REVISTA PRESEI 02.08.2011

• ADEVARUL

• America îşi prelungeşte boala

Republicanii şi-au impus condiţiile: nu vor exista majorări de taxe şi impozite. Înţelegerea a liniştit pieţele şi a dus ieri la scăderi ale yenului, francului elveţian şi aurului, după creşteri semnificative în ultimele luni. După ce au ţinut mai multe luni o lume întreagă cu sufletul la gură, preşedintele Barack Obama şi liderii Congresului au reuşit să ajungă duminică seara la un acord privind creşterea plafonului de îndatorare - de 14,3 trilioane de dolari în prezent. Dacă acordul este votat în cele două camere, limita de îndatorare va creşte imediat cu 400 de miliarde de dolari. A doua tranşă de 500 de miliarde de dolari ar urma să fie operată în toamnă. Înţelegerea nu prevede de unde vor fi făcute tăierile, dar analiştii apreciază că cele mai afectate vor fi sănătatea şi asistenţa socială, precum şi apărarea.

• Camera Reprezentanţilor a aprobat acordul privind majorarea plafonului datoriei SUA

Camera Reprezentanţilor a reuşit să evite un dezastru economic ce ar fi putut lua proporţii mondiale prin aprobarea, luni, a acordului privind majorarea plafonului datoriei SUA, potrivit presei internaţionale. Doar o zi înainte de termenul limită pentru a ridica plafonul datoriei, proiectul a fost adoptat cu 269 voturi "pentru" şi 161 "împotrivă", lăsând astfel calea liberă pentru Senat să aprobe majorarea plafonului de îndatorare al SUA cu 2,100 de miliarde de dolari. Votul din Senat urmează să aibă loc în cursul zilei de marţi. Votul din Camera Reprezentantilor vine după o zi plină de incertitudini cu privire la oficializarea acordului, în parte din cauza reticenţei mai multor oficiali democraţi nemultumiţi de concesiile făcute de preşedintele Barack Obama.

• Cele patru teme ale FMI pentru Guvernul român

Reformarea Sănătăţii, plata arieratelor, majorarea investiţiilor şi privatizarea companiilor de stat se află pe lista de sarcini. Executivul a mai trecut de încă o evaluare a acordului stand-by de tip preventiv. Pe lângă achitarea restanţelor, autorităţile trebuie să facă rost şi de bani pentru investiţii. În perioada următoare, statul trebuie să-şi plătească datoriile către companii, să "vindece" sistemul sanitar, să majoreze bugetul pentru investiţii şi să-şi vândă companiile. Priorităţile au fost stabilite de oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI), ai Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Mondiale (BM), care au încheiat a doua evaluare a acordului stand-by de tip preventiv. Trei dintre "corijenţe" sunt vechi şi doar creşterea investiţiilor este un obiectiv nou.

• Bani pentru Investiţii la rectificare

Guvernul va trebui nu numai să se achite de aceste restanţe, dar şi să majoreze cheltuielile cu investiţiile, inclusiv prin absorbţia fondurilor europene. Subiectul a fost de altfel abordat de fiecare dată cu ocazia vizitelor făcute de către delegaţia FMI. La scurt timp după ce şeful misiunii FMI a menţionat direcţiile pe care Guvernul trebuie să se concentreze în perioada următoare, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor, a anunţat şi domeniile care vor beneficia de mai mulţi bani la rectificarea bugetară din august. "Principalele obiective ale rectificării sunt bani pentru investiţii, pentru crearea de locuri de muncă şi să plătim arieratele din sănătate", a precizat el.

• De ce nu se bucură petroliştii de profiturile uriaşe din acest an

Cantitatea de hidrocarburi extrasă din sol este din ce în ce mai mică, deşi câştigurile petroliştilor au fost uriaşe în prima jumătate a acestui an, pe fondul creşterii preţurilor. Investiţiile nu au fost suficiente pentru menţinerea producţiei, iar activitatea companiilor în ţările bogate în petrol a fost redusă. Săptămâna trecută, marile companii petroliere mondiale se lăudau din nou cu profituri trimestriale uriaşe, chiar şi de două ori mai mari, cum a fost cazul Shell. În acelaşi timp, presa arunca cu pietre în petrolişti, acuzându-i de câştiguri nejustificate făcute pe spatele consumatorilor nevoiţi să plătească preţuri din ce în ce mai mari.

