Restanţele la credite cresc lunar. Ce urmează în 2012?

Portofoliul de credite al băncilor se deteriorează vizibil în fiecare lună, disponibilizările, scăderile salariale şi cursul de schimb influenţând capacitatea de plată a debitorilor din 2009 încoace.

Potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare, unde sunt înregistrate expunerile egale sau mai mari de 20.000 de lei (şi care reprezintă 90,1% din valoarea creditelor acordate), ratele neplătite la timp la sfârşitul lui noiembrie 2011 se ridicau la 20,3 miliarde de lei (4,7 miliarde de euro), mai mari cu 35% decât la sfârşitul lui 2010.

În octombrie, ratele neplătite la timp totalizau 19,8 miliarde lei.

În acest an, pericolul cel mare pândeşte dinspre pieţele internaţionale, cu un posibil impact negativ asupra economiei noastre şi, implicit, asupra calităţii finanţării bancare.

• Dragoş Cabat: Evoluţia creditelor neperformante va fi legată de evoluţia salariilor

Aprecierea euro în raport cu moneda naţională nu este principalul motiv de creştere a creditelor neperformante, ci mai ales scăderea salariilor, disponibilizările şi sistarea veniturilor de la cei care muncesc în străinătate, ne-a declarat Dragoş Cabat, managing partner eFin.ro.

Primii intraţi în default, începând din 2009, au fost cei care au accesat împrumuturi în euro, urmaţi, mai apoi, şi de cei care au luat lei de la bănci, explică analistul, care punctează că, în prezent, situaţia s-a echilibrat.

"Evoluţia creditelor neperformante va fi influenţată de evoluţia salariilor. Este important dacă acestea vor începe să crească sau nu vor mai scădea. Anticipez că salariile îşi vor reveni, astfel că nu o să mai apară noi împrumuturi neperformante", spune Dragoş Cabat.

Un alt element care trebuie luat în calcul este soldul creditelor.

"Procentul creditelor neperformante este calculat din volumul creditelor acordate. Soldul a fost în scădere în ultemile luni, pentru că oamenii şi-au mai achitat din credite. Până când soldul nu intră pe o pantă ascendentă - s-a întâmplat în ultimele luni - nu avem cum să vedem o reducere a restanţelor".

Analistul concluzionează că anul acesta ar trebui să vedem o reducere a creditelor restante, iar cei care au în derulare împrumuturi în franci elveţieni ar trebui să doarmă liniştiţi, întrucât această monedă ar trebui să scadă în perioada următoare, după demisia guvernatorului Băncii Elveţiei.

• Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Rata creditelor neperformante va continua să crească

Portofoliul creditelor bancare va continua să se deterioreze şi în perioada următoare, dacă stocul împrumuturilor va creşte mai încet decât finanţările neperformante, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal.

În plus, deteriorarea economiei noastre în 2012 va pune presiune pe calitatea portofoliilor de credite, crede Ionuţ Dumitru, care se aşteaptă la o creştere economică de 0,5% în 2012. În opinia sa, tensiunile la nivel internaţional vor conduce la o nouă recesiune în zona euro, cu impact negativ asupra României. "Vom simţi o deteriorare a cererii externe, iar la intern, o scădere a consumului şi investiţiilor", punctează reprezentantul Raiffeisen Bank.

Cursul de schimb nu va avea o influenţă majoră în creşterea ponderii creditelor neperformante, afirmă analistul, care se aşteaptă la o stabilizare a cursului la 4,3-4,4 lei/euro în 2012.

• Dan Bucşa, UniCredit Ţiriac Bank: Ne aşteptăm în continuare la creşterea restanţelor la credite, dar într-un ritm mai redus

Din cauza deteriorării activităţii economice în Europa, cu impact şi asupra economiei româneşti, economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa, se aşteaptă, în continuare, la creşterea restanţelor la credite, dar într-un ritm mai redus.

"Este greu să spunem cu cât vor creşte restanţele, pentru că piaţa bancară din România nu a trecut printr-un ciclu complet de creditare (care durează 20-30 de ani). Ca urmare, comportamentul clienţilor nu poate fi anticipat foarte bine", punctează analistul, care este de părere că BNR va apăra cursul, motiv pentru care creşterea euro nu poate fi motiv de îngrijorare.

"Ca urmare, impactul cursului de schimb asupra creşterii creditelor neperformante va fi redus. Cursul EUR/CHF are un nivel minim fixat la 1,2 CHF/EUR, deci nicio eventuală apreciere puternică a francului elveţian faţă de leu nu pare plauzibilă", adaugă Dan Bucşa.

