REVISTA PRESEI 05.05.2016

• ADEVARUL

• Primarii vor fi aleşi într-un singur tur: CCR a respins sesizarea jurnalistului "Adevărul" Liviu Avram

Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind Legea alegerilor locale, ceea ce înseamnă că primarii vor fi aleşi într-un singur tur. Cu toate astea, jurnalistul Liviu Avram, autorul excepţiei, mai are încă un dosar, mai puţin vulnerabil decât cel judecat astăzi, care poate schimba soarta alegerilor locale. "Bătălia nu este pierdută", a declarat Liviu Avram. CCR a fixat data de 11 mai pentru a judeca cea de-a doua excepţie de neconstituţionalitate ridicată de jurnalistul "Adevărul" Liviu Avram. Cel de-al doilea dosar are avantajul că articolul privind alegerea primarilor într-un singur tur va fi judecat pe fond de către judecătorii CCR.

• Abuzul în serviciu, noua portiţă de salvare a acuzaţilor de corupţie, la mâna Curţii Constituţionale

Corupţii României stau cu sufletul la gură. Curtea Constituţională decide joi dacă abuzul în serviciu este constituţional sau nu. Excepţia a fost invocată de Alina Bica în dosarul ANRP. O eventuală admitere a excepţiei ar avea consecinţe foarte grave: sute de inculpaţi, printre care nume grele, precum Elena Udrea, Gabriel Oprea sau Nicuşor Constantinescu, ar scăpa de acuzaţiile de corupţie. Experţii în drept consultaţi de "Adevărul" spun că este greu de anticipat ce vor decide judecătorii, mai ales pentru că infracţiunile prevăzute în Legea 78/2000, care incriminează şi abuzul în serviciu, au mai fost invocate anterior la CCR, dar Curtea le-a respins de fiecare dată. Totuşi, dacă CCR va accepta excepţia de neconstituţionalitate, lupta împotriva corupţiei se va transforma într-o glumă, susţin specialiştii.

• Planul nord-coreean de invadare a Sudului: un milion de morţi

Coreea de Nord se află în pragul colapsului economic, problemele legate de asigurarea hranei pentru populaţie fiind din ce în ce mai mari, astfel că, în disperare de cauză, Phenianul ia în calcul invadarea Coreei de Sud. La ordinul liderului suprem Kim Jong-un, nord-coreenii ar fi construit chiar o clădire asemănătoare palatului prezidenţial sud-coreean pentru ca trupele Phenianului să se poată antrena pentru invadarea ţării cu care se învecinează în sud. Iar cum America s-a angajat să apere Coreea de Sud în cazul unui atac, forţele occidentale s-ar putea confrunta cu un război ale cărui costuri s-ar ridica la 100 de miliarde de dolari şi care ar provoca pagube de o mie de miliarde de dolari. Între timp, Phenianul se pregăteşte intens pentru Congresul Partidului Muncitoresc ce va avea loc vineri, al şaptelea din istoria ţării, dar primul din ultimii 36 de ani.

• Sentinţă-record la Alba Iulia: 241 de ani de închisoare pentru reţeaua "Singer"

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat decizia definitivă în cel mai mare dosar de înşelăciune prin metoda maşinii de cusut "Singer" judecat în România. Sentinţa Curţii de Apel Alba Iulia a fost pronunţată în 4 mai 2016. 31 de inculpaţi, majoritate din judeţul Alba, a primit în total 241 de ani de închisoare. Doar patru dintre aceştia au primit pedepse cu suspendare, iar unul, minor la data faptei, va fi internat într-un centru de detenţie pentru 2 ani. Instanţa a aplicat pedepse cuprinse între 2 şi 12 ani de închisoare: trei inculpaţi au primit câte 12 ani după gratii, în timp ce 16, dintre care patru femei, au primit câte 10 ani de închisoare. Dosarul a fost instrumentat de structurile DIICOT, respectiv BCCO Alba Iulia. Cei mai mulţi dintre inculpaţi sunt recidivişti, lucru care explică şi pedepsele decise de judecători. Curtea de Apel a menţinut, practic, condamnările decise la Tribunalul Alba în 2014, instanţa mărind doar suma confiscată de la inculpaţi, care se ridică la 925.486 lei.