• La şomaj, suntem din nou în criză

În trimestrul al doilea din acest an, numărul şomerilor a crescut accelerat, după o scădere temporară în primul trimestru. În iunie 2011, rata şomajului a revenit la cotele înregistrate în 2009, contrazicând optimismul oficialilor care anunţau creşterea numărului locurilor de muncă. Datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în iunie 2011 numărul de şomeri în sensul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM) a ajuns la 727.000, în creştere cu peste 70.000 de persoane faţă de luna martie, număr egal cu cel înregistrat în august 2009. În trimestrul I din 2011, numărul şomerilor BIM a scăzut continuu, de la 723.000 în ianuarie la 650.000 în martie, dar în trimestrul al doilea trendul s-a inversat.

• Numeroşi oameni de afaceri din domeniul ospitalităţii încearcă în această perioadă "exitul" din turismul românesc pentru a investi în business-uri mai profitabile.

Deşi statisticile oficiale arată că numărul turiştilor este în creştere, în mod neaşteptat, mulţi hotelieri români vor cu orice preţ să renunţe la afacerile de profil.La numai o lună de la inaugurarea în plină criză economică a hotelului Scorilo din Oradea, proprietarul decidea să vândă. Hotelul, poate cea mai scumpă unitate de cazare scoasă pe piaţă în acest moment, are şi acum un preţ de strigare de 15 milioane de euro. Nimeni nu a oferit însă suma cerută. Hotelurile, găuri negre pentru investitori

• Franks: BNR ar putea majora dobânzile dacă vor creşte preţurile în sectorul energetic

Banca Naţională a României (BNR) ar putea fi nevoită să urce dobânzile în acest an pentru a combate efectele unor posibile creşteri ale preţurilor din sectorul energetic, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Bloomberg. BNR ar trebui să rămână înclinată către înăsprirea politicii monetare, deşi inflaţia ar trebui să scadă după dispariţia efectului majorării TVA de la 19% la 24% în iulie 2010, a arătat Franks. De asemenea, BNR ar trebui să se abţină de la reducerea rezervelor de valută pe care băncile trebuie să le menţină, deoarece "nu ar fi o măsură înţeleaptă în acest moment", a continuat oficialul FMI.

• Ajutor de incompetenţă: UE ne reduce cofinanţarea

Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de ajutor pentru accesarea banilor UE pentru şase ţări, printre care şi România. Rata de cofinanţare a proiectelor europene va fi redusă până la 5%. România, Letonia, Ungaria, Grecia, Irlanda şi Portugalia vor putea să-şi diminueze contribuţia la proiectele din bani europeni. Comisia Europeană e gata să ajute statele membre aflate în pragul falimentului din cauza datoriilor sau cu rate de absorbţie redusă pe fonduri structurale. Comisia a cerut Parlamentului European şi Consiliului să aprobe de urgenţă această decizie, pentru ca fondurile să ajungă la destinatari în cursul primei părţi a anului viitor.

• Putin: SUA acţionează precum un "parazit" al economiei mondiale

Statele Unite trebuie să înceteze să paraziteze economia mondială jucând pe monopolul dolarului, a declarat premierul rus Vladimir Putin. Şeful guvernului rus a făcut aceste comentarii după compromisul la care au ajuns republicanii şi democraţii americani privind creşterea plafonului datoriei publice a Statelor Unite, relatează agenţia Ria Novosti. "Decizia luată duminică nu face altceva decât să amâne adoptarea măsurilor sistemice. Statele Unite cheltuiesc mai mult decât îşi permit şi trăiesc ca un parazit pe spinarea economiei globale", a subliniat fostul lider de la Kremlin, la întâlnirea cu tinerii prezenţi în tabăra politică a tineretului rus organizată pe malul lacului Seliger, din regiunea Tver.

