REVISTA PRESEI - 01.11.2010

• ADEVĂRUL

• S-a furat şpaga din seiful DNA

Aproape jumătate din suma folosită de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru prinderea în flagrant a judecătorilor şpăgari din Dolj - 21.000 de euro marcaţi cu cuvântul "mită" - este de negăsit. Anchetatorii au folosit la flagrant suma de 45.000 de euro, din fondul special pus la dispoziţia procurorului-şef al DNA, Daniel Morar, dar au mai găsit doar 24.000 de euro. Judecătorii doljeni Laurenţiu Anghel şi Bogdan Diaconescu, arestaţi pentru luare de mită, ceruseră zeci de mii de euro pentru eliberarea a trei deţinuţi, iar DNA a pus la dispoziţia denunţătorului suma de 45.000 de euro.

• Mita s-a dat chiar la tribunal

Cei 45.000 de euro au trecut pe la mai multe persoane, unul dintre şpăgari a încercat să-i păcălească pe ceilalţi trei. O parte din bani au fost daţi în plic chiar în birourile Tribunalului Dolj. Dosarul de corupţie al judecătorilor doljeni, aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, conţine acuzaţii extrem de grave: judecătorul Bogdan Diaconescu - luare de mită, judecătorul Laurenţiu Anghel- trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, şi avocaţii Octavian Ciucă şi Ion Militaru - trafic de influenţă.

• Băsescu a chemat FMI la Cotroceni: "Am găsit alte soluţii privind deficitul României"

Băsescu: "Jurnaliştii aşteaptă suspendarea acordului cu dumneavostră, ceea ce este ridicol. Vă mulţumesc că aţi acceptat întâlnirea suplimentară. Cu ajutorul creativităţii Guvernului am găsit alte soluţii privind deficitul României şi am vrea să le discutăm cu dumneavoastră în privinţa înţelegerii pe care o avem cu Fondul. Putem să semnăm scrisoarea de intenţie şi azi dacă e nevoie, dar trebuie să vedem dacă sunt de acord ambele părţi"

• Acordul dintre FMI şi statul român ar putea fi chiar suspendat

Conform Mediafax, atât guvernul cât şi partidele din coaliţie au o poziţie inflexibilă faţă de modificarea ordonanţei creditelor, iar autorităţile consideră că este anormal ca FMI să vină în ţara noastră şi să susţină poziţia băncilor. Divergenţe au apărut şi din cauza unor măsuri de stimulare a economiei, care au fost propuse de PDL pentru anul viitor, dar care nu sunt acceptate de către reprezentanţii FMI. Vizita delegaţiei FMI în România ar trebui să se încheie la 1 noiembrie, dar aceste divergenţe pot duce la prelungirea vizitei, dacă nu se va ajunge astăzi la o concluzie.

• Din reţeaua "Mandatarii", DNA a executat doar plevuşca

O grupare specializată în escrocherii imobiliare de lux a reuşit să fure un teren care aparţine lui Ion Chrissoveloni, membru în Consiliul de Supraveghere a Fondului Proprietatea. Procurorii DNA au închis ochii în cazul unei ţepe de două milioane de euro în care sunt implicaţi funcţionari bancari şi notari cu legături în lumea politică. Victima reţelei "Mandatarii" a fost Ion Nicolae Chrissoveloni (67 de ani), urmaşul unei cunoscute familii de bancheri din perioada interbelică. În 2008, acesta a vrut să-şi plătească impozitul pentru un teren de 480 de metri pătraţi, situat pe strada Constantin Sandu Aldea nr. 26 (zona Ion Mihalache), din Capitală.

• PDL declanşeaza asaltul asupra statului

Democrat-liberalii vor să ia locurile altor partide în CNA, CNVM şi Curtea de Conturi. PDL ar avea un dublu câştig: controlul unor instituţii importante, dublat de plasarea în funcţii bine remunerate a unor oameni din propria clientelă. Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a explicat că partidul său pregăteşte un inventar al instituţiilor aflate în subordinea Parlamentului, democrat-liberalii revendicând mai multe posturi din conducerea acestora. Deocamdată au fost identificate Consiliul Naţional al Audiovizualului, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Curtea de Conturi.

• Inovaţie Al-Qaida: terorismul de marfă

Cele două bombe descoperite vineri indică începutul unei noi tendinţe a Al-Qaida. Teroriştii se orientează către atacuri ce presupun investiţii mici, dar au impact mare şi sunt greu de detectat de serviciile secrete. Descoperirea, vineri, a unor bombe în colete trimise din Yemen către SUA la bordul a două avioane a cauzat multă confuzie şi a dat peste cap programul zborurilor. SUA au mobilizat o armată de experţi pentru a scotoci compartimentele de mărfuri ale avioanelor. Au existat speculaţii că pachetele, care erau adresate unor sinagogi din Chicago, ar fi putut fi un test al teroriştilor pentru procedurile de securitate în cazul transporturilor de mărfuri.

• China vânează ţările cu probleme din UE

Beijingul a anunţat că ar putea cumpăra obligaţiuni emise de guvernul portughez, după ce luna trecută şi-a declarat intenţia de a finanţa Grecia. După ce China a cumpărat obligaţiuni guvernamentale spaniole, iar recent a anunţat că va investi în Grecia, acum, oficialii de la Beijing promit acelaşi lucru şi Portugaliei. Ministrul adjunct de Externe de la Beijing, Fu Ying, a declarat că statul asiatic (devenit a doua mare putere economică a lumii, fiind depăşit numai de Statele Unite ale Americii) ar putea ajuta Portugalia să se finanţeze, intenţionând să cumpere obligaţiuni emise de Guvernul de la Lisabona, potrivit euobserver.com.