• Procurorii cer 10 ani de închisoare pentru Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir!

Final de proces, pe fond, la Tribunalul Bucureşti, în dosarul excluderii clubului de fotbal Universitatea Craiova din campionatul intern. Procurorii au cerut, miercuri, pedepse cu executarea orientate spre maxim, precum şi sporuri de pedeapsă pentru fostul preşedinte al FRF Mircea Sandu şi pentru fostul preşedinte al LPF Dumitru Dragomir, informează news.ro. Tribunalul Bucureşti a rămas în pronunţare în dosarul dezafilierii clubului de fotbal Universitatea Craiova. Procurorul de şedinţă a cerut ca inculpaţii să fie judecaţi conform noului cod penal deoarece este legea mai favorabilă. De asemenea, acuzarea a solicitat instanţei să aplice pentru Dumitru Dragomir şi Mircea Sandu pedeapsa maximă plus un spor de pedeapsă, astfel încât să execute fiecare câte 10 ani şi şase luni de închisoare.

• Mossadul anchetează Black Cube, firma care ar fi spionat-o pe Kovesi

Serviciile secrete israeliene au lansat o anchetă "detaliată" a activităţii companiei Black Cube după ce, în data de 3 aprilie, doi detectivi israelieni angajaţi ai firmei, Weiner Ron şi Geclowicz David, au fost arestaţi preventiv, fiind acuzaţi de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) că au spionat-o pe Laura Codruţa Kovesi. Potrivit DIICOT, Weiner este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, în formă continuată, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.

• Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă: impozitul pe firele Electrica se va aplica până în 2020

Guvernul ia în considerare menţinerea impozitului pe monopol cel puţin până în anul 2020, potrivit unui document citat de către Profit.ro, însă este gata să renunţe la taxele suplimentare plătite de către companiile din domeniul extracţiei de petrol şi gaze, ca urmare a intrării în vigoare a unui nou sistem de impozitare în domeniul resurselor din anul 2017. Impozitul pe monopol este plătit de către transportatorii de energie şi gaze - respectiv Transelectrica şi Transgaz - dar şi de către companiile de distribuţie din cele două domenii, adică Electrica, Enel, CEZ, E.ON şi ENGIE (fosta GdF SUEZ). Impozitul pe monopol a fost introdus în anul 2013 de către Guvernul Ponta şi urma să fie eliminat la finele anului 2015, însă Cabinetul Cioloş a prelungit aplicarea acestuia şi în anul 2016 pentru că noul sistem de taxare în domeniul resurselor nu a fost gata.

• Război între Marine Le Pen şi Angela Merkel 4 mai 2016, 19:12

Cancelarul federal german, Angela Merkel, a afirmat, în faţa elevilor de la Liceul Francez din Berlin, că vrea să lupte împotriva ascensiunii Frontului Naţional din Franţa, afirmaţie care a înfuriat-o la culme pe şefa formaţiunii franceze de extremă-dreapta, Marine Le Pen, care nu a ezitat să vorbească despre "ingerinţe" în treburile interne ale Franţei, notează AFP. "Voi încerca să contribui la a face ca alte forţe politice să fie mai puternice decât Frontul Naţional, în măsura în care se poate face acest lucru din străinătate'", a declarat, la Berlin, şefa Uniunii Creştin-Democrate. "Trebuie să veghem ca Europa să fie un proiect pe care oamenii să-l înţeleagă", a afirmat Merkel, care comentează rar situaţia politică din Franţa. Cancelarul federal, care a amintit că şi în Germania există forţe politice care au un discurs negativ la adresa Europei (AfD - partidul populist de dreapta Alternativă pentru Germania), a adăugat că trebuie ca oamenii să vadă "că este mai bine cu Europa decât fără Europa".

