REGLEMENTAREA LEGISLATIVĂ A TEHNOLOGIEI 5G ÎNCINGE SPIRITELE Criterii politice versus criterii tehnice, în bătălia pentru tehnologia viitorului

Implementarea tehnologiei 5G în ţara noastră reprezintă un cartof fierbinte, pentru care în ultimii trei ani nu au găsit soluţii nici guvernările social-democrate şi nici guvernarea liberală. Cu toate acestea, Cabinetul Orban, prin intermediul Ministerului Transporturilor, infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), a iniţiat un proiect de lege care să transpună în practică menţiunile din Memorandumul încheiat anul trecut la Washington cu SUA privind securitatea reţelelor 5G cu privire la furnizorii de echipamente şi tehnologie în acest domeniu. Proiectul respectiv a iscat o dezbatere aprinsă în rândul societăţii civile, în rândul operatorilor şi al furnizorilor, din cauza lipsei studiilor de impact pe mai multe domenii de activitate şi din cauza lipsei criteriilor tehnice pentru autorizarea furnizorilor de echipamente şi tehnologii 5G.

Criticile la adresa proiectului de act normativ au fost expuse ieri cu prilejul dezbaterii publice organizată de MTIC, online, în sistem videoconferinţă, şi la care au participat peste o sută de persoane, atât din societatea civilă, din mediul juridic, cât şi din rândul operatorilor şi furnizorilor din domeniul telecomunicaţiilor.

Majoritatea celor care au participat la dezbatere a fost de acord că este nevoie de o reglementare a domeniului 5G, dar a susţinut că actualul proiect ar trebui retras, dacă MTIC nu îşi însuşeşte propunerile formulate de reprezentanţii societăţii civile, ai operatorilor, furnizorilor sau de cei din mediul juridic.

În privinţa necesităţii unei legislaţii, Marius Săceanu, director juridic al ANCOM, a afirmat: "Este nevoie să reglementăm rapid activitatea în zona 5G, deoarece, în momentul de faţă licenţele operatorilor sunt neutre tehnologic şi aceia care au echipamente privind 5G pot să le instaleze, pentru că nu există o astfel de reglementare".

Numai că reglementarea actuală pare una politică, determinată de condiţiile incluse în Memorandumul cu SUA, şi care, conform unor participanţi la dezbatere, nu ar respecta normele europene în materia reţelelor 5G.

Diana Crângaşu, avocat senior specializat în dreptul concurenţei la Clifford Chance Badea a afirmat: "Este esenţial ca reglementările să fie clare şi prietenoase pentru investitori. Impactul reglementărilor va fi resimţit de operatorii care furnizează serviciile 5G, dar şi de producătorii de echipamente, iar ele trebuie corelate cu prevederile din legislaţia românească şi din legislaţia europeană. Este important să se prevadă corelarea proiectului cu OUG 111/2011 şi cu legea 362/2018, precum şi cu cele două directive europene din acest domeniu. Directiva cadru menţionează ANCOM ca autorizator general, iar proiectul de lege propus interferează cu competenţele de reglementare ale acestei instituţii publice. Avem atribuţii în securitatea cibernetică pentru CERT-RO şi ar trebui reglementat un pic mai bine activitatea în acest domeniu. Din analiza proiectului de lege reiese că nu există o corelare a procedurirlor ANCOM şi CERT-RO cu viitorul act normativ".

• Reprezentanţii statului: Proiectul, conform legislaţiei europene şi Memorandumului încheiat cu SUA

Referitor la acest aspect, Marian Murguleţ, secretar de stat coordonator pentru tehnologia informaţiei la nivelul întregii administraţii publice centrale/CIO Guvernamental a precizat: "Proiectul de lege ţine cont de memorandumul cu SUA. Avem un parteneriat strategic în domeniul militar şi cel în zona de comunicaţii este o expresie firească a parteneriatului. Memorandumul încheiat cu SUA converge cu EU 5G Toolbox. Ţinem cont de experienţele în domeniu ale altor actori relevanţi în domeniul internaţional. În afară de poziţiile comune cu Uniunea Europeană şi SUA, România va avea şi o poziţie proprie".