• Sfârşitul evoluţiei? Creierul şi-a atins limitele, susţin cercetătorii

Am inventat, printre altele, penicilina, navetele spaţiale şi chiar organe artificiale, aşa că următoarea întrebare este la ce nivel va ajunge inteligenţa umană? Răspunsul oferit de cercetătorii de la Universitatea Cambridge nu este prea optimist: ei sunt de părere că inteligenţa umană şi-a atins limitele şi este fizic imposibil să devenim mai inteligenţi. Singura modalitate prin care ne-am putea depăşi limitele de acum încolo ar fi cantităţile mai mari de energie şi oxigen, de care nu dispunem, însă. Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au analizat structura creierului şi au calculat de câtă energie au nevoie celulele nervoase pentru a funcţiona. Creierul reprezintă numai doi la sută din greutatea unei persoane, dar consumă 20% din energia întregului organism, ceea ce se traduce prin faptul că dacă am deveni mai inteligenţi, având mai mulţi neuroni şi sinapse, impactul asupra rezervei de energie a corpului nostru ar fi imens, iar celelalte funcţii nu ar mai fi susţinute.

• CURENTUL

• Cresc salariile, scad taxele

Ţintele economice convenite cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială au fost atinse. România şi-a îmbunătăţit foarte mult credibilitatea ca urmare a programelor desfăşurate de guvern începând cu 2009, este într-un proces de creştere economică, iar deficitul se încadrează în cifrele stabilite, fiind chiar mai mic decât cel prognozat - acestea sunt concluziile celor trei instituţii, prezentate la finalul misiunii de evaluare. Toate criteriile de performanţă au fost îndeplinite, astfel că există spaţiu fiscal pentru creşterea salariilor din sectorul public, a declarat, ieri, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România.

• Populism de Tia Serbanescu

Duminică la Cotroceni, delegaţia FMI s-a întâlnit cu preşedintele Băsescu pentru prezentarea impresiilor şi recomandărilor la plecarea din ţară. Per total, oaspeţii au fost mulţumiţi: dl Francks a remarcat că faţă de 2009 când "aveam cea mai riscantă economie din Europa" (bine că n-am ştiut!), acum "e mult mai bine decât în alte ţări europene" ba chiar există şansa să avem "una din cele mai bine conduse economii din Europa". Chiar aşa? Adică dl Boc conduce bine - deşi noi ne uităm la el ca la un tip căzut în cap? Asta arată cât de prost stau alte ţări europene şi că nici SUA nu se simte prea bine.

• CURIERUL NATIONAL

• Cum reuşeşte litoralul să mai facă rost de turişti?

Deşi au condiţii mai bune în străinătate la preţuri comparabile, mulţi români aleg să meargă la mare în ţară. Aceştia sunt, în principal, cei care se hotărăsc în ultima clipă sau merg doar în week-end. Hotelierii de pe litoral s-au întrecut în oferte aşa că anul acesta ar putea consemna mai mulţi turişti ca anul trecut. În ultimii ani hotelierii români au fost în competiţie acerbă cu cei din Bulgaria, dar aceştia au câştigat în fiecare an, în principal serviciilor all-inclusive, dar si serviciilor de calitate.

• Când vor reîncepe să crească salariile?

Deşi ieri s-a vorbit de majorări din toamnă, Boc spune că "recuperarea diminuării salariale" va începe în 2012. FMI: O majorare ar trebui operată numai după o nouă reducere a numărului angajaţilor bugetari. Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că în coaliţie nu s-a discutat despre o eventuală majorare a salariilor începând cu luna octombrie 2011, el precizând că obiectivul este ca de la 1 ianuarie 2012 să înceapă recuperarea diminuării salariale.

• Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi CFR vor avea management privat

Cele trei companii sunt pe lista celor 15 enumerate ieri de Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI. Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CFR Marfă, CFR Călători şi CFR Infrastructură se numără printre cele 15 companii de stat care vor avea manageri privaţi, iar la unele dintre ele vor fi înlocuiţi şi membrii CA, a declarat pentru Mediafax Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI. Întrebat dacă înlocuirea managerilor este suficientă, oficialul FMI a arătat că vor exista măsuri suplimentare care să asigure o guvernanţă cât mai bună, una dintre ele fiind operarea de schimbări în Consiliile de Administraţie.

