. Aceasta a fost recuperată şi reamplasată într-o zonă unde intervenţiile pot fi făcute fără riscuri majore.

Pe de altă parte, 2022 a însemnat şi anul revenirii la normalitate după pandemia de coronavirus, ceea ce a presupus reluarea întâlnirilor directe cu partenerii europeni şi internaţionali. Evenimentele internaţionale, conferinţele şi şedinţele de lucru pe proiecte europene, precum şi şedinţa anuală a Armatorilor Europeni de Nave de Cercetare (ERVO), organizată în 2022 de cătreGeoEcoMar la Bucureşti, au revenit în formatul clasic şi hibrid, după doi ani în care întâlnirile la nivel internaţional au fost pe platforme online.

Menţionăm că în acest an GeoEcoMar a derulat 22 de proiecte internaţionale de cercetare (proiecte care au o durată medie de trei ani).