De aceeaşi parte se situează şi Dan Cîmpean, director general al CERT-RO, care arătat: "5G Toolbox de la nivelul Uniunii Europene a fost principalul pilon al proiectului de lege, iar unul din riscurile principale identificat în mecanism este riscul interferenţei unui stat străin în lanţul de furnizori 5G. Iar acest risc este reglementat în viitorul act normativ. Toate categoriile de riscuri şi măsurile tehnice şi strategice sunt reflectate în proiectul de lege. Credem că la momentul actual niciunul dintre furnizorii de echipamente din ţara noastră nu se află în situaţiile enumerate de proiectul de lege. Măsurile tehnice de control pentru reţelele 5G le vom pune într-o legislaţie secundară nu în acest proiect de lege".

Convingerea directorului general al CERT-RO cu privire la buna-credinţă a furnizorilor din piaţa românească este împărtăşită şi de Corneliu Mănescu, director în cadrul MTIC, care a menţionat: "Nu pornim de la nicio ipoteză că există în acest moment o interferenţă din partea unui stat străin cu privire la reţele 5G. Dar reglementăm acest lucru, pentru a preîntâmpina o astfel de interferenţă viitoare".

Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre participanţii la dezbaterea publică de ieri au susţinut că prevederile articolelor 4 şi 5 din proiectul de lege vizează excludere din piaţa din ţara noastră din domeniul 5G a companiei chineze Huawei, lucru solicitat în dese rânduri şi de ambasadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckerman.

Lorian Vintilă, Senior Account Director al ZTE Corporation a spus: "Partea chineză reprezentată de mai multe companii din România investeşte de mai bine de 15-20 de ani în piaţa de telecomunicaţii din ţara noastră. Avem foarte mulţi angajaţi, am adus tehnologie şi am dezvoltat mediul de business în telecomunicaţii, ceea ce se poate observa din dinamica ultimilor 15 ani. Haideţi să ne gândim la ce am făcut în piaţă, să lăsăm la o parte orice element care distorsionează piaţa şi să ne gândim cum putem obţine preţuri mai bune pentru consumatorii finali".

Cristina Elena Creţu, Maravela, Popescu & Asociaţii: "Proiectul de lege nu este însoţit de niciun studiu de impact"

Cornel Lozneanu, vicepreşedinte executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie România-China, a arătat că articolul 4 alineatul 2 şi articolul 5 alineatul 2 sunt un copy-paste de la memorandumul cu SUA care face o referire directă la excluderea Huawei de la procedurile legale. Cornel Lozneanu a precizat:"Asumarea acestui punct subiectiv constituie un factor de îngrijorare pentru că ar putea urma iniţiative asemănătoare. De ce acest proiect de lege nu aşteaptă definitivarea dezbaterii la nivel european, pentru a ne armoniza cu legislaţia europeană? Memorandumul cu SUA vorbeşte clar despre o excludere a Huawei. Nu se poate introduce un element subiectiv într-o legislaţie pentru că deschidem cutia Pandorei. Ce se va întâmpla dacă mâine un alt guvern decide în alt sens?"

Cristina Elena Creţu, senior Privacy & Technology Consultant la Maravela, Popescu & Asociaţii, a arătat că actualul proiect de lege nu este însoţit de niciun studiu de impact şi nu asigură un echilibru între interesul naţional şi interesul părţilor implicate: operatori, furnizori şi beneficiari.

"Proiectul de lege nu face nicio referire la setul de instrumente tehnice 5G stabilite de Comisia Europeană. Scopul ar trebui să fie asigurarea securităţii reţelelor 5G. Măsura de dimunare a riscurilor nu trebuie să vizeze un furnizor sau o ţară. Acest proiect de lege permite excluderea unor producători doar pe baza ţării de origine, pe baza unor criterii vagi de ordin politic. Nu se preconizează niciun drept al operatorilor care să se poată adresa instanţei cu privire la decizia luată de CSAT sau de primul ministru. Acest proiect de lege încalcă prevederile legii concurenţei şi va produce o distorsiune a concurenţei în piaţă, pentru că exclude un număr de producători, în condiţiile în care numărul lor e redus, ceea ce va duce la un duopol şi la preţuri mai mari", a afirmat Cristina Creţu.