• Românii s-au săturat de ţigănie

Serialul "Moştenirea" de la Pro TV are audienţe mai slabe decât telenovelele "Iubire şi onoare" (Acasă TV) şi "Narcisa sălbatică" (Antena 1). Personajele State şi Flăcărica nu mai au parte de ratingul din "State de România" şi sunt departe de cel generat de "Regina", anul trecut. Trustul MediaPro a adus şatra de ţigani pe micul ecran în 2008, când a difuzat la Acasă TV serialul "Inimă de ţigan". Producţia a fost o noutate pentru publicul român, care a fost repede fermecat de personajele care vorbeau o română stricată şi aveau şi unele porniri de violenţă. Apogeul a fost atins însă cu telenovela "Regina", tot la Acasă TV.

• CAPITAL

• Cum a schimbat criza oferta băncilor

STRATEGIE. "Tăiaţi costurile!" este refrenul zilei în ofertele cu care băncile vor să atragă clienţi în această perioadă, fie că este vorba de credite cu rate mici, fie de pachete de servicii. Capital a analizat, într-un supliment special, costurile şi condiţiile produselor lansate pe piaţa bancară pentru persoane fizice, astfel încât clienţii să poată compara oferta actuală de la fiecare instituţie de credit. Cele mai cerute produse în această perioadă sunt împrumuturile de refinanţare, care ajută clienţii să scape mai ieftin de creditele ipotecare şi de consum luate în trecut.

• Concurs de proiecte populiste pentru Codul fiscal

Deşi parlamentarii au zeci de idei despre cum ar trebui să arate Codul fiscal, potrivit iniţiativelor depuse în Legislativ, puţine dintre ele ajung legi şi niciuna nu are o fundamentare serioasă.

Numai din 2009 până acum, parlamentarii au depus zeci de iniţiative de modificare a Codului fiscal. În ciuda preocupării lor pentru sistemul de taxe şi impozite, majoritatea covârşitoare a propunerilor a căzut la vot. Legislativul a aprobat nouă legi de modificare a Codului fiscal, cinci dintre ele fiind de fapt ordonanţe de urgenţă, iar alte două sunt controversate şi s-au blocat în drumul către promulgare la secretarul general al Camerei: reducerea TVA la 5% pentru unele alimente şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei.

• Incoerenţa politicilor

Cu toate că nu respectă strategia fiscală şi bugetară a Guvernului, discutată cu creditorii externi, reducerea TVA şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei au trecut în plenul reunit. "Cum putem vorbi de coerenţă dacă discursul public vorbeşte de o reducere a TVA ca despre o soluţie, la numai câteva luni după ce soluţia era creşterea TVA?", se întreba guvernatorul Mugur Isărescu şi tot el declara că "există un curent de opinie care spune că diferenţa (de dezvoltare între ţări n.r.) o face coerenţa politicilor. Legislaţia fiscală ar avea nevoie de îmbunătăţiri, dar propunerile din Parlament fie încalcă strategia de guvernare sau legislaţia europeană, fie au argumentaţie slabă, riscând, aşa cum dovedeşte experienţa, să ajungă maculatură, după ce consumă timp şi energie. Totuşi, propunerile sunt numeroase întrucât Codul fiscal este una dintre cele mai ofertante legi pentru iniţiative populiste.

52 de proiecte de modificare a Codului fiscal au fost depuse din 2009, dintre acestea 19 au fost respinse definitiv, iar 24 se află încă în dezbatere

• Şoferii români lasă anual 15 mil. euro pe şoselele din Ungaria

Aproape 13 milioane de euro este valoarea totală a vinietelor cumpărate, în primele nouă luni ale acestui an, de şoferii români care au circulat pe autostrăzile din Ungaria. Circa 15 milioane de euro sunt investite anual de români în infrastructura rutieră maghiară. Banii provin din cele aproape 1,5 milioane de viniete cumpărate de şoferii care tranzitează ţara vecină. În primele nouă luni ale acestui an au fost achizitionate deja viniete în valoare de 12,7 milioane de euro, cei mai multi bani viraţi în conturile autoritătilor din Ungaria fiind plătiţi de şoferii de TIR-uri: opt milioane de euro în primele nouă luni ale anului, 5,8 milioane de euro fiind valoarea vinietelor pentru o zi, cumpărate de soferii autovehiculelor mai mari de 12 tone.

• CURENTUL

• Delapidare şi spălare de bani la Fundaţia Vîntu de la Bruxelles?

Pe 21 noiembrie 2008, într-unul din conturile personale ale lui Sorin Ovidiu Vîntu de la Marfin Laiki Bank din Nicosia - Cipru a fost transferată suma de 2.718.982,91 euro de la fundaţia înfiinţată de SOV în Belgia, Vintu Fondation. Transferul apare consemnat într-un extras de cont ce face parte din materialul probator depus la dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu este judecat pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa. Cum legea, atåt cea belgiană, cåt şi cea romånească, interzice în mod expres şi pedepseşte destul de drastic transferurile de bani din contul unei fundaţii în cel al membrilor fondatori ai acesteia, Sorin Ovidiu Vîntu riscă deschiderea unui nou dosar penal pentru săvårşirea infracţiunii de spălare de bani. La fel, administratorii fundaţiei, Cristian Unteanu şi Daniela Costela Filipescu, riscă şi ei inculparea pentru infracţiunea de delapidare, pedepsită cu pånă la 15 ani de închisoare.