• HSBC, cea mai mare bancă din Europa, va desfiinţa 30.000 de locuri de muncă

Banca britanică HSBC, cea mai mare instituţie de credit din Europa, intenţionează să desfiinţeze 30.000 de locuri de muncă până în 2013, circa 10% din total, pentru a-şi reduce costurile, transmite Bloomberg. Costurile au crescut în primele şase luni la 57,5% din venituri, de la 50,9% în urmă cu un an, a anunţat banca. Procentajul depăşeşte ţinta de eficienţă, stabilită la 48-52%. "Piaţa va interpreta, probabil, reducerile de posturi într-un mod pozitiv. HSBC are nevoie să-şi păstreze costurile sub control", a afirmat Neil Smith, analist la WestLB Londra.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Crin sare la gâtul milionarului: "Eşti mincinos, Dinu Patriciu!"

Încondeiat de Antonescu drept un mincinos care încearcă să vândă acţiuni PNL la bursa jocurilor politice, Patriciu a replicat printr-un sondaj, în care şeful PNL este detronat de Ponta în opţiunile românilor. Iritat că afaceristul Dinu Patriciu îşi arogă un rol în "obârşia" Uniunii Social- Liberale, preşedintele PNL Crin Antonescu, l-a făcut mincinos pe colegul său de partid şi l-a acuzat că încearcă să umfle nişte "acţiuni pe care să le vândă unor forţe politice externe, în numele unei pretinse influenţe în USL". Aflat în vacanţă în străinătate, Patriciu a declarat pentru EVZ că preferă să nu intre în "jocul" lui Antonescu.

• Jeffrey Franks: România nu a fost niciodată aproape de faliment

Ţara noastră nu a avut niciun moment, în actuala criză financiară, în care să se apropie de insolvenţă, spune Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, pentru EVZ. Chiar dacă am trecut prin momente foarte grele, în ultimii trei ani, în care guvernul obţinea cu greu bani pe termen scurt şi la dobânzi mari, nu a existat niciun moment în care România să fie aproape de default, a declarat Jeffrey Franks, şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, într-un interviu pentru "Evenimentul zilei". "Nu aş spune că România a fost aproape de insolvenţă. De fapt, datorită deciziei luate de guvern în martie 2009, atunci când au venit cele mai grele lovituri, exista deja susţinerea Uniunii Europene, a FMI şi a Băncii Mondiale", a afirmat Jeffrey Franks.

• UE: Unde sunt rezultatele investiţiilor în infrastructură

România nu s-ar descurca mai bine cu mai mulţi bani pentru consum. Unele fonduri sunt cheltuite fără rost, spune Istvan Szekely, negociatorul-şef pentru Comisia Europeană în România. România a performat în ultimele luni peste aşteptări. Astfel, ţara noastră a reuşit să înregistreze un deficit bugetar sub ţinta fixată pentru primele şase luni ale acestui an. Climatul extern ar putea face, însă, necesară revizuirea ţintei de creştere economică pentru 2012. Una dintre "şansele ratate" pentru evoluţia PIB este starea sectorului energetic care, deşi are potenţialul de a fi un motor al creşterii, mai degrabă frânează evoluţia economiei, spune Istvan Szekely, negociator-şef pentru Comisia Europeană în România, într-un interviu pentru "Evenimentul zilei".

• Haos şi manipulare cu salarii bugetare

Liderii coaliţiei de guvernare susţin că salariile bugetarilor vor creşte abia din 2012, nu din octombrie, şi acuză manipularea mediatică pe această temă. Salariile angajaţilor de la stat au fost majorate ieri. Doar la televizor. Practic acest lucru se va întâmpla abia în 2012. Astfel, în şedinţa Coaliţiei de ieri dimineaţă s-a discutat, pe marginea concluziilor FMI, şi despre posibilităţile de majorare a salariilor bugetarilor. După întâlnire, liderii Coaliţiei au deschis cutia Pandorei, avansând date despre o posibilă majorare a salariilor bugetarilor. Numai că, în timp ce unii spuneau că măsura va putea fi pusă în aplicare de la 1 octombrie, alţii au precizat că veniturile angajaţilor de la stat ar putea creşte de anul viitor.

