REVISTA PRESEI 02.02.2012

• ADEVARUL

• Puterea pierde Senatul

Coaliţia de guvernare nu-şi mai poate aproba legile în Senat, chiar dacă are o majoritate la limită. Prezenţa integrală a senatorilor PDL, UDMR şi UNPR este imposibil de asigurat. Senatorul Mircea Banias a demisionat din PDL şi se va înscrie în PC. Decizia sa complică algoritmul parlamentar la Senat. Coaliţia de guvernare, formată din PDL, UDMR şi UNPR are 68 de senatori, exact cât numărul de voturi necesar pentru a-şi aproba proiectele de lege. PSD şi PNL au 66 de voturi, dar Opoziţia este, de ieri, în grevă parlamentară. Pentru a-şi aproba legile cel mai importante, cele cu caracter organic, senatorii Puterii ar trebui să aibă o prezenţă de 100%. Senatorul UDMR Attila Verestoy şi-a luat concediu medical pentru toată luna februarie, el având un accident de circulaţie în noiembrie.

• Cum se va desfăşura greva USL

USL a intrat ieri, oficial, în grevă parlamentarii PSD şi PNL participând doar la şedinţele de alegere ale conducerilor celor două Camere. Protestul parlamentar urmăreşte schimbarea Guvernului şi declanşarea alegerilor anticipate. Parlamentarii USL au votat propunerea avansată de preşedintele PSD, Victor Ponta, potrivit căreia nu vor folosi în scop personal niciun drept bănesc rezultat în perioada protestului parlamentar, banii respectivi urmând a fi "îndreptaţi" către o direcţie "văduvită" de Guvern. Liderul PSD a propus, totodată, ca parlamentarii USL să nu participe la lucrările Birourilor Permanente, ale plenului şi ale comisiilor. Ponta a mai propus ca participarea parlamentarilor USL la acţiunile de reprezentare internaţională să fie strict limitată la cele care ţin de interesele naţionale, orice alte deplasări urmând să înceteze.

• Viscolul nostru, cel mai scump din Europa

În ţările care previn înzăpezirea cu panouri de apărare antiviscol, întreţinerea de iarnă a drumurilor şi a căilor ferate este de două ori mai ieftină decât în România. În România este ignorată sistematic o soluţie tehnică mai mult decât simplă, verificată şi aplicată de mulţi ani în ţările civilizate, care reduce substanţial costurile inerente ale întreţinerii drumurilor şi căilor ferate pe timp de iarnă. Este vorba despre parazăpezi, acele panouri care se aşază la o anumită distanţă faţă de marginile drumurilor (sau liniilor de cale ferată) şi care, printr-un efect natural de turbionare a aerului, preiau fulgii viscoliţi de zăpadă, astfel încât omătul nu mai ajunge la calea de transport. Sau, în orice caz, zăpada depusă pe asfalt, respectiv pe linia ferată, este mult mai mică şi mai uşor de îndepărtat.

• Energia încinge spiritele între Guvern şi FMI

Fondul cere privatizarea pachetului majoritar de acţiuni la firmele de distribuţie a energiei, iar autorităţile române vor derogări privind eliminarea tarifelor reglementate. Vizita din aceste zile a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene începe să semene foarte mult cu precedenta: la fel ca şi atunci, finanţatorii externi cer insistent privatizarea pachetului majoritar de acţiuni la distribuţiile care au mai rămas la stat, adică Electrica Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Transilvania-Sud. Ieri dimineaţă, delegaţia FMI a fost la Ministerul Economiei pentru o discuţie cu Ion Ariton, ministrul de resort, unde oaspeţii au trecut în revistă tot ce s-a făcut în privinţa programului de privatizări. Surse participante la discuţii au declarat, pentru "Adevărul", că experţii FMI nu s-au declarat mulţumiţi de intenţia Guvernului de a lista la bursă câte 15% din filialele de distribuţie ale Electrica şi doresc privatizarea lor cu un investitor strategic, adică peste 51% din acţiuni să fie vândute. Însă oficialii ministerului se opun.