• Cui îi e teamă de noua lege a învăţământului?

De ce e legea importantă? Pentru că, după foarte multă vreme, avem în sfârşit o lege care are în centrul atenţiei interesele elevilor şi, în sfârşit, avem un act normativ care pune capăt corupţiei instituţionalizate care domneşte în special în structurile universităţilor. De fapt, acest ultim aspect a determinat şi ieşirile furibunde ale aleşilor PSD şi PNL, care au cerut la unison nu doar demisia ministrului Daniel Funeriu, iniţiatorul legii, ci şi a guvernului în ansamblu. Şi, întrucât nu puteau să spună direct că se opun prevederilor din lege care îngrădesc nepotismul în facultăţi şi cumulul funcţiilor universitare cu cele politice, reprezentanţii opoziţiei, în frunte cu Ecaterina Andronescu, deputată, dar şi rector la Politehnică, s-au refugiat într-un naţionalism de tip vadimist şi au pedalat, în retorica bine cunoscută, pe învăţământul în limba minorităţilor.

• Moţiune II, de Tia Şerbănescu

Moţiune cade, moţiune vine: după ce guvernul şi-a asumat răspunderea pe legea Educaţiei fără să mai aştepte verdictul Curţii Constituţionale asupra constituţionalităţii gestului, opoziţia a depus rapid o nouă moţiune de cenzură iar sindicatele au anunţat că în fiecare miercuri "vor înceta voluntar" lucrul timp de patru ore. Adică o zi obişnuită. Se vede că participanţilor la moţiunea trecută le-a plăcut spectacolul şi au cerut bis deşi protagonistul Ponta nu e deloc într-o formă bună. După ce i-a incitat pe jandarmi la nesupunere faţă de preşedinte: "fac apel să înţeleagă că nu trebuie să facă ce le spune Băsescu" - şi să facă, adică, doar ce le spune Ponta -, liderul PSD a fost trimis de sociologul Alin Teodorescu la grădiniţă: "băieţelul ăsta trebuie să se mai joace cu maşinuţele pentru că politica e altceva".

• CURIERUL NAŢIONAL

• Statul trebuie să plătească la timp!

Întreprinzătorii solicită aplicarea imediată a Directivei privind combaterea plăţilor întârziate. Autorităţile trebuie să-şi achite datoriile în maximum 30 de zile. Nicolescu: Vor fi salvate de la faliment 20.000 IMM-uri şi 40.000 de noi locuri de muncă, ceea ce ar aduce la buget minim 800 mil. lei. CNIPMMR susţine necesitatea reducerii termenelor de plată şi combaterea plăţilor întârziate, în domeniul achiziţiilor publice şi în relaţiile de drept fiscal, şi solicită aplicarea imediată a Directivei privind combaterea plăţilor întârziate, au informat vineri reprezentanţii Consiliului.

• La 1 decembrie vom avea 225 km de reţea metropolitană din Netcity

Până la 1 mai 2011 se vor mai realiza 75 km. Cei 600 km din reţeaua de distribuţie vor fi gata până la sfârşitul anului 2012. Demarat în luna iunie 2008, proiectul reţelei metropolitane de fibră optică pentru telecomunicaţii în municipiul Bucureşti - Netcity, va fi finalizat, până la sfârşitul anului 2012, dezafectarea ultimelor opt zone fiind demarată la sfârşitul săptămânii trecute. În ceea ce priveşte lungimea reţelei, Primăria a anunţat că, în prima etapă s-au realizat aproximativ 900 km (300 km reţea principală şi 600 km reţea distribuţie). Realizarea canalizaţiei a început la data de 01 septembrie 2009, până în luna iunie 2010 fiind finalizaţi 70 km, urmând ca până la 31 decembrie să se mai realizeze 155 km şi până în luna mai a anului viitor încă 75 km. "Cei 600 km de reţea distribuţie se vor realiza până la sfârşitul anului 2012", a anunţat vineri Primăria, precizând că, pentru etapa a II - a a fost organizată licitaţia pentru studiul de fezabilitate, fiind în faza de semnare a contractului.

• Negocierile cu FMI au intrat în impas din cauza OUG 50

Negocierile cu FMI au intrat în impas, în principal din cauza condiţiei de modificare a OUG 50 privind creditele populaţiei, astfel că vizita misiunii s-ar putea prelungi şi nu este exclusă suspendarea acordului, au declarat, pentru Mediafax, surse apropiate discuţiilor. Atât Guvernul, cât şi partidele din coaliţie au o poziţie inflexibilă faţă de modificarea susbstanţială a OUG 50 privind creditele populaţiei prin neaplicarea prevederilor la creditele în derulare. Autorităţile consideră că este anormal ca FMI să vină în România şi să susţină exclusiv poziţia băncilor.

• FMI pune iar degetul pe arierate

Franks: România va cere o nouă derogare, pentru că a ratat din nou ţinta. De la începutul acordului, Guvernul a solicitat derogare la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Toate datoriile trebuie eliminate până la finele lunii aprilie 2011. România va solicita Consiliului Director al FMI a şasea derogare de la începutul acordului stand-by privind atingerea ţintei de arierate convenite, potrivit şefului misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks. "După cum ştiţi, a fost o ţintă de la bun început şi au fost probleme de la bun început. Continuăm să lucrăm cu autorităţile pentru a găsi soluţii pentru a reduce arieratele", a spus Franks după o întâlnire la Ministerul Finanţelor Publice cu mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului.