• FINANCIARUL

• Piata chiriilor: 4,14 mld. euro. Jumatate din suma "coboara" in economia subterana

Proprietarii bucuresteni realizeaza 675 mil. euro din chirii, fata de 1,12 mld. euro in 2008. Aproape jumatate din rulajul de pe piata de profil reprezinta bani nefiscalizati. Scaderea chiriilor la locuinte in ultimii trei ani cu peste 40% a lovit puternic veniturile uneia dintre cele mai dinamice categorii de consumatori si cumparatori de pe piata bunurilor de larg consum, dar si a celor de folosinta indelungata. Acest fapt este reflectat de toate statisticile privind evolutia vanzarilor pe segmentele de retail. Totusi, in cifre absolute comprimarea pietei chiriilor se traduce prin pierderea de catre proprietari a nu mai putin de o jumatate de miliard de euro numai la nivelul Capitalei.

• Reprezentantii FMI considera ca guvernul are de ales intre salarii, investitii si reducerea CAS

Duminica, Traian Basescu a spus ca Romania trebuie sa ramana "serioasa", fara promisiuni electorale, precum in 2008. Ieri, guvernantii au anuntat mariri de salarii de la 1 octombrie, apoi, sesizand avertismentul de la Cotroceni, s-au razgandit. Reprezentantii FMI au ajuns ieri la concluzia ca guvernul va trebui sa aleaga intre cresterea salariilor bugetarilor, mai multi bani pentru investitii sau reducerea CAS. Pentru ca, in opinia expertilor Fondului, oricare dintre masuri le va limita pe celelalte, cu alte cuvinte, nu se vor putea mari salariile in paralel cu marirea cotelor de investitii sau reducerea asigurarilor de stat. Chiar daca ieri surse guvernamentale au declarat ca salariile s-ar putea majora de la 1 octombrie, pre­mie­rul Emil Boc a negat acest lucru.

• Romania, dupa doi ani de finantare externa: arierate mari, sistem sanitar "bolnav", investitii putine

Problemele sunt aproape aceleasi dupa zeci de conditionalitati impuse de institutiile financiare internationale. La a doua evaluare din noul acord incheiat cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, prioritatile si slabiciunile Roma­niei sunt aproape aceleasi ca in urma cu doi ani, cand s-a incheiat prima intelegere cu institutiile finan­ciare internationale. Un sistem sanitar "bolnav", arierate mari, investitii putine, absorbtia slaba a fondurilor UE si com­panii de stat nerestructurate; aceasta este lista cu punctele slabe scoase in evidenta la ultima evaluare.

• CE verifica afacerile Hidroelectrica cu Alro si ArcelorMittal

Reprezentantii Directoratului General pentru Concurenta au cerut detalii despre tranzactiile directe dintre compania de stat si cei doi mari beneficiari. Autoritatile de la Bucuresti sustin ca acest tip de relatie se justifica prin stabilitatea si durata contractelor. Comisia Europeana deruleaza o in­vestigatie asupra contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice in­che­iate de Hidroelectrica cu Arce­lorMittal Galati si Alro Slatina, potrivit unor documente de la Bruxelles, obtinute de "Fin.ro". Ro­ma­nia ar putea fi supusa unei proceduri de infringement pentru acor­darea de ajutoare de stat ilegale.

• JURNALUL NATIONAL

• Fondurile europene nici nu mai există! Autor: ILIE SERBANESCU

Firmele vest-europene din România au şi experienţa, şi expertiza de a accesa fondurile europene destinate României. Rămâne însă o problemă: de ce firmele vest-europene din România (şi, slavă Domnului, sunt destule şi sunt înscrise ca persoane juridice române!) nu se învrednicesc să acceseze fondurile europene? Răspunsul este simplu: banii aceştia nu mai există! În condiţiile crizei, au fost redistribuiţi către alte destinaţii bugetare, inclusiv către firme bancare şi nebancare vest-europene ca susţinere sub diferite forme pe perioada crizei. Şi este vorba despre sute de miliarde de euro. Şi în timp ce firmelor vest-europene cu implantări în ţările est-europene li s-a transmis să o lase mai moale cu accesarea fondurilor europene, autorităţile vest-europene îşi freacă de fapt mâinile că destinatarul oficial - adică ţările est-europene - n-are capacitatea de a le extrage, căci dacă ar dispune de această capacitate n-ar avea ce!