• De ce nu va salva noul pact Europa

Tratatul, croit după model german, se bazează doar pe disciplină fiscală şi austeritate. Are efect pe termen lung, însă nu face nimic pentru a combate urgent criza. Va rămâne diferenţa dintre "nordul frugal" şi "sudul relaxat" doar o amintire? Asta îşi doresc liderii europeni care au propus şi elaborat un nou tratat fiscal luat din manualul nemţilor. Însă efectele noilor reguli vor putea fi evaluate doar peste ani buni. Între timp, criza din zona euro pare mai ameninţătoare ca niciodată. Mai mult, situaţia Portugaliei a revenit în atenţie, în urma unor declaraţii că statul (care a primit un împrumut de urgenţă în valoare de 78 de miliarde de euro de la UE şi FMI primăvara trecută) va avea nevoie de un alt pachet de asistenţă financiară externă, exact cum s-a întâmplat şi cu Grecia în 2010-2011.

• FMI recunoaşte că a greşit reţeta cu Grecia

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional la Atena, Poul Thomsen, le recomandă acum grecilor mai puţină austeritate şi mai multă reformă. Grecia trebuie să încetinească ritmul de reducere a deficitului bugetar şi să accelereze implementarea reformelor structurale, printre care s-ar putea număra scăderea salariului minim şi tăierea bonusurilor de sărbători în sectorul privat, a declarat şeful misiunii FMI în Grecia, Poul Thomsen. Oficialul FMI a susţinut în ziarul "Kathimerini" reducerea salariului minim, măsură de care nici nu vor să audă sindicatele, pe motiv că 751 de euro brut pe lună, cât este acesta în Grecia, este cu 35% mai mare decât cel din Portugalia şi cu 20% mai mare decât cel din Spania.

• CURENTUL

• Conducerea Apelor Române este cercetată penal de către DNA

Conducerea Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR) este cercetată penal de procurorii DNA pentru trucarea unor licitaţii şi atribuirea frauduloasă a unor contracte de lucrări. Printre cei chemaţi să procurori să dea socoteală, în dosarul 35/P/2011, sunt, potrivit informaţiilor noastre, Csaba David, directorul general al ANAR, Vasile Ofimiaş, directorul departamentului Dezvoltare, Investiţii şi Achiziţii din ANAR şi Flaviu Radu, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa. De asemenea, printre cei chemaţi să dea cu subsemnatul la DNA sunt şi Lucian Pricină, directorul general al Direcţiei Pregătire Promovare Proiecte din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Szepessy Szabolcs, consilier personal al ministrului Mediului si Pădurilor. Urmează, la rând, restul directorilor Administraţiilor Bazinale din ţară.

• Traian Băsescu a câştigat şi bătălia online

Campania de iarnă împotriva preşedintelui Traian Băsescu s-a dovedit a fi un mare şi ruşinos eşec pentru opoziţia din ţară şi nu numai. Ultraşii lui Ponta şi Antonescu au pierdut pe toate fronturile, adică în stradă, la televizor şi pe facebook. Astăzi s-a ajuns în situaţia în care "revoluţionarii" de canal ai USL să încapă, toţi, rebegiţi de frig, pe jumătatea unui ecran de televizor. În Piaţa Universităţii, lucrurile sunt clare. "Vrei ca Traian Băsescu să plece? Semnează aici!", a reuşit să adune un număr de 104.611 semnături. În paralel cu ea însă, susţinătorii preşedintelui au lansat pe facebook replica "Alături de Preşedintele Nostru", care a adunat 111.743 de like-uri, adică mai mult cu 7132 de semnături de partea lui Băsescu.

• Gerul din Europa a crescut preţurile la grâu şi electricitate

Temperaturile scăzute înregistrate în întreaga Europă au dus la creşterea preţurilor la grâu şi energie electrică şi au întrerupt livrările de gaze naturale şi transporturile navale, în condiţiile în care unele regiuni se pregătesc pentru cele mai scăzute temperaturi din ultimii 60 de ani, potrivit Bloomberg. Cererea pentru energie electrică cu livrarea pentru ziua următoare în Germania, cea mai mare piaţă din Europa, a atins cel mai ridicat nivel de după data de 23 noiembrie, înregistrând o creştere de 11%, până la 58,85 euro pentru un megawat oră. De asemenea, pe piaţa din Franţa, a doua piaţă din Europa, cererea pentru energie electrică a crescut cu 13%, până la 64,25 euro pentru un megawat oră.