• Adevăraţii decidenţi la FMI sunt miniştrii de Finanţe ai ţărilor bogate

Un articol semnat în "Le Monde" de Jean-Pierre Dupuy, profesor emerit de filozofie economică, socială şi politică la Şcoala Politehnică şi membru al Academiei tehnologiilor din Franţa, nu poate trece neobservat în aceste zile. El este intitulat "DSK, une bulle politique" şi are drept scop principal să demonstreze că Dominique Strauss-Kahn nu este personalitatea cea mai potrivită pentru a deveni preşedintele Franţei. Dar asta este problema Franţei. Ceea ce însă interesează sunt referirile ample ale prof. Dupuy la performanţele dlui Strauss-Kahn în calitatea sa de director general al Fondului Monetar Internaţional, precum şi la rolul acestei instituţii financiare internaţionale în misiunea ce-i este atribuită, de "salvare a capitalismului mondial" şi a economiilor componente. Cu exemple concrete, autorul articolului prezintă modul în care DSK şi FMI acţionează în relaţiile cu statele pe care intenţionează să le ajute să evite colapsul financiar.

• Dezinteresul faţă de Bursă, la cote maxime. Este nevoie de o generaţie nouă de brokeri?

Luna octombrie a adus o scădere a tranzacţiilor cu acţiuni până la minimul anului. Sfârşitul de lună este de regulă o oca-zie pentru a prezenta cele mai importante evenimente care au marcat evoluţia Bursei în acea lună, pentru a realiza diverse topuri privind acţiunile care au adus cele mai mari câştiguri/pierderi, în esenţă, pentru a face o retrospectivă a ceea ce a însemnat luna respectivă pentru piaţa de capital. O astfel de analiză îşi pierde însă din utilitate, pe măsură ce Bursa bifează de la lună la lună perioade extrem de slabe privind lichiditatea şi variaţia preţurilor.

• Fondul Proprietatea a estimat pentru 2011 un câştig net de 207 mil. lei

Veniturile pe care se bazează Fondul Proprietatea în 2011 ajung la 277,41 milioane de lei, în creştere cu 8% faţă de valoarea din bugetul revizuit pentru acest an. Potrivit Bugetului de Venituri şi Chel-tuieli, rata de creştere este determinată de majorarea cu 21% a veniturilor din dividende coroborat cu reducerea cu 14% a veniturilor din dobânzi. Veniturile din dividente - cea mai importantă componentă a veniturilor cu o pondere de 70% - sunt aşteptate să crească la 209,3 milioane de lei, pe baza ipotezei că dividendele din 2011 vor fi similare celor înregistrate în anul 2010. Veniturile din dobânzi vor scădea la 90 de milioane de lei, pe baza evoluţiei fluxurilor de numerar în cursul anu-lui 2011. Potrivit reprezentanţilor Fondului Proprietatea, "toate disponibilităţile vor fi plasate în instrumente ale pieţei monetare, la un nivel mediu al ratei de dobândă de 7%".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Dan Andronic: "PDL nu va avea soarta ţărăniştilor. Emil Boc e undeva pe la 7-8"

Dan Andronic vorbeşte într-un interviu acordat EVZ despre prezentul şi viitorul PDL, despre strategia "radicală" a opoziţiei şi despre banii care au cumpărat conştiinţe în presă. Consultantul politic îi dă şi o notă premierului Emil Boc, ale cărui probleme de imagine le pune pe seama crizei economice. Andronic nu evită nici posteritatea lui Traian Băsescu, precizând că o eventuală candidatură a Elenei Udrea la prezidenţialele din 2014 ar fi inoportună.

• Taxele pe muncă ar putea scădea cu girul FMI

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional a agreat, de principiu, în draftul scrisorii de intenţie, o relaxare a impozitării muncii în 2011. România ar putea coborî, în 2011, în topul european al taxării muncii, FMI fiind de acord, în principiu, cu o scădere a impozitării forţei de muncă. Potrivit unor surse guvernamentale, în draftul scrisorii de intenţie, Fondul lasă mână liberă guvernului să umble la contribuţiile sociale, cu condiţia instituirii unei "labor taxation" care să înglobeze toate impozitele pe muncă, respectiv impozitul de venit şi contribuţiile.

• Cât îşi trag parlamentarii, pe faţă, din afacerile cu statul

În timp ce uninominalii păstrează aparenţa neimplicării în afacerile cu bani de la buget, rudele lor prosperă din astfel de contracte, arată primele declaraţii de interese după noua Lege ANI. Personal, dar mai ales prin intermediul soţiilor şi copiilor, parlamentarii fac afaceri profitabile cu statul şi pe timp de criză. O demonstrează primele declaraţii de interese depuse după modificarea Legii ANI, care includ contractele încheiate de firmele demnitarilor, soţiilor, copiilor sau părinţilor lor cu autorităţile publice.

Preferatele uninominalilor sunt primăriile din judeţele care i-au trimis în parlament. Miniştrii, pe de altă parte, ca şi parlamentarii cunoscuţi pentru astfel de afaceri nu s-au grăbit încă să şi le declare.