• Cel mai mare restanţier la stat este o firmă cu un singur angajat

Oana Management SRL, cu sediul în localitatea Poşta Câlnău din judeţul Buzău, o firmă cu numai un angajat, dar cu afaceri ce depăşeau în 2014 8,97 milioane de lei, este cel mai mare restanţier la bugetul de stat, arată datele publicate marţi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Firma Oana Management SRL se înscrie în categoria contribuabililor mijlocii, însă restanţele sale la bugetul de stat, cumulate până la 31 martie 2016, de 454,76 milioane de lei, le depăşesc chiar şi pe cele ale European Food, compania cu cele mai mari datorii din categoria marilor contribuabili - 400,82 milioane de lei. De fapt, obligaţiile cumulate (principale şi accesorii) ale firmei Oana Managament SRL la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor de şomaj şi la cel al asigurărilor de sănătate se ridicau la sfârşitul primului trimestru din acest an la 454,9 milioane de lei.

• BANCHERUL

• Primele trei bănci, BCR, BRD si BT, au obţinut un profit cumulat de 618 milioane lei in primul trimestru

Primele trei bănci româneşti, BCR, BRD si BT, au obţinut in primul trimestru din acest an un profit net cumulat de 618 milioane lei, cu 5% mai ridicat decât in aceeaşi perioada a anului precedent, când a fost de 587 milioane lei. Câştigurile s-au datorat, in principal, cheltuielilor foarte mici cu riscul de credit, după curăţarea bilanţurilor din anii precedenţi, dar si creşterii profiturilor operaţionale, pe fondul intensificării creditării. Cele trei bănci au acordat in primele trei luni din acest an credite noi in valoare de peste 5 miliarde lei. Cel mai mare câştig, jumătate din total, a revenit liderului pieţei bancare, BCR, cu 315 milioane lei, in scădere fata de cele 344 milioane lei din primele trei luni ale anului precedent. Profitul substanţial al BCR se datorează lipsei cheltuielilor cu riscul de credit (provizioane), după ce banca si-a făcut curăţenie totala in bilanţ la finalul lui 2014, când a recunoscut pierderi record de 2,4 miliarde lei.

• CURENTUL

• PSD îl propune pe fostul proprietar al Grupului GELSOR ca judecător la Curtea Constituţională

"Dormi liniştit, FNI lucrează pentru tine" erau vorbele care au convins sute de mii de români să-şi depună banii în ghearele lui Sorin Ovidiu Vântu. Şi în 2016, FNI lucrează pentru noi, via PSD. Pesediştii l-au propus ieri pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională pe locul lui Valentin Zoltan Puskas, căruia îi expiră mandatul, pe senatorul Ioan Chelaru, fost proprietar al Grupului GELSOR în vremea scandalului FNI. Chelaru a cumpărat fictiv Grupul Gelsor de la Vântu şi l-a înstrăinat câteva luni mai târziu către două off-shore-uri cipriote aparţinând tot lui SOV. Ioan Chelaru, fost avocat în Roman a fost avocatul escrocului Radu Timofte fost şef SRI vreme de 6 ani, "decorat" post-mortem cu titlul de infractor de Înalta Curte care a constatat că acesta furase de la statul român obligându-i pe urmaşii acestuia să returneze banii moşteniţi de la fostul şef SRI.

• Premiul "Mile Cărpenişan", acordat jurnaliştilor Simona Lazăr şi Valentin Ţigău

Asociaţia Civic Media, organizaţie prezentă în spaţiul neguvernamental românesc din anul 2000, a acordat ieri, de Ziua Libertăţii Presei, pentru a şaptea oară consecutiv, Premiul "Mile Cărpenişan" pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism, distincţie fondată In Memoriam colegul nostru de presă, jurnalistul de război Mile Cărpenişan, plecat mult prea repede dintre noi. Anul acesta, împreună cu portalul interactiv de recuperare vizuală a spaţiului istoric românesc Basarabia-Bucovina.Info, Asociaţia Civic Media, cu o prezenţă mai retrasă din cotidian, recompensează onorific plurivalenţa şi profesionalismul a doi jurnalişti extraordinari: soţii Simona Lazăr şi Valentin Ţigău, care primesc Premiul "Mile Cărpenişăn" pentru activitatea lor prodigioasă în slujba Adevărului şi a Valorilor Româneşti. Cei doi ziarişti profesionişti ai Radio România, interzişi în Ucraina pentru reportajele lor despre românii din sudul Basarabiei, sunt prezenţi zilnic atât pe undele Radio România Internaţional şi Antena Satelor cât şi, în masura timpului disponibil, pe blogurile personale - Carnete şi Valentinotes -, dar mai ales pe site-urile PresadeTurism şi Vacanţierul.ro.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Romani cu averi ascunse în Panama