• CURIERUL NATIONAL

• Fermierii anticipează un an agricol groaznic

Curierul Naţional a mers în teritoriu, unde fermierii spun că s-ar putea să avem cel mai slab an agricol din ultimii 20 de ani. Chiar dacă a nins în ultima vreme, fermierii spun că doar dacă precipitaţiile vor fi considerabile există şansa salvării agriculturii în 2012. Aceştia au probleme cu subvenţiile, preţurile ridicate la seminţe, erbicide şi motorină şi se tem să contracteze credite. În anul agricol 2011, producţiile au fost mult mai bune faţă de anii anteriori atât la grâu, porumb şi floarea-soarelui datorită contribuţiei Ministerului Agriculturii, fermierului şi lui Dumnezeu, însă anul acesta va fi cel mai slab an agricol din ultimii douăzeci, a spus fermierul Florea Niţu.

• Adevărata ameninţare la adresa democraţiei - Alin Teodorescu

Presa scrisă din România este în mijlocul celei mai crunte situaţii: nu mai poate trăi din tipar, dar nici nu încasează destul din Internet. Ca urmare, oamenii buni pleacă, tinerii excepţionali nu mai vin, jurnalismul de calitate se pierde ca apa în nisip, finanţatorii dau din colţ în colţ. Dispariţia ziarului de calitate pe hârtie riscă să genereze un efect pervers (adică, neaşteptat şi nedorit, în sensul lui Raymond Boudon, ca să nu se gândească vreunul la porno...). Odată cu hârtia riscă să dispară şi jurnalismul de calitate, de investigaţie, acel jurnalism care nu place deloc mandarinilor din politică, mogulilor din economie şi feudalilor din administraţia publică. Vom avea un regim autoritar când vom avea două ziare cotidiane generaliste în mâna unor finanţatori cu interese politice şi economice, care mai au şi televiziuni, şi radiouri, şi site-uri de Internet...

• CE a blocat fuziunea Deutsche Boerse cu NYSE Euronext

Comisia Europeană (CE) a blocat fuziunea Deutsche Boerse cu NYSE Euronext, apreciind că înfiinţarea celui mai mare operator bursier din lume prin combinarea celor doi giganţi ar afecta sever concurenţa în domeniu, scrie Bloomberg. Deutsche Boerse avea să cumpere NYSE Euronext într-o tranzacţie evaluată la 9,5 mld. dolari, anunţată în luna februarie a anului trecut. Între timp, deprecierea acţiunilor Deutsche Boerse a redus valoarea estimată a tranzacţiei la 7,3 mld. dolari, notează Mediafax. Achiziţia NYSE Euronext de către Deutsche Boerse ar fi plasat peste 90% din piaţa derivatelor şi 30% din tranzacţiile cu acţiuni din Europa sub umbrela unei singure companii prin fuziunea primilor doi operatori ca mărime.

• Băncile ar putea genera tranzacţii imobiliare în acest an mai mari decât toată piaţa în 2011

DTZ Echinox: Băncile ar putea lichida portofolii imobiliare de circa 300 mil. euro. Anul trecut investiţiile în imobiliare au fost de aproape 263 de milioane de euro. Anul trecut investiţiile din România au ajuns la aproape 263 de milioane de euro, potrivit companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, ceea ce indică un regres de 13% al volumului total faţă de 2010. Pentru acest an reprezentanţii DTZ Echinox anticipează un volum al tranzacţiilor dublu faţă de nivelul înregistrat în 2011, însă această evoluţie ar putea fi determinată de tranzacţiile rezultate din lichidarea de către bănci a garanţiilor imobiliare pentru creditele neperformante din portofoliu.

• EVENIMENTUL ZILEI

• GER NĂPRASNIC. Meteorologii avertizează că vor fi fenomene meteo PERICULOASE!

Avertizarea de cod portocaliu de ger, valabilă pentru aproape întreaga ţară, este în vigoare până vineri, la ora 11.00. Maximele pornesc de la -15 grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi în Câmpia Română şi ajung la -2 grade la Timişoara. În sud-estul ţării, viscolul şi-a făcut din nou simţită prezenţa, circulaţia rutieră fiind întreruptă pe mai multe sectoare de drumuri naţionale. În Capitală, recordul a fost atins ieri dimineaţă, când s-au înregistrat în jur de -20 de grade C. Pentru zilele următoare, meteorologii prognozează revenirea ninsorilor, mai ales în zona de sud a ţării. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a anunţat că, potrivit informaţiilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se va menţine şi azi codul portocaliu pentru ger si se va emite şi cod galben pentru fenomene meteorologice periculoase (vânt, ninsoare viscolită). Avertizarea va fi valabilă, cel mai probabil, începând de vineri la prânz. În cazul în care joi se vor înregistra precipitaţii sub formă de ploaie şi lapoviţă, va fi emisă atenţionare de polei.