• Fabricile comuniste, posibile case pentru tineri

Vechile fabrici şi hale industriale ar putea fi transformate, cu bani europeni, în garsoniere pentru tineri, dacă noua lege a locuinţei va fi adoptată. Fostele fabrici şi hale industriale abandonate ar putea fi reabilitate după modelul docurilor londoneze şi transformate în imobile de garsoniere destinate tinerilor aflaţi la început de drum. La fel şi casele vechi din administrarea primăriilor, care ar urma să fie compartimentate în locuinţe sociale, de dimensiuni mai mici, astfel încât viitorii chiriaşi să şi le poată permite.

• FINANCIARUL

• România: Mai avem 169 de ani până la atingerea nivelului de creştere a zonei euro

Sufocarea economiei prin măsuri anticriză neadecvate compromite beneficiile aderării la UE. Curba de sacrificiu impusă de Cabinetul Boc aruncă în sărăcie peste 70% dintre români. Recesiunea economică, politicile in-coerente de dezvoltare a României din ultimele două de-cenii şi incapacitatea fructificării avantajelor aderării la Uniunea Europeană pun o distanţă în timp de peste un secol între nivelul de dezvoltare al ţării şi cel al statelor din zona euro. Etalon de bune practici în materie de performanţă economică, nivel de trai al populaţiei şi valorificare a statutului de ţară membră a Uniunii Europene, economiile zonei euro rămân un model cvasi-imposibil de reprodus pentru România.

• Băncile au avut pierderi de 474,5 mil. lei după nouă luni

Băncile mari au înregistrat un câştig de 1,3 miliarde de lei. În pofida faptului că băncile mari înre-gistrau rezultate pozitive, siste-mul bancar la nivel agregat avea, la finalul trimestrului III, pierderi nete de 474,5 milioane de lei. Potrivit BNR, nivelul provizioanelor a urcat, după primele opt luni, la o nouă valoare-record, de 22,2 miliarde de lei, în creştere cu 73% faţă de cea înregistrată la finele lunii august 2009. Pierderile la nivelul sistemului bancar au urcat cu 240,5 milioane de lei în trimestrul al treilea şi au ajuns la 474,5 milioane de lei (110 milioane de euro) la sfârşitul lunii septembrie, însă băncile mari au înca rezultate pozitive.

• Fondul Monetar: Sărăcia va fi literă de lege şi în 2011

Următoarea tranşă va fi condiţionată din nou de plata arieratelor. Fondul Monetar International a atras atenţia guvernului ca ţintă de deficit bugetar va fi ratată dacă Executivul va scădea cota unică de impozitare şi va majora salariul minim la 700 de lei. În acelaşi timp, reprezentanţii instituţiei financiare au dat de înţeles că următoarea tranşă va fi din nou condiţionată de plata arieratelor, având în vedere că România a ratat din nou ţinta.

• Expo Shanghai, 22 de milioane de lei aruncaţi pe fereastră

Reprezentanţii mediului privat spun că s-a mai pierdut o şansă în relaţia cu piaţa din China

Ieri a fost ultima zi a Expoziţiei Mondiale Shanghai 2010. Bilanţul celor şase luni de prezenţă românească arată că s-au organizat multe con-certe şi expoziţii, câteva evenimente de promovare economică fără nicio urmare concretă şi o notă de plată de 22 de milioane de lei. Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China, spune că modul în care au fost susţinute interesele economice ale României în timpul Expoziţiei de la Shanghai a fost unul "total defectuos". "Trebuie făcută o diferenţă. Din punctul de vedere al imaginii, al prezenţei culturale, lucrurile au mers foarte bine. Din punct de vedere economic, rezultatul este zero", a declarat Ghelmegeanu.

• GÂNDUL

• Procurorul General, Codruţa Kovesi, intervievat de Cristian Tudor Popescu: Voi propune CSM ca identitatea "victimelor colaterale" din stenograme să fie protejată.

"Trebuie să lămurim modul în care aceste redări ale interceptărilor ajung în presă. Dacă ar fi să mă refer la o statistică în Ministerul Public, cred că în sub 10% din dosarele pe care noi le avem în instrumentare se apelează la acest procedeu. Avem structurile DNA şi DIICOT, unde faptele prin natura lor fiind mai grave, legea oferă posibilitatea anchetatorilor să folosească această metodă de probaţiune. Dar nu este un procent foarte mare de dosare în care se folosesc astfel de procedee probatorii. Problema interceptărilor care au ajuns în presă se poate explica, dacă vreţi, în următorul mod: o dată plecat dosarul de la Parchet, înregistrându-se la instanţa de judecată, el devine public. El poate fi consultat de persoana care este trimisă în judecată...

• Ungaria va concedia 30.000 de angajaţi publici în 2011

Între 25.000 şi 30.000 de angajaţi publici din Ungaria vor fi concediaţi în 2011, dar noua măsură de austeritate va permite atingerea un deficit bugetar situat la 2,95% din PIB, a anunţat Guvernul de la Budapesta. Economia va creşte cu 3,8%, inflaţia nu va depăşi 3,5%, în timp ce nou acord cu FMI nu va mai fi necesar, consideră ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy. "Cred că reducerea deficitului sub 3% este o ţintă ambiţioasă, dar realistă", a spus ministrul, citat de agenţia Bloomberg, "şi acest buget ne va ajuta să ne punem pe picioare". Optimismul lui Matolcsy contrastează cu temerile experţilor FMI, care consideră că Ungaria va rata ţinta de deficit pentru 2010 (3,8% din PIB) şi, inevitabil, va avea nevoie de un nou împrumut.

