"Reformarea statului a rămas doar o promisiune neacoperită cu măsuri concrete"

Reporter: Cu ce sentiment au încheiat anul 2023 oamenii de afaceri?

Cristian Pârvan: Anul 2023 poate fi numit "anul constructorilor". Volumul lucrărilor inginereşti (în principal infrastructua rutieră) a marcat o creştere semnificativă, atât valoric, cât şi prin lucrări finalizate. Performanţele constructorilor români, care s-au organizat să lucreze şapte zile din şapte şi 24/24 ore reprezintă un unicat în ultimii 34 de ani. Există şi deficienţe, datorate atât CNAIR, cât şi unor companii, reclamante de profesie, care au generat anulări de licitaţii, segmente de infrastructură pe care lucrările au fost abandonate, reducând în acest fel eficienţa lucrărilor realizate.

Anul 2023 rămâne anul menţinerii unei inflaţii ridicate, chiar dacă în scădere. O contribuţie negativă la menţinerea unui nivel ridicat al inflaţiei l-au reprezentat măsurile economice şi fiscale promovate de Guvern.

Mediul de afaceri s-a demonstrat a fi unul matur, care a rezistat la creşterea de două ori într-un an a salariului minim, a rezistat la eliminarea intempestivă, chiar dacă justificată, a unor facilităţi fiscale şi la anunţarea neaşteptată conform căreia stabilitatea fiscală va fi sacrificată ori de câte ori guvernanţii vor constata că sectorul bugetar cheltuieşte mai mult decât permit încasările bugetare.

Reporter: Cum este afectat mediul antreprenorial de toate măsurile fiscale adoptate în 2023?

Cristian Pârvan: Reforma fiscală anunţată de guvern a afectat şi va afecta şi în 2024 sectorul privat. Reformarea statului a rămas doar o promisiune neacoperită de măsuri concrete: au apărut o nouă agenţie care "controlează" funcţionarea companiilor cu capital de stat (dublând responsabilitatea ministerelor de resort) şi salarii mai mari (cu 50%) pentru clientela de partid, fără a fi impuşi indicatori de performanţă (imposibil de realizat fără restructurări şi investiţii masive, pe bază de proiecte/nu studii de fezabilitate "reîncălzite" şi refăcute pe bani buni la fiecare câţiva ani). A apărut noua agenţie destinată în asigurarea construcţiei de spitale noi, cu personal plătit cu 50% în plus, pentru stimularea atragerii fondurilor europene(!!!!), urmarea fiind că s-a renunţat la valorificarea fondurilor din PNRR, recunoscându- se oficial că proiectele vizate nu pot fi realizate până la 31 decembrie 2026. Dar agenţia rămâne!

Pentru mediul de afaceri este clar că reformele vor fi reale în sistemul privat, sistemul administraţiei centrale şi locale solicitând noi creşteri de salariii, fără justificare concretă în activitatea proprie.

Reporter: Cum apreciaţi bugetul de stat pentru acest an?

Cristian Pârvan: Bugetul de stat pentru 2024 este unul "optimst" (electoral?!), fără programe de dezvoltare economică (continuarea investiţiilor publice este pozitivă, dar insuficientă). Ca şi în 2023, se prevede o contribuţie a industriei de plus 1,1%, când an de an industria regresează (în 2023 faţă de aceaşi prognoză de creştere a contribuţiei la PIB de 1,1% avem o scădere de circa 5% an/an, similar cu ultimii 3-4 ani. Anul electoral va aduce cheltuieli suplimentare. Este de aşteptat că, după practica aplicată în 2023, aceea de a nu face rectificări bugetare, lăsând guvernul să distribuie după criterii neclare banii de la "rezerva bugetară", şi în anul 2024 cheltuielile administraţiilor centrale şi locale să fie acceptate cu lejeritate, mediul privat urmând să suporte povara fiscală, în baza unor criterii, multe din ele neclare, aşa cum remarcă specialiştii în fiscalitate. Sisteme evoluate digitale de administrare fiscală sau de organizare a licitaţiilor (ANAP, SICAP) vor demonstra şi în 2023 distanţa mare între promisiuni guvernamentale şi realitatea modului dificil de funcţionare a relaţiei dintre contribuabil şi instituţiile statului. O promisiune mereu făcută şi neonorată este cea de a utiliza legea offset-ului (un nou proiect este uitat în Parlament), astfel încât alocarea a 2,5% din PIB pentru înzestrarea armatei să fie parţial utilizată pentru revitalizarea industriei româneşti (stat/ privat). Ţări că Polonia şi Ucraina sunt doar două exemple de referinţă.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru anul 2024, având în vedere că va fi un an electoral?

Cristian Pârvan: Anul electoral 2024 va fi unul foarte bun pentru companiile de publicitate, consultanţă politică şi electorală. Un an bun pentru firme de sondaje. Mediul de afaceri va continua să-şi pună în valore strategiile proprii de dezvoltare. O atenţie deosebită va fi acordată revederii organizării companiilor, valorificării procesului de digitalizare a activităţii, inclusiv înglobării, acolo unde este posibil, a unor module de inteligenţă artificială.

Investiile private vor fi atent evaluate, atât în funcţie de pieţele vizate, cât şi de situaţia geopolitică la nivel UE, dar şi la nivel internaţional. Vor fi evaluate diverse scenarii de criză (ex. viitoarele defecţiuni ale lanţului de aprovizionare cauzate de reducerea majoră a transporturilor prin Canalul Suez).

Reporter: Ce măsuri consideraţi că ar trebui să ia guvernul pentru susţinerea oamenilor de afaceri din ţara noastră?

Cristian Pârvan: În 2024 Guvernul va fi preocupat doar de efectele electorale pe care le poate genera prin măsurile adoptate (nou anunţata creştere a salariului minim pe economie de la 1 iulie 2024, recalcularea/plata pensiilor de la 1 septembrie 2024), programele de susţinere a mediului de afaceri fiind finanţate în mod simbolic (sprijin pentru câteva mii de firme).

Procesul de digitalizare, mereu anunţat şi permanent amânat (vezi programul e-factura, care nu poate fi utilizat în mod curent, sistemul informatic blocându-se în mod repetat), eficientizarea controlului vamal dincolo de arestări spectaculoase şi achitari pe motiv că "fapta nu există", după 10-15 ani de judecată sunt câteva din zonele unde statul poate acţiona şi creşte veniturile, asigurând un mediu concurenţial îmbunătăţit.

Esenţială pentru mediul de afaceri ar fi punerea în dezbatere publică a unei strategii de dezvoltare economică a României (Ucraina îşi propune, în plin război, să dezvolte producţia proprie de armament, asfel încât să se situeze printre primii zece furnizori mondiali!). O asfel de strategie ar orienta eforturile investiţionale făcute de mediul privat. În lipsa acestei strategii, transparente şi asumate, şi slabele ajutoare de stat se atribuie în funcţie de interesele economice ale companiilor (majoritar cu capital internaţional).

Strategia energetică a României, materializată în planul PNIESC, construită în mod declarativ, fără proiecte, fără evaluări ale necesarului de investiţii, fără identificarea surselor de finanţare, rămâne un document plin de dorinţe (care ignoră în fapt opiniile, studiile şi calculele făcute de specialişti). Mediul de afaceri, puternic influenţat în zona industriei prelucrătoare de preţul energiei electrice, este obligat să acţioneze în mod particular, fiind confruntat cu reacţii bizare din partea autorităţilor (vezi proiectele care vizează instalarea de panouri).

Reporter: Mulţumesc!