• Sponsorii din umbră ai partidelor încep să înfunde puşcăria

Ultimele decizii ale judecătorilor demonstrează că oamenii politici şi afaceriştii care cotizează mai mult decât permite legea ar putea ajunge, cât de curând, în spatele gratiilor. Finanţările ilegale ale campaniilor electorale încep să producă "victime". În ultimul an, politicieni de toate culorile au fost arestaţi sau condamnaţi după ce au făcut presiuni pentru a strânge cât mai mulţi bani pentru campanie. Cu cât suma vărsată în visteria partidului este mai mare, cu atât cresc pretenţiile "mituitorilor" faţă de numărul posturilor-cheie în care urmează să-şi "planteze" executanţii. Această practică întăreşte ipoteza potrivit căreia ţara este guvernată de sponsorii partidelor. Oamenii politici concurează în finanţarea ilegală a partidelor cu firmele mari. Ultimele anchete ale DNA au arătat că "taxa de recunoştinţă" a societăţilor care fac afaceri cu statul este de aproximativ 200.000 de euro.

• Români care n-au mai plătit creditul şi au scăpat. CUM AU REUŞIT

Sunt destui români fără bani sau plecaţi în străinătate care scapă anual de împrumuturile de la bănci, deoarece costul pe care recuperatorii le-ar avea de achitat sunt mai mari decât restanţele în sine. Persoană cu credit mic, fără bunuri sau venituri care să poată fi executate silit - aşa arată, de regulă, românii cu datorii la bănci care au scăpat de plata creditului. Din aceeaşi categorie fac parte şi persoane care au plecat în străinătate şi nu mai pot fi găsite pentru a rambursa banii. Recuperatorii preferă pur şi simplu să le şteargă debitorilor aceste datorii negarantate decât să-şi bată capul cu recuperarea. La firma de profil Coface, există împrumuturi sub 100 de euro sau chiar de 1.000 de euro care, dacă nu au fost înapoiate pe cale amiabilă, au fost anulate, a declarat, pentru EVZ, Alexandra Rusen, coordonator de recuperare creanţe la Coface.

• Ţara care a făcut 11.000 km de autostradă într-un an

Vă imaginaţi că există o ţară care nu se mai bucură foarte mult când inaugurează o autostradă?

Şi asta nu pentru că locuitorilor nu le-ar face plăcere că au autostradă nouă, dar pur şi simplu inaugurările sunt foarte dese. Cât de dese? În fiecare săptămână se deschide cel puţin o autostradă. În anul 2011, China a adăugat nu mai puţin de 11.000 de km de autostradă reţelei pe care o are. În total, chinezii au dat în folosinţă anul trecut la 74.000 de km de drumuri, şosele şi autostrăzi şi au făcut lucrări de reabilitare pe alţi 190.000 de km. Astfel, de la 1 ianuarie 2012, China se poate lăuda cu o reţea care numără nu mai puţin de 85.000 de km de autostradă. Toată această reţea uriaşă a fost construită în mai puţin de 30 de ani.

• Brigada iraniană Quds, spaima americanilor

Serviciile secrete din SUA se tem că gruparea înfiinţată de ayatollahul Khomeini ar pregăti un atentat pe teritoriul Americii. Directorul comunităţii de informaţii americane, James Clapper, a transmis Congresului un raport în care avertizează că Brigada Quds vrea să-şi activeze celulele teroriste de pe teritoriul Statelor Unite pentru represalii faţă de sancţiunile tot mai dure impuse Iranului. În Iran circulă tot felul de legende despre Brigada Quds (Forţa Ierusalimului, în original), văzută ca un instrument de rezolvare a treburilor murdare ale regimului, de la asasinarea disidenţilor din străinătate, aşa cum s-a întâmplat în anii '80, la antrenarea luptătorilor din diverse mişcări teroriste. Brigada Quds numără, potrivit unor surse iraniene, între 2000 şi 5000 de membri şi este parte a Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice (CGRI) (la care iranienii se referă cu numele "Pasdaran").