O investigaţie DIGI 24 a scos la iveală noi nume de politicieni şi oameni de afaceri descoperiţi în scandalul Panama Papers, aşa cum a fost denumită scurgerea de informaţii din paradisul fiscal. Nicolae Badea şi Fathi Taher, doi dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România, a căror avere totală ajunge la aproape 100 de milioane de euro, controlează împreună firma GRIRO SA. Fabrica face echipamente grele pentru rafinării şi are comenzi doar pentru export. Fathi Taher, om de afaceri de origini iordaniene, a cumpărat, în 2004, fosta fabrică de utilaj greu Griviţa. Achiziţia de 12 milioane de euro a fost făcută prin intermediul companiei iordaniene, Quatron International Investment CO. În 2006, în acţionariatul companiei, devenită GRIRO SA, este cooptat, printr-o majorare de capital, un offshore din Panama, Rhapsody Services Limited.

• Decizia CCR - Semnul clar că PSD e pe val - de Ion Cristoiu

Ca şi în 2000, cînd Emil Constantinescu şi Guvernul CDR reuşiseră să readucă PDSR-ul pe val fără ca partidul lui Ion Iliescu să fi făcut ceva deosebit, asistăm în 2016, la revenirea PSD în plan electoral, pe fondul dezastrului întruchipat de Guvernul de tehnocraţi, asumat ca Guvern al Meu de către Klaus Iohannis, şi al unei Preşedinţii dezamăgitoare. O Decizie în favoarea celor două tururi ar fi stîrnit reacţia de amploare a PSD. Dacă PSD ar fi stat prost în sondaje, probabil că s-ar fi făcut faţă acestei reacţii. Acum însă, cu un PSD triumfător şi un PNL în degringoladă, girat de un Klaus Iohannis şi el în plină prăbuşire în sondaje, CCR n-a riscat. Mai ales că unii membri ai CCR, în frunte cu Augustin Zegrean, vor pleca în civilie.

• Au început lucrările pentru un nou aeroport în România

Primăria Braşov, alături de Consiliul Judeţean colaborează pentru pentru finanţarea lucrărilor de construcţie care trebuie finalizate la Aeroportul internaţional Braşov - Ghimbav. Anunţul a fost făcut de primarul George Scripcaru într-o conferinţă de presă. "În momentul de faţă, acest proiect, cel mai important al Braşovului, are o problemă de finanţare, iar municipiul Braşov poate să susţină împreună cu Consiliul Judeţean continuarea lucrărilor pentru finalizarea investiţiei. În acest sens, municipiul reşedinţă, în baza analizelor făcute cu colegii de la Consiliul Judeţean, va supune aprobării plenului Consiliului Local din această lună propunerea ca municipiul Braşov să intre în acest proiect cu o pondere de 51%. Am început discuţiile cu BERD şi există disponibilitatea pentru accesarea unei finanţări, având în vedere că avem un grad scăzut de îndatorare şi ne permitem un împrumut, faţă de Consiliul Judeţean care are un grad mare de îndatorare", a spus Scripcaru, potrivit Agerpres.