• Salariile, date înapoi cu linguriţa

Pentru ca bugetarii să primească mai mult trebuie daţi afară 30.000 de oameni. Autorităţile române vor prea multe şi pot prea puţine. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut ieri autorităţilor să se hotărască ce doresc mai mult: creşterea salariilor, investiţii sau reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) pentru firme. Executivul consideră că are destui bani pentru creşterea salariilor pentru bugetari, însă o majorare ar trebui operată numai după ce se va face o nouă reducere a angajaţilor din spaţiul public, a declarat ieri Jeffrey Franks (foto), şeful misiunii FMI din România.

• Ion Iliescu: Băsescu are o mentalitate de tip Ceauşescu. Ar merita suspendat încă o dată

Comentând la Antena 3 ultimele declaraţii publice ale lui Traian Băsescu, referitoare la problemele din justiţie, Ion Iliescu l-a catalogat pe şeful statului ca având o mentalitate apropiată de cea a lui Ceauşescu, abaterile de la conduita democratică neputând fi motivate decât de pericolul pierderii sentimentului de putere.

• NATIONAL

• Tariceanu ii sufla in ceafa lui Antonescu dinspre Modrogan

Gloria e trecatoare, constata Crin Antonescu. Care nu numai ca nu-l mai devanseaza pe Victor Ponta, dar trebuie sa fie foarte atent la Calin Popescu Tariceanu. Sondati de IMAS in iulie, romanii demonstreaza ca au schimbat macazul si il prefera acum pe social-democratul Victor Ponta. Care-l devanseaza pe providentialul Crin liberal cu aproape un procent (26,8% minus 25,9%). Cel mai interesant nu este insa ca s-a inclinat balanta USL de la dreapta la stanga, ci avansul inregistrat de fostul lider PNL Calin Popescu Tariceanu, ocupantul locului trei in topul politicienilor preferati de romani. Daca topul ramane asa sau continua rocada Antonescu-Ponta, nu-i mare bai. Liberalul va fi probabil obligat de pesedisti sa-si mai reduca din pretentii si atata tot. Lucrurile se vor schimba (a se citi incurca) insa de tot daca romanii il urca-n top pe Tariceanu.

• Coalitia se face de ras mintind de ingheata salariile

Balbaiala penibila in Coalitie pe seama cresterilor salariale. Partenerii "uita" ce discuta in sedinte si se contrazic public unul pe altul. Dupa doua ore de sedinta a liderilor coalitiei, reprezentantii minoritatilor nationale si cei ai UNPR au sustinut, ieri, ca s-a decis majorarea salariilor, din octombrie. Dupa ce au cugetat alte doua ore in propriul sediu, pedelistii, in frunte cu premierul Emil Boc, ies si, secundati de UDMR, anunta ca nu poate fi vorba despre vreo majorare in acest an, ba mai mult, subiectul nici macar nu a fost discutat in cursul sedintei de la Palatul Victoria.

• Fratii Micula, milionari in topul datornicilor!

Opt din primii zece cei mai mari datornici la bugeul de stat la 30 iunie 2011 erau companii de stat, potrivit datelor Agentiei Nationale de Administrare Fiscal (ANAF). Cumulat datoriile celor zece agenti economici se ridica la 4,08 miliarde de lei (962 milioane de euro). Pe primul loc in clasament se situeaza Compania Nationala a Huilei (CNH) Petrosani cu o datorie de 1,86 miliarde de lei (circa 440 milioane de euro). Restantele CNH doar la bugetul de stat sunt mai mari decat datoriile cumulate ale celorlalti cinci mari datornici din clasament - 1,83 miliarde de lei. Locul secund in top este detinut de CFR SA, a carei datorie se cifra, la 30 iunie, la aproximativ un miliard de lei, mai exact 998,34 milioane de lei (235 milioane de euro).

• PUTEREA

• Halal alianţă: Primarul USL susţine candidatul PDL

La Baia Mare are loc pe 21 august prima confruntare dintre PDL şi USL la parlamentare. Cel mai puternic adversar al Alianţei este aici chiar primarul liberal Cătălin Cherecheş, care îl sprijină pe candidatul PDL. La campania pentru alegerile parţiale din Colegiul 2 Baia Mare şi-au anunţat prezenţa copreşedinţii Alianţei, alături de lideri ca Iliescu, Năstase, Plumb şi Corlăţean. Protagonişti sunt Florin Tătaru (PSD), Mariana Pop (PDL).