• Disciplina fiscală asumată de Băsescu, pe înţelesul tuturor

25 din cele 27 de state din Uniunea Europeană au adoptat tratatul menit să restabilească echilibrul finanţelor europene. În lipsa unor derapaje, României nu-i va fi greu să se conformeze. La Bruxelles, România şi-a asumat ratificarea unui tratat de disciplină bugetară menit să însănătoşească finanţele europene. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară ar putea intra în vigoare chiar din acest an, dacă 12 state din zona euro îl vor ratifica, ceea ce înseamnă că ţara noastră va trebui să modifice rapid Constituţia. Textul documentului publicat deja pe site-ul Comisiei Europene prevede introducerea unei "reguli de aur", care obligă guvernele la un echilibru al conturilor lor publice. Se vrea fie surplus, fie un deficit pe ESA, standardul european de audit, sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), condiţie pe care doar trei state din UE o respectă în prezent, şi o datorie publică mai mică de 60% din PIB.

• JURNALUL NATIONAL

• Când vom fi o sută de mii de oameni s-ar putea ca politicienii să ne asculte, fie din admiraţie, fie din respect sau poate chiar din teamă. Veniţi în Piaţa Universităţii!

Invitat în cadrul emisiunii "Sinteza zilei", Claudiu Crăciun a sintetizat într-un discurs la fel de simplu şi de coerent ca şi cel susţinut în faţa Parlamentului European ideile care i-au făcut pe oamenii aflaţi în Piaţa Universităţii să reziste în faţa gerului şi să continue protestele. Oameni care vorbesc unii cu alţii, care se înţeleg şi care se ajută uniţi de solidaritatea redescoperirii spiritului civic şi de credinţa că doar aşa vocea fiecăruia dintre ei se va face auzită, va fi ascultată şi va conta. A fost o chemare adresată fiecărui român la redescoperirea cetăţeanului care există în el şi care a tăcut mai mult de 20 de ani, sau care nu s-a făcut auzit niciodată.

• Începe marea renegociere cu FMI. Instituţia vrea rezilierea contractelor hidro, noi vrem amânarea liberalizării gazelor

Fondul Monetar Internaţional (FMI) l-a urecheat public pe ministrul Ion Ariton pentru situaţia unor companii din subordinea Ministerului Eco­nomiei precum Termoelectrica şi Oltchim, şi a cerut rezilierea mai rapidă a contractelor cu "băieţii deştepţi". În spatele uşilor închise, experţii FMI au insistat din nou ca autorităţile române să pună ultimele trei distribuţii de energie electrică pe lista companiilor care se vor privatiza majoritar, au declarat pentru Jurnalul Naţional surse apropiate negocie­rilor. Atunci, experţii FMI au anunţat că se duc cu "mandatul" la Guvern şi, ulterior, n-au mai revenit cu cererea. Privatizările distribuţiilor de energie electrică deţinute de statul român au fost în noiembrie 2011 motivul primei răzmeriţe a autorităţilor împotriva FMI. Autorităţile române au obţinut atunci scoaterea distribuţiilor de pe listele de privatizare.

• Andreea Paul Vass, numita de Boc în comisia de privatizare a Hidroelectrica

Andreea Paul Vass, consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al premierului Emil Boc, a fost numită membru în Comisia de coordonare a procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale ''Hidroelectrica'' - SA Bucureşti. Decizia a fost semnată de premierul Emil Boc şi publicată marţi în Monitorul Oficial. Numirea Andreei Paul Vass în comisie este surprinzătoare având în vedere că Dan Paul, cumnatul acesteia, este broker care acţionează la Bursa de Valori Bucureşti, adică locul unde va avea loc vânzarea acţiunilor Hidroelectrica. Soţul consilierei premierului, Cristian Paul, este broker la firma Finaco Securities, după cum arată ultima declaraţie de avere a Andreei Paul Vass.

• Companiile din energie monitorizate de FMI au datorii sub ţintă, dar pierderi mai mari

Cele opt companii din subordinea Ministerului Economiei monitorizate de FMI aveau, la sfârşitul anului trecut, arierate de 8,481 miliarde lei, sub nivelul prognozat, dar pierderi cu 7% mai mari decât cele estimate. "Pentru cele opt companii monitorizate în 2011, respectiv Termoelectrica, ELCEN, Compania Naţională a Huilei, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Oltchim, Complexul Energetic Turceni, Electrica Furnizare Transilvania Nord şi Electrica Serv, în urma analizei datelor economice preliminate pe întregul an s-a constatat că, faţă de ţintele stabilite, nivelul arieratelor a scăzut de la 10.017 milioane lei la 8.481 milioane lei", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, transmis după o întâlnire între ministrul de resort, Ion Ariton, şi delegaţia FMI.

• NATIONAL

• Varianta-soc a lui Basescu: Guvern PDL-PSD si alegeri parlamentare in 2013!