• Păcăleala prin SMS - fenomenul care a cuprins întreaga ţară. Cum a plătit un sucevean pentru un premiu fictiv

Un sucevean a plătit 27.000 de lei în schimbul unui premiu pe care nu l-a mai primit. Dezamăgit, omul depus o reclamaţie la Poliţie, spunând că a fost înşelat şi că vrea să-şi recupereze banii. Potrivit anchetatorilor, suceveanul a plătit banii drept comisioane pentru a intra în posesia unui premiu de 20.000 de euro fictiv, după ce primise un SMS prin care era felicitat pentru desemnarea sa ca şi câştigător. Victima, un bărbat în vârstă de 30 de ani, din municipiul Suceava, a reclamat că, în 18 octombrie a primit, pe telefonul mobil, un SMS, prin care era informat că este câştigătorul unui premiu în valoare de 20.000 de euro. Câteva zile mai târziu, el a sunat la numărul de pe care a primit SMS-ul şi a discutat cu un bărbat care i-a spus că, pentru a intra în posesia premiului, mai are de achitat câteva comisioane. În schimbul premiului, suceveanul trebuia să facă dovada achitării comisioanelor, prin transfer bancar. Convins că a dat norocul peste el, suceveanul a fost de acord să plătească banii şi a trimis suma de 27.300 de lei, pe care a plătit-o în patru tranşe prin transfer bancar.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Bani pentru primarii PDL cu garanţii de la stat

Elena Udrea şi Emil Boc au planificat campania electorală a partidului pe credite cu garanţii de stat. Primarii portocalii recunosc că primesc finanţări în funcţie de numărul de voturi pe care îl aduc la partid. Jurnalul Naţional a dezvăluit în ediţia din 21 octombrie că Elena Udrea i-a convocat pe primarii PDL din ţară la Ministerul Dezvoltării pentru a le explica strategia financiară pentru campania electorală a partidului: deschiderea de şantiere în localităţile portocalii pe garanţii de stat, plătibile de guvernele viitoare. Este vorba des-pre Programul Naţional de Dez-vol-tare (PND).

• Băsescu face mişto de presă în faţa FMI

Traian Băsescu i-a chemat la Cotroceni pe reprezentanţii FMI după ce în presă a apărut zvonul legat de posibila suspendare a acordului cu Fondul, din cauza unor tensiuni apărute la negocieri. Au fost chemaţi la Preşedinţie şi premierul Boc, precum şi miniştrii Botiş şi Ialomiţianu. Băsescu şi-a făcut intrarea în sala în care urma să se desfăşoare întâlnirea şi unde aşteptau membrii delegaţiei FMI, premierul Emil Boc şi miniştrii Muncii şi Finanţelor râzând şi exclamând "News Alert!". El a spus, pe un ton amuzat, că jurnaliştii aşteaptă suspendarea acordului pe care România îl are cu FMI. "Este ridicol", a comentat el aceste informaţii. Şi Jeffrey Franks şi-a exprimat amuzamentul despre unele articole de presă. "Am auzit voci cum că aş fi plecat din ţară, deci...", a spus el râzând.

• Constanda vrea 200 de milioane de euro. Pentru că afacerile i-au picat, el renunţă la Satul Francez şi îl dă în judecată pe Oprescu

Şapte ani de scandal, de procese, de suspiciuni, de acuze. Atât a trecut de când Costică Constanda (foto) a intrat în posesia a 33.000 de metri pătraţi din Parcul Bordei. Între timp a renunţat la zona verde şi a primit la schimb 28.000 de metri pătraţi în Satul Francez. Când totul părea rezolvat, o răsturnare de situaţie agită şi mai rău apele. Mai nou, afaceristul a dat în judecată şi a cerut 200 de mi-lioane de euro primarului general, Sorin Oprescu, care ulterior i-a chemat în garanţie pe consilierii ge-nerali. Ce s-a întâmplat de fapt? Costică Constanda vrea să rupă înţele-ge-rea cu Primăria Capitalei şi să dea îna-poi partea ce i s-a cuvenit din Satul Francez, supărat că nu i s-a aprobat un PUZ care să-i permită construcţia de clădiri.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Cum a devenit Pasajul Basarab un record european

Pasajul Basarab dă cumplite bătăi de cap, de patru ani, inginerilor români, spanioli şi italieni care lucrează împreună la acest proiect. Deseori planurile din birouri nu s-au potrivit cu cele din teren, îngreunându-le munca. Dar există şi un motiv de fală: podul hobanat, porţiunea suspendată prin cabluri deasupra căii ferate, este cel mai lat de acest tip din Europa. Se sprijină pe doi piloni de 80 de metri înălţime, care vor fi conectaţi la 3.000 de cabluri pentru a-i susţine structura masivă de metal, lată de 42 de metri, un record de lărgime pentru spaţiul european.

• "America nu mai este atât de mare încât să scoată lumea din criză"

Puţini ştiu că americanul Kenneth J. Arrow, unul dintre cei mai importanţi teoreticieni în economie din lume, are origini româneşti. Bunicii acestuia au trăit în Iaşi şi au emigrat în America în anii 1890. Arrow a primit Nobelul pentru teoriile sale cu privire la echilibrul economic general şi statul social, în 1972, pe când avea 51 de ani, fiind cel mai tânăr laureat al acestui premiu. Astăzi, în ciuda vârstei înaintate, economistul american continuă să predea la Universitatea Stanford. Într-un interviu pentru România Liberă, Arrow explică modul în care va ieşi lumea din criza economică şi care sunt şansele României de a-şi depăşi problemele actuale.