• Cele mai multe oferte imobiliare sunt false

Aflate în pragul falimentelui din cauza tranzacţiilor tot mai puţine, unele agenţii imobiliare apelează la metode neortodoxe ca să-şi rotunjească veniturile. Ele îşi "ţepuiesc" sistematic clienţii prin diverse metode, de la anunţuri false postate pe internet la comisioane mai mari decât cele prevăzute iniţial. Specialiştii de pe piaţa imobiliară confirmă fenomenul care a luat amploare în ultima perioadă. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a intrat pe firul afacerilor necurate şi a dat amenzi de peste 100.000 de euro în prima parte a anului.

• ROMANIA LIBERA

• Cel mai bine plătiţi angajaţi ai statului. Vezi cine câştigă 36.000 euro lunar

Un manager de bancă din România a fost plătit anul trecut mai bine decât fostul şef al FMI, Dominique Strauss-Kahn. Culmea, fericitul român conduce o instituţie financiară de stat, cu pretenţii modeste. Nu este însă singurul caz de angajat al statului plătit regeşte. Deşi veniturile celor mai mulţi dintre bugetari au fost plafonate de către Guvern, există o categorie privilegiată de angajaţi ai statului care încasează lunar sume ce i-ar umple de invidie şi pe managerii companiilor multinaţionale. Este vorba despre membrii din conducerea societăţilor financiar-bancare, de asigurări sau de la Fondul "Proprietatea". 1.Preşedintele director general al EximBank SA, Ionuţ Mircea Costea 36.631 de euro pe luna. 2. Vicepreşedintele EximBank, Luminiţa Manolache, 21.472 de euro. 3. Vicepreşedintele EximBank, Paul Ichim, 20.034 de euro. 4. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Bogdan Dragoi, 13.842 de euro lunar.

• Alegerile, variabila din acordul cu FMI

După plecarea reprezentanţilor FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, liderii coaliţiei au discutat despre creşterea salariilor bugetarilor, dar declaraţiile au fost total contradictorii. Salariile bugetarilor vor ajunge la nivelul lunii iunie 2010, adică de dinaintea reducerii cu 25%, de abia în anul electoral 2012, iar recuperarea pierderii se va face, cel mai probabil, treptat, începând cu 1 ianuarie 2012. Până atunci, chiar dacă va exista un plus în buget, banii vor fi folosiţi pentru investiţii şi arierate. Aceasta este concluzia oficială a şedinţei de ieri a coaliţiei, şedinţă ţinută după încheierea vizitei reprezentanţilor FMI, CE şi BM în România. Până când vor creşte salariile, democrat-liberalii vor încerca să câştige ceva puncte electorale cu subvenţiile şi ajutoarele pentru căldură acordate familiilor nevoiaşe.

• Keynesismul a murit. Urmează statul asistenţial

Obama nu a văzut niciodată o problemă în faptul că datoria SUA a ajuns la 100% din Produsul Intern Brut iar deficitul bugetar depăşeşte 10% din PIB. Captiv modelului keynesian, Obama a cerut iniţial un cec în alb Congresului, respingând orice condiţionare între ridicarea pragului datoriei şi reducerea cheltuielilor publice. Ceea ce spera Obama era să fie lăsat să facă în 2011 exact acelaşi lucru pe care l-a făcut în 2009. Or, acest lucru nu mai era posibil.

• ZIARUL FINANCIAR

• România, ruptă în două. Cum este văzută economia din afară şi cum este resimţită de români.

Agenţia de rating Fitch plasează România pe radarul investiţiilor sigure, Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, afirmă că activitatea economică se revigorează, iar PIB-ul ar putea să crească cu 1,5% în acest an, iar analiştii băncilor încep să revizuiască în urcare estimările de creştere economică din 2011. Aşa arată partea plină a paharului, un optimism care l-a determinat şi pe preşedintele Traian Băsescu să spună, citând datele analiştilor, că România stă mult mai bine decât alte ţări din Europa. De cealaltă parte, în companiile româneşti care se luptă pentru fiecare leu cheltuit de români situaţia nu se mai vede la fel de roz, iar semnele de revenire întârzie să apară.