Dupa ce s-a batut o jumatate de an moneda pe comasarea alegerilor, pe piata a fost lansat un scenariu total diferit: localele la termen si parlamentarele amanate pana in 2013. Strategia a fost fabricata in laboratoarele Cotroceniului, artizanul sef fiiind chiar Traian Basescu. Potrivit acesteia, alegerile locale se vor desfasura dupa calendarul obisnuit: "vor avea loc la termen, in iunie, si se stie de pe acum ca PSD si PDL isi vor lua partea leului din primarii". Dupa locale insa, planul vizeaza o apropiere PDL-PSD (si aici este cazul sa ne amintim de Sebastian Lazaroiu, care asteniza lumea, nu de mult, cu o viitoare alianta PSD-PDL ), parafata de un guvern, comun sau "tehnocrat", prin toamna. Guvern, condus cel mai probabil de un finantist, numele cel mai vehiculat fiind cel al lui Calin Georgescu, care ar urma sa slabeasca surubul austeritatii si sa parafeze amanarea parlamentarelor cu patru luni, atat cat permite Constitutia.

• Mircea Banias blocheaza Senatul ca sa-si scape pielea de DNA

Sesiunea ordinara de primavara a debutat cu o migratie de sezon, operatiune care a lasat Puterea fara majoritate la Senat. Situatie in care s-a ajuns dupa ce doi senatori pedelisti, Iulian Urban si Mircea Banias, au demisionat din partidul condus de Emil Boc. Chiar daca Urban a precizat ca va ramane "liber de contract" si va vota "alaturi de Vasile Blaga", inscrierea lui Banias la conservatori, a anulat singurul vot in plus de care beneficia coalitia guvernamentala, lasand astfel Senatul fara o majoritate. Mircea Banias este cercetat de DNA in dosarul privind coruptia din vama Constanta - Agigea pentru aderare la un grup infractional organizat, trafic de influenta si instigare la delapidare. Prin trecerea in tabara USL, Banias impusca doi iepuri dintrodata: spulbera iluzia indusa de Putere privind lupta anticoruptie fara culoare politica si se bucura de sprijinul noilor colegi, urmand a fi "spalat, calcat si parfumat", in curand, la Antena 3.

• Liberalii germani dau de pamant cu USL

Setea de putere. Acesta este ingredientul minune care sta la baza aliantei dintre PSD, PNL si PC. O spun reprezentantii Fundatiei Friedrich Naumann, organizatie patronata de liberalii germani. USL este o alianta politica extrem de fragila, in care intelegerile parafate astazi pot fi incalcate a doua zi. Asa vad liberalii germani marea Uniune condusa de Victor Ponta, Crin Antonescu si Daniel Constantin.

• PUTEREA

• Anca Lăzărescu, noul director al ştirilor TVR

Conducerea executivă a TVR a decis să o schimbe pe Rodica Culcer din funcţia de director al Departamentului de Ştiri al postului public de televiuziune. Anca Lăzărescu a fost numită director interimar. Anca Lazarescu are o experienţă de 20 de ani de presă. De 14 ani lucrează în Televiziunea Română. Consiliul de Administraţie al TVR votase, marţi, cu opt voturi pentru şi cinci împotriva, încetarea mandatului de şef al Departamentului de Ştiri.

• Opoziţia nu are soluţii pentru majorările salariale: Vrea, dar nu ştie cum

Deşi USL susţine majorarea pensiilor şi a salariilor bugetarilor cu 5% în acest an, reprezentanţii Opoziţiei nu indică şi sursele de finanţare care ar acoperi aceste cheltuieli. Potrivit experţilor financiari, o creştere cu 5% începând cu luna mai ar costa statul român 770 milioane de euro în anul 2012. Contactat de "Puterea", Victor Ponta nu a dorit să comenteze afirmaţiile făcute la Bruxelles, trimiţându-ne, în schimb, la cele zece propuneri formulate de Opoziţie în octombrie 2011 pentru bugetul pe 2012. Respectivele propuneri nu prezintă nici o menţiune la creşterea salariilor şi pensiilor.