• Cum a făcut rost Teodosie de un milion de euro

După ce timp de trei ani nu a plătit un leu la bugetul de stat, Arhiepiscopia Tomisului a reuşit să adune, în mai puţin de două luni, un milion de euro pentru a scăpa de sub sechestrul Fiscului. Instituţia condusă de IPS Teodosie l-ar face invidios pe orice om de afaceri prin mecanismele ieşite din comun cu care a reuşit să facă rost, într-un timp-record, de un milion de euro pentru achitarea integrală a datoriilor către bugetul de stat. Dacă ne raportăm la intervalul cuprins între 14 septembrie 2010, data la care Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa a comunicat în mod oficial faptul că a pus sechestru asigurător pe toate bunurile Arhiepiscopiei Tomisului şi joia trecută, atunci când instituţia datornică a comunicat că şi-a plătit restanţele, rezultă şase săptămâni, adică fix 42 de zile în care s-au strâns cele 4,2 milioane de lei. Altfel spus, feţele bisericeşti au "produs" 100.000 de lei pe zi.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Mihai Tănăsescu: "Nu FMI spune că trebuie tăiate cheltuielile!"

Interviu cu Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional. Românii care au depus bani la bănci pe un termen de 12 luni, în decembrie 2009, la dobânzi medii de 8%, mizau pe neimpozi-ta-rea câştigurilor din dobânzi şi o ţintă de in-flaţie de 3,5%. Ei se consideră acum înşelaţi pentru că previziunile de inflaţie pentru decembrie 2010 au urcat la 8%, iar dobânzile la depozite se impozitează cu 16%. Întrebat în legătură cu această chestiune, Mi-hai Tănăsescu, reprezentantul României la Fon-dul Monetar Internaţional, arată spre Codul Fiscal şi vor-beşte despre necesitatea aşezării legislaţiei în do-meniu: "Mesajul meu este că noul Cod Fiscal trebuie să ţină cont, să armonizeze aceste elemente care se numesc stabilitate şi predictibilitate".

• Cine se înfruptă din merele elevilor

Producătorii autohtoni se plâng că sunt excluşi dintr-un program finanţat de UE cu 9,6 milioane de euro. La nivel comunitar se de-ru-lea-ză un program care vizează încurajarea consumului de fructe şi legume în rândul copiilor. În spatele unor politici sociale se ascunde, de fapt, un plan de subvenţionare indirectă a agriculturii. De doi ani România a fost inclusă în acest proiect, fiindu-i alocate fon-duri substanţiale pentru ca elevii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani să beneficieze zilnic de un măr la şcoală. În 2009, toţi banii primiţi au ajuns la distribuitori şi importatori, cultivatorii de mere autohtoni ne-având niciun avantaj financiar. Astfel banii repartizaţi României ajută economiile altor state, ţara noastră nefiind capabilă să aplice politici coerente prin care atrage-rea fondurilor comunitare să nu fie realizată doar scriptic.

• Privatizarea colectării taxelor ar falimenta România

Istoria arată că externalizarea recuperării debitelor statului duce la abuzuri, violenţă şi sărăcirea contribuabililor. Statul este cel mai prost administrator. Aceasta este una dintre evidenţele care foarte greu pot fi contestate. Pornind de la această constatare, antreprenorii privaţi, şeful Fiscului, dar şi politicienii, în special cei autodeclaraţi "de dreapta", în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, au propus privatizarea colectării taxelor şi impozitelor. Ei susţin că astfel s-ar eficientiza colectarea de venituri la buget şi s-ar elimina corupţia. Problema este însă că, nefiind specifică unei pieţe libere, nebazându-se pe persuasiune şi cooperare voluntară, această activitate nu poate fi externalizată fără să sufere cineva. Întrucât colectarea impozitelor nu este un proces de tip "win-win", ca restul activităţilor economice, ci unul de tip "win-loose", iar în cazul în care ea ar fi eficientizată pierzătorul ar fi contribuabilul.

• Piaţă de capital, ieşi la tablă! Nota 5,80

Bursa, cu toate categoriile ei de participanţi, promovează cu greu examenul de competenţă şi eficienţă, iar statul rămâne corigent. Autorităţile statului obţin nota 3,52 la lecţia de piaţă de capital, la mare distanţă de ceilalţi "şcolari", arată un sondaj SFin realizat în rândul a 21 de brokeri, analişti, manageri sau investitori, la care a participat inclusiv CNVM. Săptămâna Financiară" a realizat un sondaj pentru a afla de la cei implicaţi în activitatea pieţei de capital care sunt instituţiile şi segmentele disfuncţionale şi unde ar trebui accelerată restructurarea. Au răspuns întrebărilor 21 de persoane active pe piaţa de capital, printre ei regă-sin-du-se traderi, analişti, preşedinţi de SIF-uri, de fonduri mutuale, directori de trezorerie şi din cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Fiecare a atribuit note de la 1 la 10 celor opt categorii de participanţi la piaţă.

