REVISTA PRESEI 06.04.2016

• ADEVARUL

• RISE Project: Şefa DNA, spionată de firma unui fost director Mossad

Patru cetăţeni israelieni sunt anchetaţi de DIICOT pentru spionarea comunicaţiilor şi tentative de compromitere a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, scriu jurnaliştii de la RISE Project. Conform sursei citate, care prezintă documente oficiale, doi dintre suspecţi, Dan Zorella şi Avi Yanus, foşti ofiţeri de informaţii, sunt co-fondatori şi directori executivi ai firmei israeliene de investigaţii private Black Cube, companie în care a activat Meir Dagan - fost director Mossad (spionajul israelian) în perioada 2002-2011. De altfel, în mandatul de arestare se arată că "mobilul întregii activităţi infracţionale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, prin încercarea de a găsi activităţi de corupţie". Weiner şi Geclowicz şi-au derulat acţiunile din teren pe parcursul lunii martie şi în acest timp au spart trei dintre conturile de email ale apropiaţilor lui Kovesi.

• "Miracolul georgian" sau cum să administrezi o ţară ca o afacere, fără politicieni

Georgia, o ţară cu populaţie de 4,3 milioane de locuitori, fostă republică sovietică, a devenit obiect de studiu pentru specialiştii în politici publice datorită reformelor curajoase pe care le-a implementat. "Miracolul Georgian", astfel a fost numită de anumiţi specialişti dezvoltarea economică din ultimii ani a Georgiei. În 2015, fosta republică sovietică s-a situat pe locul 23 din 186 de poziţii Index of Economic Freedom (Indexul libertăţii economice). Specialiştii care realizează studiul susţin că prosperitatea economică depinde foarte mult de libertatea economică, pe care o definesc prin patru elemente: respectarea legii (garantarea proprietăţii şi un grad redus al corupţiei), intervenţie limitată a guvernului (fiscalitatea redusă, cheltuieli guvernamentale reduse), legislaţie eficientă (libertatea afacerilor, a muncii, libertate monetară) şi existenţa pieţei libere. Acestea sunt criteriile după care este stabilit clasamentul care are pe primele 3 locuri ţări precum Hong Kong, Singapore, Noua Zeelandă. Chiar înaintea Georgiei, pe locul 22 este Japonia, iar România este pe locul 61.

• Dosarul "Revoluţiei" va fi redeschis

Dosarul "Revoluţiei" va fi redeschis, a anunţat, marţi, procurorul general interimar al României, Bogdan Licu. Magistratul a arătat că mai multe aspecte din anchetă au zădărnicit aflarea adevărului şi "identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor". Bogdan Licu a arătat că ancheta în dosarul "Revoluţiei" a fost una haotică şi defectuoasă. "Am apreciat în aceste condiţii că modul în care s-a desfăşurat ancheta nu corespunde exigenţelor CEDO în ceea ce priveşte obligaţia statului de a efectua o anchetă efectivă", a susţiut magistratul. Parchetul General a publicat ordonanţa prin care a redeschis ancheta în dosarul "Revoluţiei". Potrivit actului, se aduc în discuţii aspecte inedite: problema unei diversiuni radio-electronice, cine a transmis mesajele mincinoase la radio-tv, cum s-a prăbuşit elicopterul generalului Nuţă, sau ridică întrebări esenţiale: cine conducea după 22 decembroe 1989 armata şi serviiciile secrete în România?

• Scandalul Panama Papers, cutremur planetar sau furtună într-un pahar?

Scandalul Panama Papers reprezintă o dovadă că nu numai sistemul global de taxe este ineficient, ci că guvernarea în lume, în general, are probleme, dacă este să ne referim numai la numele liderilor politice implicaţi, scrie AL JAZZEERA. Presa mondială speră că "bomba Panama" să ducă la prăbuşirea sistemului financiar din umbră, la "o primăvară planetară a guvernării globale". Dar asemenea dezvăluiri au mai fost, iar mare lucru nu s-a întâmplat. Scurgerile de informaţii care au dus la scandalul "Panama Papers" care relevă evaziunea fiscală orchestrată de firma de avocatură panameză Mossack Fonseca au mobilizat sistemele de justiţie şi fiscul din mai mai multe ţări, printre care Franţa, Olanda şi Spania, dar pare prea puţin faţă de mizeria care s-a aflat din aceste documente. Preşedintele rus Vladimir Putin nu-şi face griji că va ieşi lumea în stradă pentru a-i cere socoteală. A găsit cea mai bună metodă să se apere: se dă drept victimă a SUA.

• Clotilde Armand, candidatul USB la Sectorul 1: E ciudat ca Laura Chiriac şi Gabi Firea să vrea la Primărie. Ca şi cum un comentator sportiv ar vrea să fie Hagi

Clotilde Armand, candidatul Uniunii Salvaţi Bucureştiul pentru Primăria Sectorului 1, a prezentat la "Adevărul Live" o parte din programul politic pregătit pentru algerile locale din iunie, însă a vorbit şi despre modul cum a ajuns să se înscrie în cursa electiorală şi ce a motivat-o să facă acest lucru. Candidatul USB pentru Primăria Sectorului 1 a subliniat faptul că e pregătită să părăsească mediul privat pentru o funcţie precum cea de primar, cu toate că în prezent numeroşi politicieni fug de un asemenea post în administraţia publică. De asemenea, Clotilde Armante a punctat în interviul dat pentru "Adevărul" că profesionalizarea administraţiei locale e esenţială pentru schimbarea modului în care funcţionează o primărie.