Pericolul poate veni, însă, dinspre scumpirea lichidităţii pe pieţele internaţionale.

"Ratele dobânzilor la euro vor creşte şi în România, din cauza creşterii primelor de lichiditate şi de risc cerute de investitorii străini. Pe de altă parte, ratele dobânzilor la lei se vor putea reduce dacă lichiditatea de care sistemul bancar beneficiază pe termen mai lung de o săptămână se va îmbunătăţi. Pentru aceasta, ar fi nevoie, probabil, de reduceri suplimentare ale ratei de politică monetară şi de operaţiuni de injecţie de lichiditate (repo, de exemplu) pe termene mai lungi", explică analistul.

Reprezentanţii UniCredit Ţiriac Bank se aşteaptă la o creştere a PIB de 1,4% în 2012, bazată pe evitarea recesiunii în zona Euro.

"Grupul UniCredit preconizează o stagnare a activităţii economice în trimestrul 4 din 2011 şi trimestrul 1 din 2012, şi nu o recesiune", mai spune Dan Bucşa, care concluzionează că, dacă evităm recesiunea, ritmul de deteriorare a portofoliului de credite va fi mai lent în 2012.

• Ofertele băncilor pentru credite

Rata medie a dobânzii pentru creditele noi în lei a fost de 10,8% în luna noiembrie, în timp ce pentru creditele noi în euro a fost de 6,03%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Împrumuturile în lei acordate populaţiei s-au realizat la o rată de dobânzii de 12,88%, iar cele acordate firmelor la o rată de 10,16%, în timp ce la cele în euro ratele au fost de 5,94%, respectiv 6,07%, informează Banca Centrală.

În piaţa bancară, pentru creditele în euro, "Banca Transilvania" practică o dobândă variabilă aflată, în prezent la 8,388%/an, iar "Banca Comercială Română - BCR", un nivel fix de 8,65%/an pentru clienţii standard, respectiv 8,45%/an pentru cei care îşi virează salariul în conturi deschise la bancă, şi niveluri variabile între 7,367% şi 8,95%/an. La celălalt pol, "UniCredit Ţiriac Bank" practică dobânzi de 15,14%/an pentru creditele de nevoi personale acordate pe 5 ani, respectiv 16,14%/an, pentru cele pe 10 ani, fără ipotecă. "Credit Europe Bank" cere, în primul an, o dobândă de 16,5%/an pentru creditele acordate pe o perioadă de 10 ani, urmând ca, din al doilea an, să aplice o marjă de 17,5% peste EURIBOR pe 6 luni. Ratele dobânzii pentru creditele imobiliare în euro s-au situat în jurul valorii de 8%/an.

Ratele de dobândă aplicate creditelor pentru nevoi personale în lei se situează în intervalul 9-12%/an, valori mai ridicate, de 18-19%/an, existând pentru creditele fără garanţie ipotecară, cum sunt cele practicate de către "UniCredit Ţiriac Bank". Nivelul dobânzii practicat de bănci pentru creditele imobiliare în lei este de 9-12%/an.

Băncile care oferă credite în dolari americani sunt "UniCredit Ţiriac Bank", "Garanti Bank" şi "Marfin Bank". "Garanti Bank" oferă cele mai mici rate la creditele pentru nevoi personale în dolari, de 9,66%/an pentru creditele cu garanţii reale. Cele mai mari rate ale dobânzii la creditele contractate în monedă americană pentru nevoi personale sunt practicate de către "UniCredit Ţiriac Bank": 15,308%/an pentru creditele fără ipotecă, respectiv 10,308%/an pentru cele cu ipotecă. Cele mai mici rate ale dobânzii la creditele imobiliare în dolari, 8,76%, le oferă "Garanti Bank". "UniCredit Ţiriac Bank" are cele mai mari rate la creditele imobiliare, de 9,308%/an.

Credite în franci elveţieni se găsesc la "OTP Bank". Ratele dobânzii pe care banca le practică pentru creditele pentru nevoi personale sunt de 17,34%/an, pentru creditele fără ipotecă, respectiv 12,04%/an pentru cele cu garanţie ipotecară. Pentru creditele imobiliare banca solicită o dobândă de 12,04%/an, pentru achiziţii de locuinţe, respectiv 10,54%/an pentru construcţia de imobile.

Ştefan Urziceanu, Manager de Relaţii Publice şi Comunicare "OTP Bank România", ne-a declarat că interesul pentru creditarea în franci este, în prezent, inexistent. (ALEXANDRU SÂRBU)