• ZIARUL FINANCIAR

• Grupul BCR, controlat de Erste, a făcut profit net de 6 mil. lei în trimestrul al III-lea

Creditele neperformante, pierderile de venit din comisioane şi trezorerie au adus cel mai mic profit trimestrial din ultimii 5 ani. Grupul BCR, care are în centru cea mai mare bancă de pe piaţă, a raportat pe trimestrul al treilea un profit net de 6 mil. lei (1,4 mil. euro), în scădere cu peste 93% faţă de perioada corespun-zătoare din 2009. Rezultatul este calculat după stan-dar-dele internaţionale de raportare, care permit un tratament mai lejer al pro-vizioanelor. Divizia de retail a băncii a înregistrat în T3 o pierdere de aproape 14 mil. euro, conform datelor publicate de Erste Group, banca-mamă a BCR.

• Acţiunile Mercedes vor fi cotate la bursa de la Bucureşti

Bursa de Valori este pe cale să aducă la Bucureşti acţiunile producătorului german de automobile Daimler AG, producătorul automobilelor Mercedes, în secţiunea internaţională a sistemului alternativ de tranzacţionare CAN-ats, piaţă special creată unde pot fi listate mari companii internaţionale. Conform unor surse de pe piaţa de capital, acţiunile Daimler sunt aduse de grupul Erste prin divizia de brokeraj a BCR. Daimler este una dintre cele mai mari companii germane, cu o capitalizare de peste 50 de miliarde de euro, faţă de 22,6 miliarde de euro cât este capitalizarea tuturor companiilor listate pe bursa românească.

• Miza Ordonanţei 50 devine miza acordului cu FMI

Aplicarea Ordonanţei 50, prin care sunt stabilite condiţii mai transparente pentru creditele consumatorilor şi pentru împrumuturile aflate în derulare, a devenit subiectul unui conflict deschis între Guvern şi reprezentanţii FMI, care condiţionează continuarea acor-du-lui de finanţare de modificarea sau chiar abrogarea noilor reglementări. Miza ordonanţei devine astfel miza continuării acordului cu FMI, principalul punct de conflict fiind aplica-rea noilor reglementări şi pentru creditele aflate în derulare, considerată retroactivă de bancheri.

• Vlădescu: Ordonanţa 50 îşi produce deja efectele şi n-am văzut nicio bancă plecând

Semnatar al ordonanţei, fostul ministru de finanţe spune că s-a ajuns la o confruntare "naturală" între interesul clienţilor pentru un cost mai mic şi cel al băncilor pentru profit, iar poziţiile se vor regla treptat. Pierderile de sute de milioane de euro pe care băncile le-ar avea de suferit ca urmare a aplicării Ordonanţei 50 privind creditele de retail constituie o exagerare şi nu se pune problema ca vreuna dintre instituţiile de credit să plece din România din cauza acestui act normativ, afirmă Sebastian Vlădescu, ministru al finanţelor până în septembrie. "Am semnat această ordonanţă ca mi-nistru şi sunt de acord cu regulile pe care le stabileşte. Cred că se exagerează atunci când se invocă pierderi majore pentru bănci, ordonanţa funcţionează deja de câteva luni şi n-am văzut pe nimeni plecând din această cauză".

• Băncilor nu le-ar strica şi puţină vocaţie educativă

Vlădescu respinge abordările din tabăra bancherilor de genul "omul a semnat un contract, trebuia să deschidă ochii şi să aibă grijă ce semnează". "Eu cred că omul acela are dreptul la justă informare, iar dacă aceasta presupune şi ceva justă educare, cred că s-ar cuveni să fie făcută tot de către bănci." De regulă, într-o astfel de dezbatere bancherii se apără susţinând că le-au spus clienţilor ce presupune angajarea la un credit, însă Vlădescu afirmă că totuşi s-a profitat de un anumit nivel de lipsă de educaţie financiară şi ignoranţă.

• Băsescu aruncă o umbră peste declaraţiile optimiste ale Guvernului despre creşterea PIB

Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat la sfârşitul săptă-mâ-nii trecute că "povestea" care apare în ziare şi la televiziune despre revenirea economiei încă nu este realitate, Europa fiind încă în criză. În condiţiile în care vor încetini exporturile şi în absenţa unor măsuri care să antre-ne-ze o revenire a consumului, şansele redresării economiei în 2011 se diminuează. "Tocmai am încheiat întâlnirea cu şefii de stat şi de guvern din UE (vineri, la Bruxelles, la lucrările Consiliului European - n. red.). Ei probabil ştiu mai bine decât alţii că Europa este încă în criză. Povestea care apare în ziare şi la televiziune despre revenirea economiei încă nu este realitate", a spus Băsescu la începutul unei întâlnirii cu FMI, menţionând că riscul ca economiile să reintre în criză este încă "aproape de noi toţi", potrivit Mediafax.

• FP: Nu vindem, nu cumpărăm, ci creştem controlul

Americanii de la Franklin Templeton au creionat o strategie conservatoare pentru primul an de administrare a Fondului Proprietatea, deşi toată lumea se aştepta la un management activ al portofoliului şi la o creştere a profiturilor. Ipotezele de la care porneşte Franklin Templeton, noul administrator al activelor de 3,5 mld. euro ale Fondului Proprietatea, sunt că anul viitor Fondul nu va achiziţiona participaţii în alte societăţi, nu va vinde niciuna dintre cele 83 de participaţii din portofoliu şi, dacă este cazul, nu va participa la majorările de capital ale societăţilor din portofoliu.