• BRD a făcut profit de 282 mil. lei în semestrul I

BRD-SocGen a rămas cea mai profitabilă bancă din sistem, realizând trei sferturi din câştigul cumulat de primele zece bănci. BRD-SocGen a raportat pe trimestrul al doilea un profit net de 159 mil. lei (38 mil. euro), în creştere cu 30% faţă de trimestrul I, dar cu circa 5% sub câştigul din aceeaşi perioadă din 2010. La nivelul primului semestru, banca a avut un rezultat net de 282 de milioane de lei (67,5 milioane de euro), în scădere cu 23% comparativ cu semestrul I de anul trecut, din cauza evoluţiei mai slabe din prima parte a lui 2011. Cifrele sunt calculate după standardele româneşti de contabilitate

• Guvernul nu ştie răspunsul la o întrebare simplă: câţi angajaţi ai statului lucrează pentru absorbţie?

Comisia Europeană face ce-i stă în putinţă pentru a împinge România spre fondurile UE. Doar că în România toate merg bine, declarativ, până când se ajunge la "implementare". Guvernul nu are date nici măcar despre numărul total de angajaţi ai statului implicaţi în absorbţia fondurilor UE. Comisia Europeană a decis ieri ca pe programele europene care cre­ază valoare, acumulare şi lo­curi de muncă prefinan­ţa­rea na­ţională obligatorie în cazul Ro­mâniei şi al altor cinci state UE să scadă la 5% de la o medie de 15%, iar cea a Bruxelles-ului să crească la 95%, ceea ce înseamnă că statul sau companiile vor plăti mai puţin, iar UE mai mult.

• Fondurile de acţiuni pierd în vacanţă ce au câştigat cu greu tot anul

Fondurile care investesc acţiuni şi-au re­dus vizibil randamentele, afişând un maxim de 8% pentru primele şapte luni din an (14% anualizat) în­re­gis­trat de fondul Star Next. La începutul anului, performanţele pe patru luni urcau până la aproape 17% (51% anualizat). La bancă dobânda pe un an este de circa 6,5%. OTP Obligaţiuni, fond care a funcţionat la în­ce­putul anului ca fond cu acţiuni în por­to­fo­liu, schimbându-şi recent strategia de in­ves­ti­ţii, a adus investitorilor cel mai ridicat ran­da­ment din industria fondurilor mutuale, de 11,3% pentru primele şapte luni din an.

• Oamenii de afaceri despre declaraţiile FMI: Unde sunt semnele astea pozitive, pentru că noi nu prea le vedem?

Percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbunătăţit continuu pe parcursul acestui an, având în vedere semnalele de redresare a economiei, performanţa exporturilor, îngustarea deficitului de cont curent şi reducerea deficitului bugetar. De cealaltă parte, consumul nu-şi revine, povara creditelor apasă la fel de greu pe umerii românilor, iar antreprenorii spun că fără o majorare a salariilor sau o reducere a preţurilor la raft care se poate realiza doar prin scăderea TVA consumul va rămâne în continuare punctul slab al economiei locale.

• Alarmă în agricultură: România a pierdut în numai opt ani 900.000 de vaci, adică o treime din şeptel. Din economie a dispărut 1 miliard de euro

România a pierdut în numai opt ani, între 2002 şi 2010, un şeptel de 900.000 de bovine pentru că micii crescători au renunţat la animale ca urmare a preţurilor mici ofe­rite de abatoare sau de proce­satorii de lapte. În sens negativ a influenţat şi presiunea pe preţ dată de im­porturile de carne de vită din vestul Eu­ropei sau din Ame­rica de Sud. Acum România mai are 1,9 milioane de bovine, cu 32% mai puţin decât în urmă cu opt ani, arată datele Recensământului General Agricol făcut în 2010, o cercetare care nu s-a mai făcut din 2002. Datele au fost date publicităţii în iunie 2011. Astfel din economia românească au dispărut odată cu bovinele peste un miliard de euro, potrivit estimărilor ZF, având în vedere un preţ mediu de 1.000-1.200 de euro pentru un animal.