• Blănculescu: Statul nu vrea să-şi asume nici un risc

Analistul financiar Ionel Blănculescu consideră că o mărire a salariilor şi a pensiilor poate fi făcută fie prin creşterea veniturilor la buget, fie prin contractarea unui nou împrumut. Mai mult, acesta susţine o diferenţiere a majorării, axată pe merit şi necesitate. "Pentru a creşte salariile nu trebuie să te gândeşti cum să tai, ci cum să vii cu venituri. Practic, ca să creşti salariile şi pensiile anul acesta, începând din luna mai, ai nevoie de 770 de milioane de euro. Dacă eşti deştept, creşti veniturile şi completezi bugetul în cursul anului. Dacă nu eşti destul de deştept, te mai împrumuţi un miliard şi gata.

• Prioritatea nr. 1 a guvernelor din întreaga lume

Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial, derulată la Davos, în Elveţia, a facilitat un schimb de idei ale peste 2.500 de oameni de afaceri şi personalităţi politice de pe mapamond. Astfel, între 25 şi 29 ianuarie, au fost 260 de sesiuni pe teme diverse, precum secretele universului şi resuscitarea capitalismului. În centrul discuţiilor a fost criza datoriilor europene. Nota dominantă? Pesimismul. Generat de situaţia Greciei, care are de plătit, în luna martie, o datorie impresionantă şi nu are fonduri pentru asta! Nota dominantă a reuniunii de la Davos a fost crearea de noi locuri de muncă. Dacă impactul crizei financiare, din zona euro, este estimat a genera pierderi, la nivel global, ce echivalează cu 1% din PIB-ul mondial, întrebarea finală, la brainstormingul de la Davos a fost: câţi oameni nu lucrează din cauza asta? Estimarea Forumului este că sunt necesare 400.000.000 de noi locuri de muncă, în următorii 10 ani - aceasta fiind prioritatea nr. 1 a guvernelor din întreaga lume pentru depăşirea crizei globale.

• "România ar putea fi prima ţară care iese din criza europeană"

Economia României ar putea fi prima care iese din criza europeană cu o creştere economică puternică, apreciază preşedintele executiv al companiei de investiţii Franklin Templeton Emerging Markets, Mark Mobius, şi managerul Fondului Proprietatea (FP), Greg Konieczny. "România a luat deja "medicamentul amar" aplicat de FMI şi este, din acest motiv, bine poziţionată pentru accelerarea creşterii economice în anii următori. Bineînţeles, 2012 încă poate să fie un an dificil, din cauza problemelor din zona euro, dar odată ce aceste probleme se ameliorează, economia României ar putea să fie prima care iese din criza europeană cu o creştere economică puternică.

• Băncile austriece au scos din România 2 miliarde de euro

Expunerea băncilor austriece pe România s-a redus în trimestrul al treilea din 2011 cu circa 1,9 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la jumătatea anului trecut, arată datele centralizate de Banca Reglementelor Internaţionale. Astfel, austriecii au ajuns la o expunere de sub 29 mld. euro, însă nu şi-au pierdut poziţia de principali finanţatori ai României, informează Ziarul Financiar.

• ROMANIA LIBERA

• EXCLUSIV: Condamnarea lui Năstase: ce spun Comisia Europeană şi Olanda

Solicitat să comenteze pe marginea verdictului primit de fostul premier Adrian Năstase în dosarul "Trofeul Calităţii", purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat pentru România Liberă că nu poate comenta un caz individual, dar că "în ultimele luni au fost luate măsuri care să îmbunătăţească celeritatea (viteza) proceselor de mare corupţie". Adrian Năstase este cel mai important demnitar condamnat de un tribunal independent în ultimii 22 de ani pentru corupţie în România. Iar condamnarea sa la închisoare este cel mai important semnal că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) impus de Uniunea Europeană României pentru reformarea Justiţiei şi combaterea corupţiei funcţionează.

• De ce explodează facturile la întreţinere

Preţul gazelor livrate populaţiei nu va creşte până la 1 aprilie, însă temperaturile extrem de scăzute au generat consumuri foarte mari pentru încălzire, iar facturile de întreţinere vor creşte cu peste o treime. Şi în acest an autorităţile au fost prinse pe picior greşit de iarna dificilă, cu temperaturi mult sub minus. Consumul de gaze a atins un record istoric, situaţie care a dus la majorarea importurilor de gaze. Cu toate acestea, autorităţile susţin că nu este cazul instituirii unei situaţii de urgenţă, aşa cum s-a întâmplat în 2010. Specialiştii în energie susţin că pentru acest an autorităţile au omis să elaboreze "programul de trecere a vârfului de iarnă".