Referitor la normele incluse în articolele 4 şi 5 ale proiectului de lege, prin care ar fi exclusă compania Huawei, reprezentanţii acesteia au ridicat câteva aspecte pe care iniţiatorii actului normativ nu le-au luat în considerare.

Liviu Gabriel Miron, manager în cadrul Huawei România, a arătat: "Care este metodologia pe care o va folosi CSAT pentru a stabili dacă justiţia unui stat terţ este independentă sau nu? Trebuie să ştim acest lucru, pentru că altfel înseamnă că principiile democraţiei sunt la pământ, pentru că vine cineva şi decide ce doreşte. De asemenea, dacă la articolul 11 din proiect se stabileşte că organele şi structurile militare şi guvernamentale care se ocupă de siguranţa naţională au dreptul să apeleze la furnizorii autorizaţi; deci pot ocoli sistemul de autorizare. În aceste condiţii mi se pare corect ca şi entităţile private să aibă aceeaşi posibilitate".

Zaharia Sergiu, CSO Huawei România, a spus: "Acest proiect de lege este unul care nu conţine cuvântul tehnic. Complexitatea reţelelor 5G este una mare, iar un astfel de proiect de lege trebuie să detalieze criterii tehnice pentru identificarea măsurilor de securitate a anumitor produse. Niciodată un element politic nu a reuşit să securizeze un router sau un server. De aceea ar trebui ca acest proiect de lege să fie retras. Trebuie să vorbim de securitatea reţelelor 5G. Un echipament care intră în componenţa reţelei are mecanisme de securitate ce permit generarea cheilor criptografice, accesul utilizatorilor la serviciile de reţea şi echipamentelor de reţea, care nu sunt definite în acest proiect de lege. Acest proiect de lege, dacă înlocuim 5G, poate fi aplicat şi producătorilor din alte industrii".

• Ion Dragne, avocat: "Procedura de autorizare, aproape lipsită de transparenţă şi control"

Hibele viitorului act normativ au fost prezentate pe larg de avocatul Ion Dragne, partener la Dragne&Asociaţii, care a spus: "Scopul legii sugerează că este menită să asigure apărarea siguranţei naţionale în infrastructura informatică şi de comunicaţii electronice, dar nu se defineşte clar ce se înţelege prin infrastructura de interes naţional. Trebuie evidenţiate expres elementele cu privire la ce înseamnă interes naţional şi interes privat. Când vorbim despre sistemul respectiv trebuie să spunem care sunt domeniile în care operează acesta şi să menţinem libertatea operatorilor de a-şi alege furnizorii. Procedura de autorizare este una lipsită complet de transparenţă, efectuată de autorităţi care nu au dezbateri publice, finalizată printr-un aviz conform şi materializată printr-o decizie politică. Ultima aproape nu poate face obiectul unui control. Criteriile impuse sunt nontehnice, sunt politice, subiective, iar conţinutul lor în sine reprezintă o mostră de neclaritate, iar legea trebuie să fie clară şi predictibilă. Niciun actor din piaţa comunicaţiilor şi niciun subiect de drept nu se simte în siguranţă când trebuie să se supună unor reguli de evaluare determinate subiectiv, aproape nemotivate şi care au riscul de a scăpa de sub controlul judecătoresc. Proiectul de lege nu permite judecătorului să suspende refuzul actului de autorizare, iar procedura administrativă este înlăturată, ceea ce încalcă dreptul la apărare. Este esenţială necesitatea instituirii unor criterii tehnice care să se raporteze la produs şi nu la naţionalitatea sau cetăţenia producătorului. Compania Huawei propune ca în locul criteriilor subiective şi potenţial discreţionare să se instituie criterii tehnice, evaluate de specialiştii din ANCOM, care până acum au stabilit că toţi furnizorii sunt de încredere. Proiectul de lege instituie un termen de 5 ani discreţionar, nemotivat pentru excluderea unor tehnologii existente în prezent, ceea ce înseamnă încălcarea dreptului de proprietate şi chiar retroactivitatea legii. Nu se spune de ce este necesară excluderea tehnologiilor 3G sau 4G care acum funcţionează, nu ia în calcul că ea va produce pagube şi nici nu se spune care este riscul pentru care aceste tehnologii să fie excluse".