• Câte despăgubiri s-au plătit în contul falimentului Astra

Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a plătit pe 3 mai către creditorii de asigurări ai companiei Astra Asigurări suma totală de 1,256 milioane de lei pentru 248 de dosare, a anunţat astăzi preşedintele Consiliului de Administraţie al FGA, Carmen Radu, într-o conferinţă. Aceasta a precizat că plăţile vor continua în perioada următoare pentru toate dosarele aprobate la plată în Comisia specială a FGA, potrivit Agerpres. Potrivit instituţiei, până la data de 25 aprilie 2016, au fost avizate în Comisia specială 4.195 de dosare, din care un număr de 24 au fost respinse. Suma aprobată la plată pentru celelalte 4.171 de dosare depăşeşte 16,117 milioane de lei. Plăţile se vor efectua în funcţie de varianta aleasă de fiecare creditor de asigurări: într-un cont bancar prin virament, prin mandat poştal sau cash, la orice agenţie a băncii Raiffeisen. Plata despăgubirilor se va face în limita a 450.000 lei pentru fiecare creditor de asigurare al societăţii aflate în faliment.

• JURNALUL NATIONAL

• Demisionarul nehotărât de la Cultură şi "cadoul" de 230.000 de euro

Ultima ispravă a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, înainte de a demisiona din guvernul tehnocrat, a fost aceea de a-i condiţiona premierului plecarea din funcţie de numirea, ca moştenitoare a portofoliului, a fostei şefe a ICR New Iork, Corina Şuteu. Aceasta a devenită cunoscută pentru opinia publică în urma expoziţiei în care au fost prezentate "opera de artă" constând, printre altele, într-un ponei roz cu zvastică. Ultima ispravă, deoarece, cu doar o săptămână în urmă, ministerul condus de Vlad Alexandrescu a cheltuit 230.000 de euro pentru servicii de pază aferente sediului instituţiei din Bucureşti. Prin negociere directă. Firma care a câştigat acest contract a fost înfiinţată în 2012, a mai lucrat cu Ministerul Culturii şi în 2015,însă, în momentul în care a primit acest al doilea contract, se afla în procedura executării silite instituită de ANAF, pentru restanţe la toate bugetele de asigurări sociale, inclusiv la bugetul de stat.

• Prima casă a schimbat din temelii piaţa rezidenţială

Programul guvernamental Prima casă a modificat, în cei opt ani de existenţă, piaţa românească. Dezvoltatorii au redus suprafeţele locuinţelor, iar suma de 60.000 de euro a devenit etalonul maxim de preţ pentru cele mai căutate case. Introducerea programului, în iunie 2009, a oferit un adevărat debuşeu pieţei rezidenţiale autohtone pe parcursul perioadei de recesiune, conform unei analize realizate de Imobiliare.ro. Acesta a generat o creştere semnificativă a cererii de locuinţe iar numărul de tranzacţii a crescut, ceea ce a dus la frânarea ritmului de scădere a preţurilor. Se ştie că în primul an de criză, respectiv între martie 2008 şi mai 2009, preţul apartamentelor (noi şi vechi) a scăzut cu 41%, de la 2.058 de euro pe metru pătrat util la 1.211 de euro. Scăderea a fost diminuată, odată cu introducerea programului Prima Casă, care a dus preţurile până la un nivel minim ceva mai mic de 900 de euro pe metru pătrat.

• Economia României continuă să accelereze în 2016

Comisia Europeană estimează că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%, se arată în previziunile economice de primăvară publicate, marţi, de Comisia Europeană, cifrele fiind identice cu cele incluse în previziunile economice de iarnă publicate de executivul comunitar la începutul lunii februarie. Comisia Europeană atrage însă atenţia că riscurile la adresa prognozei macroeconomice au crescut datorită incertitudinii generată de adoptarea legii dării în plată. "Această lege ar putea avea un impact negativ substanţial asupra încrederii investitorilor şi evoluţiei creditului", se arată în raportul CE. De asemenea, Comisia Europeană avertizează că deficitul de bază ar urma să crească semnificativ în perioada prognozată, ca urmare a reducerii taxelor şi creşterii cheltuielilor.

• NATIONAL

• ONG-urile, atac la lovelele sistemului!