• ZIARUL FINANCIAR

• Datoria publică creşte necontenit. Ce creştere economică trebuie să avem astfel încât să nu fim sufocaţi în următorii 5 ani

România, lovită de criză, a fost făcută "knock-out" de creşterea fulgerătoare a datoriei publice şi se ridică întrebarea ce creştere economică va trebui să avem în următorii cinci ani astfel încât să putem să plătim împrumuturile şi să menţinem datoria publică sub 40% din PIB. Scadenţele se apropie şi România nu a transformat finanţările în "input-uri" pentru economie care să ne plaseze pe alt palier de dezvoltare. Datoria publică va continua să crească în următorii cinci ani, însă ritmul se va putea tempera în condiţiile în care România va înregistra creşteri economice medii de cel puţin 2% an/an şi Guvernul îşi va respecta angajamentele de reducere a deficitului bugetar, pentru ca ponderea datoriei să rămână sub 40% din PIB, în opinia analiştilor.

• Chirie sau rată?

Preţurile apartamentelor vechi din Bucureşti au scăzut în ultimii ani mai repede decât chiriile, astfel că rata lunară la un credit pe 30 de ani prin programul "Prima casă" este, în medie, cu 8,4% mai mică decât chiria unui apartament similar, arată o analiză a ZF. Spre exemplu, o garsonieră în Drumul Taberei din Bucureşti, pentru care este solicitat un preţ de 35.000 de euro, ar putea fi cumpărată plătind un avans de 1.700 de euro şi o rată lunară de circa 170 de euro timp de 30 de ani. Pentru acelaşi tip de locuinţă, proprietarii solicită o chirie medie de 225 de euro lunar, care poate fi negociată de cele mai multe ori la nivelul de 200 de euro.

• SIF Moldova propune acţionarilor un troc: dividende record contra majorare de capital istorică. Care sunt calculele din spatele acestei strategii?

Propunerea de majorare a capitalului social, prima de acest gen din istoria SIF-urilor, făcută de SIF Moldova (SIF2) acţionarilor, ridică o serie de semne de întrebare cu privire la scopul operaţiunii: suma pe care vrea să o strângă de la acţionari echivalează cu dividendele cu care societatea vrea să îi recompenseze pe aceştia. Şeful SIF2 explică pentru ZF cum se va realiza majorarea şi care este scopul operaţiunii. Marţi, 31 ianuarie, SIF Moldova (SIF2) a luat piaţa prin surprindere convocând pe 5 aprilie Adunarea Ge­nerală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) pentru a majora capitalul social cu 103,8 milioane de lei (24 mil. euro) prin aporturi în numerar ale acţionarilor.

• Nu este întâmplător că Guvernul se împrumută pe Wall Street. Băncile străine au ieşit cu banii din ţară. Austriecii au scos 2 mld. de euro, iar francezii 800 de mil. de euro în T3 2011

Expunerea locală a băncilor străine a scăzut în toamna trecută cu 2,6 mld. euro, deşi unii jucători au adus bani în plus. Bancherii austrieci au tăiat expunerile pe România în trimestrul al treilea din 2011 cu circa 1,9 mld. euro comparativ cu nivelul înregistrat la jumătatea anului trecut, sub presiunile de reducere a vulnerabilităţii la risc şi de consolidare a capitalurilor, arată datele centralizate de Banca Reglementelor Internaţionale (BRI).

• Tiberiu Urdăreanu (UTI), Nicolae Dumitru (Niro) şi Angela Toncescu (fostă şefă a CSA) au intrat în UNPR. În linia întâi sunt ofiţeri în rezervă din armată şi serviciile secrete

UNPR (Uniunea Naţională pentru Progresul Ro­mâniei), formată prin scindarea PSD după alegerile din 2008 şi care participă la guvernare având chiar doi miniştri - ministrul apărării Gabriel Oprea şi ministrul de externe, Cristian Diaconescu - a cooptat în ultima vreme, în poziţii de conducere, oameni din lumea businessului, dar şi dintre cei care au deţinut poziţii importante în armată sau în serviciile secrete. Între membrii aflaţi în poziţia de preşedinţi de departamente (funcţii asimilate vicepreşedinţilor) se numără omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu (acţionarul majoritar al grupului UTI), Nicolae Dumitru (om de afaceri care controlează grupul de firme Niro care administrează complexul Dragonul Roşu), dar şi Angela Toncescu care până în toamna anului trecut a fost preşedinta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), o instituţie a statului extrem de importantă care supraveghează afaceri în asigurări de 2 mld. euro. Informaţiile apar pe site-ul UNPR.ro.