Referitor la decizia politică a premierului, menţionată de Ion Dragne, Marius Săceanu, director juridic al ANCOM, a precizat: "Decizia premierului va fi un act administrativ care va trebui să respecte toate cerinţele legislaţiei naţionale, inclusiv privind motivarea şi va putea fi atacată la instanţa competentă. Articolul 8 nu este o noutate în domeniu, ci se aplică azi, de zece ani, în telecomunicaţii. Neaplicarea procedurii prealabile asigură celeritatea în justiţie. Dar alineatul 2 al aceluiaşi articol este o noutate, însă cred că se doreşte ca eventualele litigii să fie soluţionate rapid de instanţă. Iniţiatorul proiectului de lege are intenţia ca actul să nu fie suspendat, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în instanţele competente".

• Proiect legislativ cu impact asupra rezilienţei echipamentelor din reţelele 2G, 3G şi 4G

În calitate de avocat al companiei Huawei Technology SRL, domnul avocat Dragne a menţionat că dezbaterea publică a unui astfel de proiect de lege ar fi trebuit să aibă loc într-o perioadă de timp mai lungă, de minimum 30 de zile.

"Din punctul de vedere al companiei Huawei se impune retragerea proiectului de lege, pentru că aspectul esenţial care lipseşte este lipsa studiului de impact asupra pieţei telecom. Actele normative în vigoare impun în materie de importanţă deosebită ca prealabil să aibă o evaluare a impactului în piaţa respectivă. Un astfel de studiu nu s-a realizat. Ce anume s-a avut în vedere la momentul declanşării procedurii de iniţiativă legislativă de s-a evitat consultarea cu principalii operatori şi furnizori? Iniţiatorul a arătat că în opinia sa nu este cazul ca IMM-urile să fie impactate şi s-a apreciat că proiectul nu are impact asupra bugetului naţional şi asupra bugetelor locale. Noi susţinem că reglementarea este de natură a aduce atingere liberei concurenţe prin care se încalcă Constituţia României, se aduc restrângeri nejustificate, nemotivate şi neproporţionale ale dreptului proprietarului unei investiţii în ţara noastră şi se încalcă legislaţia europeană. De asemenea, este nemotivată partea cu privire la retragerea treptată a actualelor tehnologii de comunicaţie electronică, 3G şi 4G", a afirmat avocatul Ion Dragne.

Liviu Popescu, director în cadrul Asociaţiei Operatorilor Mobili din România a menţionat că membrii asociaţiei ar fi dorit ca proiectul de lege să se afle în dezbatere 30 de zile şi nu doar 10 zile aşa cum a făcut ministerul de resort. Domnia sa a precizat: "Proiectul de lege e orientat pe identificarea producătorilor de echipamente şi tehnologii, în condiţiile în care el ar fi trebuit să identifice riscurile de securitate cu privire la echipamente. (...) Proiectul are impact şi asupra rezilienţei echipamentelor din reţelele 2G, 3G şi 4G care ar trebui înlocuite în următorii cinci ani, iar acest lucru va atrage costuri substanţiale cu privire la adaptarea operatorilor la obligaţiile impuse prin viitorul act normativ. (...) O estimare corectă a costurilor implicate nu poate fi realizată acum şi există riscul afectării planului de afaceri şi asupra investiţiilor aflate în derulare. De asemenea, proiectul nu reflectă reglementările europene în materie, nu adresează cerinţe tehnice, ci criterii nontehnice foarte largi şi ambigue. Prin proiect se impune operatorilor să achiziţioneze, imediat după intrarea în vigoare a legii, echipamente şi tehnologii numai de la furnizorii autorizaţi, dar autorizarea furnizorilor se va face în patru luni de la apariţia noului act normativ. La care se adaugă timpul necesar opertorului să evalueze şi să aleagă între tehnologiile şi echipamentele prezentate de furnizorii respectivi. Tot acest timp este o perioadă ce poate genera discontinuitate în furnizarea serviciilor de telecomunicaţii.