Se vede cu ochiul liber ca, mai ales după momentul "Colectiv" si răsturnarea guvernului Ponta, influenta societăţii civile creste pe zi ce trece. Ca si tupeul unora dintre ONG-urile care, deşi afişează o "stabilitate" financiara mai mult decât ostila, asigurata atât de "firmele mama" din străinătate, dar si de "cotizaţia" reprezentata de alocarea a tot felul de fonduri, vor acum si mai multe lovele. Aşa ca au ajuns sa "saliveze" si la "feliile de tort" ale altor instituţii, inclusiv ale celor de forţă. Pentru ca, după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, reprezentanţii tot mai multor ONG-uri mai mult sau mai puţin cunoscute apasă tot mai mult "pârghiile" pe care deja le au in guvernul Ciolos pentru a "deturna" către societatea civila o parte din sumele alocate unor structuri aparţinând sistemului.

• Oprescu, primar in putere si după gratii

In timp ce era arestat preventiv pentru luare de mită, Sorin Oprescu ar mai fi semnat câteva contracte in calitate de primar general al Capitalei, conform datei la care au fost parafate documentele in cauză. Este vorba despre nişte contracte (patru la număr) referitoare la promovarea, atât prin materiale tipărite cât si in format electronic, a proiectului "Soluţii anti-praf in Municipiul Bucureşti", susţine cetateanul.net. Contractele au fost semnate de Sorin Oprescu pe 15 septembrie 2015 - data la care fostul primar se afla deja de zece zile după gratii, in arest preventiv. Ceea ce înseamnă că nu ar mai fi avut nici dreptul si nici ocazia de a semna documente oficiale. Reamintim ca Sorin Oprescu a fost retinut de DNA, in noaptea de 5 spre 6 septembrie 2015, pe motiv de luare de mita de la patru denunţători, după ce atât asupra fostului edil, cât si in locuinţa sa, au fost găsiţi bani marcaţi. Ulterior, Sorin Oprescu a fost suspendat din funcţia de primar al Capitalei.

• Bruxelles ia in calcul o taxa de 250.000 de euro pentru fiecare refugiat refuzat de o tara UE

Confruntata cu o criză migratorie fără precedent, Comisia Europeana a prezentat, ieri, un plan punctual, propunând si renunţarea la vize pentru cetăţenii turci care călătoresc in spaţiul comunitar. O măsura anunţata de Comisie este propunerea instaurării unei "contribuţii de solidaritate" de 250.000 de euro de persoană, pentru orice tara UE care refuză repartizarea solicitanţilor de azil in Uniunea Europeana, informează Le Monde. Aceasta suma va fi vărsată tării care va primi un refugiat in locul unui stat membru care-l refuza, a explicat executivul european, prezentând o revizuire a acordului de la Dublin, care specifica ca responsabilitatea pentru un solicitant de azil ii revine tarii unde acesta a intrat prima data. Însă criza migratorie a demonstrat limitele acestui mecanism in principal pentru tarile care se afla la frontierele exterioare ale Uniunii Europene, precum Grecia si Italia. Comisia urmăreşte o mai buna repartizare a cererilor de azil intre statele membre si accelerarea procedurilor.

• Băsescu, bun de plata

Politia Locala din Timişoara îl amendează într-o veselie pe Traian Băsescu, in contul filialei PMP locale. Fostul preşedinte este obligat sa plătească, pe persoana fizica, ori de cate ori popularii timişoreni calca pe bec. Ultima sancţiune de acest gen primita de Băsescu se ridica la 4.000 de lei si a fost emisa de poliţiştii locali din oraşul păstorit de primarul liberal Nicolae Robu marţi, in a treia zi de Paste, pe motiv ca filiala PMP se face vinovata de vopsirea unei porţi metalice de la o clădire de patrimoniu. O poarta despre care liderul PMP Timişoara, Marius Dugulescu, spune ca era "mâzgălita de graffitti".

• PUTEREA

• Culmea absorbţiei fondurilor europene. CSM refuză banii pe care i-a solicitat şi i-a primit gratuit de la Bruxelles

Institutul Naţional al Magistraturii (INM) primeşte o lovitură uimitoare de la Consiliul Naţional al Magistraturii (CSM). INM a obţinut, prin intermediul CSM, un grant (împrumut nerambursabil; cadou) european în sumă de aproape 255.000 de euro. Însă, după ce Comisia Europeană a notificat CSM despre acordarea grant-ului, CSM l-a refuzat, motivând că... nu deţine resursele necesare folosirii acestuia! Este lucru ştiut: obţinerea unui împrumut din bani europeni, mai ales dacă e nerambursabil şi mai ales în ultima perioadă, este un lucru extrem de dificil. Se poate spune că, dacă ai primit aprobarea pentru un împrumut de felul ăsta, "L-ai prins pe Dumnezeu de picior". În atare condiţii, să faci toate demersurile necesare pentru a obţine împrumutul, să-l obţii, iar apoi să îl refuzi, pare a ţine de domeniul patologicului.