Totodată dorim ca proiectul de lege să integreze actele adoptate de Comisia Europeană la securitatea cibernetică şi dezvoltarii reţelelor 5G".

• Societatea civilă, împotriva actualului proiect de lege

Dezbaterea a fost dominată de multe discuţii între contradictoriu între reprezentanţii societăţii civile - mai bine zis a unor organizaţii şi asociaţii, majoritatea dintre ele fiind membre ale Coaliţie Stop 5G România - şi reprezentanţii ministerului de resort. Reprezentanţii acestor asociaţii au cerut retragerea proiectului de lege din cauza lipsei studiilor de impact, mai ales în privinţa sănătăţii cetăţenilor.

Eugen Lucan, preşedintele Asociaţiei Angel, membră a Coaliţiei Stop 5G România a spus: "Această iniţiativă legislativă nu are nicio analiză de impact. Proiectul de act normativ nu se referă la impactul macroeconomic şi la mediul de afaceri. Este aberant. Nu se referă nici la impactul asupra administraţiei publice. E aberant. Nu avem impact pe IMM-uri şi nici impactul asupra societăţii civile. Tehnologia 5G e invazivă şi aduce prejudicii sănătăţii. Această iniţiativă legislativă este neconstituţională şi încalcă articolele 22, 26, 28 din Constituţia României şi cele privind dreptul de proprietate. (...) În procedura de avizare, ar trebui să fie introdus Ministerul Sănătăţii, iar proiectul de lege să nu fie aprobat dacă nu există studii de impact asupra sănătăţii cetăţenilor".

Dr. Nicolae Oacă, consultant în telecomunicaţii a precizat: "Proiectul de lege trebuie retras, din următoarele motive: consultarea trebuie să dureze 30 de zile; proiectul este o intervenţie brutală pe piaţa comunicaţiilor electronice, afectând competiţia, mărind costurile, deschide o poartă spre impredictibil şi este în contradicţie cu reglementările UE privind o piaţă liberă comună. Uniunea Europeană nu autorizează furnizorii de reţele de telecomunicaţii. Proiectul actual periclitează licitaţia putând duce la amânarea cu un an a acesteia, prin condiţiile impuse, deoarece unii operatori s-ar putea să se gândească să aştepte vremuri mai bune. Proiectul nu vizează securitatea cibernetică, deoarece pentru acest lucru ar trebui creat un cadru adecvat, o agenţie naţională - şi avem CERT-RO şi măsuri pentru prevenirea şi combaterea atacurilor cibernetice".

Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro-Consumatori, a detaliat propunerile pe care membrii organizaţiei respective le au cu privire la proiectul de lege supus dezbaterii publice: "La articolul 4, pe lângă condiţiile existente, dorim să se mai introducă două condiţii: producătorii de echipamente trebuie să prezinte dovezi/studii care să arate că acele echipamente nu pun în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor; prin referendum să se obţină acordul cetăţenilor din unitatea administrativ teritorialp în care urmează să se instaleze echipamente 5G. La articolul 8 să se menţină procedura prealabilă în procedura de atac a deciziei premierului. La articolul 11 să se precizeze că instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională să folosească numai producători autorizaţi. De asemenea dorim ca statul român să îşi respecte obligaţiile asumate în relaţia cu SUA şi să nu accepte producători din state totalitare unde drepturile şi libertăţile cetăţenilor nu contează".

Reprezentanţii ministerului au susţinut că vor ţine cont de toate sugestiile şi vor răspunde la cele câteva mii de petiţii primite în legătură cu actuala iniţiativă legislativă. Ei au precizat că actul normativ nu are nicio legătură cu implementarea reţelelor 5G şi că respectă principiile de concurenţă şi valorile democratice ale Uniunii Europene. Ei au susţinut că proiectul de act normativ nu se referă la realizarea efectivă a reţelelor 5G.