• 310 lei pe o crizantemă. Afacerea "panseluţa", concurs de dărnicie fitologică între sectoarele Capitalei

O dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi. Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare.

• ROMANIA LIBERA

• Ce trebuie să fure primarii

Discuţiile despre programele candidaţilor la alegerile locale lipsesc. Ca inspiraţie pentru ei, "România liberă" prezintă măsurile pe care le-au luat primari de pe patru continente pentru ca oraşele pe care le administrează să devină cele mai căutate, măsuri ce ar trebui "furate" şi de candidaţii români la alegerile locale de anul acesta. Liberalii au reuşit să se hotărască la un candidat pentru Primăria Capitalei abia din a patra încercare, dar nu e foarte clar programul cu care vine Cătălin Predoiu în cursa pentru câştigarea voturilor bucureştenilor. Candidatul PSD, Gabriela Firea, şi-a anunţat atuul care o individualizează faţă de alţi concurenţi politici: "O femeie face curat zilnic după mai mulţi bărbaţi". Discuţiile electorale vizează mai mult persoane şi mai puţin proiecte. Aşa se explică, printre altele, de ce Bucureştiul ocupă o poziţie extrem e modestă, doar 109, în clasamentul oraşelor unde este de dorit să trăieşti.

• Planul Europei contra crizei migraţiei

Comisia Europeană a prezentat la Bruxelles un proiect pentru integrarea Turciei în lista ţărilor exceptate de viză pentru maximum 90 de zile în spaţiul Schengen. Planul are mai multe capitole, între care şi liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci care călătoresc în Europa. Acest dispozitiv este legat de promisiunea Ankarei de readmisie a tuturor migranţilor care sosesc în Grecia, inclusiv refugiaţii sirieni. Decizia va trebui aprobată de Consiliul şi Parlamentul europene înainte de sfârşitul lunii iunie, ceea ce promite discuţii strânse. De partea sa, Turcia trebuie să îndeplinească 72 de criterii. Comisia a aplaudat marţi un decret al guvernului turc ce prevede ridicarea vizelor de intrare în Turcia pentru toţi cetăţenii UE, sub condiţia reciprocităţii. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a precizat că "măsura priveşte toţi cetăţenii din toate cele 28 de ţări membre UE, repet «toate cele 28», inclusiv Cipru".

• Ministeriatul lui Vlad Alexandrescu, cel mai bun de la Spiru Haret încoace

Intelectual de vocaţie şi educaţie carteziană, Vlad Alexandrescu constituie o prezenţă absolut singulară în pletora de personaje care au alcătuit numeroasele guverne postdecembriste. După temeinice studii doctorale la Paris, încheiate cu o strălucită teză cu menţiunea Summa cum laude, Vlad Alexandrescu s-a întors la Bucureşti, dedicându-se învăţământului universitar şi cercetării modernităţii timpurii a Europei, în special a operei lui Descartes şi Pascal. Eficienţa, corectitudinea şi energia lui Vlad Alexandrescu, responsabilitatea şi intransigenţa în protejarea patrimoniului naţional, transparenţa şi obiectivitatea în evaluarea performanţei în cultură, atribuirea funcţiilor de conducere pe criterii de merit au făcut din cele câteva luni în care a funcţionat ca membru al Cabinetului Cioloş una dintre cele mai spectaculoase prestaţii ministeriale din istoria României democratice. Performanţele lui Vlad Ale-xandrescu în domeniul culturii pot fi comparate cu cele ale lui Spiru Haret în domeniul învăţământului.

• Orgoliile locale închid patru mine şi două termocentrale

Situaţia s-a agravat şi mai mult la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), care înseamnă minele Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan şi termocentralele Mintia Deva şi Paroşeni. Curtea de Apel Alba Iulia a anulat intrarea în insolvenţă a CEH. Instanţa a admis apelul Sindicatului "Noroc Bun" Petroşani contra sentinţei judecătorului sindic, care acceptase iniţial insolvenţa. Magistraţii au trimis acum cauza spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara. În 2015, compania a avut pierderi estimate la aproape 900 de milioane lei, în timp ce datoriile totale se apropie în prezent de 1,2 miliarde de lei. Practicianul în insolvenţă Gheorghe Piperea a explicat pentru "România liberă" dedesubturile acestei situaţii-limită: confruntarea orgoliilor dintre debitorul Complexul Energetic Hunedoara, reprezentat de Consiliul de administraţie, şi un fel de patriotism local.

• ZIARUL FINANCIAR

• Rezumatul unui eşec de 500 mil. euro al celor care au condus şi conduc România

La o lună de când ministrul economiei Costin Borc şi Markus Schafer, şeful producţiei Mercedes-Benz, îşi dădeau mâna peste o cutie de viteze asamblată în Sebeş, Daimler a anunţat că a ales Polonia şi nu România pentru o investiţie de 500 mil. euro şi Ungaria pentru o extindere evaluată la 600 mil. euro. Ministrul Borc ratează astfel "şansa de a rămâne în istorie" cu atragerea unei investiţii strategice în economie. Pierderea investiţiei de 500 mil. euro într-o nouă uzină de motoare în favoarea Poloniei este considerată a fi unul dintre cele mai mari sau poate chiar cel mai mare eşec al României din ultimii ani, în contextul în care aceasta ar fi însemnat 1.500 de noi locuri de muncă şi exporturi anuale de peste 1 mld. euro. Constantin Stroe, preşedintele ACAROM spune că decizia de a merge în Polonia a fost determinată de trei factori principali, printre care infrastructura, sau mai degrabă lipsa ei din România, lipsa argumentelor concrete din partea guvernului şi lipsa unei decizii, timp de cinci ani de zile, cu privire la învăţământul profesional.

• Dobânzile tot mai mici au erodat profiturile celor mai mari două bănci în primul trimestru

BCR a raportat profit de 315 mil. lei în primul trimestru, în scădere anuală cu 8%, iar BRD de 73 mil. lei, mai mic cu 14%, în condiţiile veniturilor modeste încasate din dobânzile la credite. Grupurile BCR şi BRD, care includ cele mai mari două bănci din România, au raportat profituri în scădere în primul trimestru din 2015 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce rata creditelor neperformante a scăzut în ambele cazuri sub pragul de 20%. Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în primul trimestru un profit net de 315 mil. lei, cu circa 8% sub nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut, în condiţiile în care venitul operaţional a fost în scădere din cauza diminuării câştigurilor din dobânzi. Câştigul a fost obţinut în principal ca urmare a îmbunătăţirii controlului riscului şi a calităţii portofoliului şi mai puţin din activitatea operaţională.

• Ponderea investitorilor instituţionali străini în capitalul Fondului Proprietatea a crescut la finele lui martie la 60%

Ponderea investitorilor instituţionali străini în capitalul social al Fondului a crescut la finele lunii martie la 60%, faţă de 53% în perioada similară a anului trecut, mulţi dintre aceştia devenind investitori activi în companiile din portofoliul Fondului sau în alte companii listate pe BVB. "Suntem încântaţi să vedem că listarea secundară pe London Stock Exchange a propulsat Fondul într-o ligă superioară, unde acesta şi companiile din portofoliu au acces mai facil la o bază diversificată de investitori pe termen lung şi la o acoperire mai amplă în rapoartele de analiză ale firmelor internaţionale de brokeraj. Aşadar, încurajăm şi alte companii româneşti, precum Hidroelectrica şi OMV Petrom, să se listeze la Londra pentru a-şi creşte lichiditatea, baza de investitori şi vizi­bilitatea", spune Greg Konieczny, manager de fond al Fondului Proprietatea.