• Teribilismul şmecherului cu Touareg

Şmecherul cu Touareg, care în iulie 2015 a acroşat intenţionat o maşină în fântânii Mioriţa din Capitală, a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor calificat. Şerban Iulian Sănducu (36 de ani), controlorul de trafic care în 2015 a fost la un pas să provoace intenţionat un carnagiu în zona podului de cale ferată din Băneasa atunci când, aflat la volanul maşinii sale de teren Volkswagen Touareg, a lovit intenţionat un autoturism Dacia Logan, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Din actele trimise de anchetatori instanţei reiese că gestul bărbatului este cu atât mai reprobabil cu cât acesta călătorea împreună cu fiica sa, în vârstă de doar 6 ani. În faţa procurorilor care-l anchetează pentru tentativă de omor calificat, dar şi a judecătorului de drepturi şi libertăţi civile care a decis arestarea sa preventivă, Iulian Sănducu s-a încurcat în minciuni. Dacă va fi găsit vinovat, controlorul de trafic aerian Şerban Iulian Sănducu riscă pedeapsa cu închisoarea pe viaţă.

• Gelu Diaconu continuă seria dezvăluirilor

Mai mulţi ambasadori au venit la fostul şef al Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu, pentru a susţine cauza unor corporaţii străine aflate în proces cu Fiscul, a declarat acesta la un post de televiziune. El a recunoscut că omul de afaceri Rami Ghaziri este cel pentru care ambasadorul Olandei a cerut deblocarea rambursării TVA. "Nu există mare corporaţie străină care să fie în litigiu cu statul şi să nu vină cu ambasadori la mine", a spus Diaconu la B1 TV. El a afirmat că de cele mai multe ori aceştia căutau să afle dacă măsurile dispuse de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) sunt legale, dar au existat şi cazuri când erau litigii, ceea ce crea un conflict de interese. Totuşi, el a spus că "600 din primii 1.000 cei mai mari contribuabili ai României nu fuseseră verificaţi niciodată la preluarea mandatului meu, chiar dacă aveau activitate de la începutul anilor "90".

• BANCHERUL

• Ce amendamente la legea dării in plată a adoptat comisia juridică din Camera Deputaţilor

Comisia juridica din Camera Deputaţilor a finalizat dezbaterea legii privind darea in plată, fiind adoptate o serie de amendamente faţă de varianta adoptata la Senat. Amendamentele adoptate au fost următoarele: - programul Prima Casa a fost exclus din lege; - cuantumul sumei împrumutate la momentul acordării creditului să nu depăşească pragul de 250.000 de euro; - imobilul ce poate fi dat in plata trebuie să aibă ca destinaţie o locuinţă construita sau cumpărata, inclusiv teren cu destinaţie locuinţă; - legea se va aplica tuturor creditelor garantate cu un imobil, inclusiv creditelor de nevoi personale cu ipotecă. Deputaţii au menţinut, de asemenea, prevederea potrivit căreia legea se aplica tuturor creditelor imobiliare, atât celor noi cât si celor in curs de derulare, adică retroactiv, in ciuda protestelor bancherilor, BNR si altor instituţii.

• CURENTUL

• Ilie Botoş şi Dan Voinea au favorizat infractorii de la Revoluţie

Procurorul general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bogdan Licu, a declarat ieri într-o conferinţă de presă că a cerut "redeschiderea urmării penale în Dosarul Revoluţiei" pentru genocid faptă care este imprescriptibilă. Până astăzi, în dosarul Revoluţiei nu a fost cercetată această faptă, ci doar fapte care erau prescriptibile. Procurorul care a instrumentat dosarele Revoluţiei şi Mineriadei este neruşinatul Dan Voinea iar procuror general al României în perioada în care s-au împlinit cei 15 ani de prescripţie pentru dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, respectiv decembrie 2004-iunie 2005 era Ilie Botoş. Dacă Botoş ar fi fost un român adevărat, ar fi cerut lui Voinea să înceapă urmărirea penală şi astfel, termenul s-ar fi dublat, intervenind prescripţia specială la 30 de ani. Dar Botoş nu a făcut asta şi infractorii din 1989 au scăpat de pedeapsă. Acum vor fi pedepsiţi doar cei pentru infracţiuni grave.

• Medicii cer eliminarea unor restricţii din legea anti-fumat

O comisie formată din reprezentanţi ai Ministerelor Sănătăţii, Educaţiei, Internelor şi Justiţiei a solicitat Parlamentului eliminarea restricţiilor din legea anti-fumat, proaspăt intrată în vigoare. Astfel, în urma unui memoriu depus de cinci spitale de psihiatrie din România (Spital Obregia, Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Sapoca, Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Ştei, Spitalul de Psihiatrie si Măsuri de Siguranţă Pădureni Grajduri şi Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel) la ministerul Sănătăţii, s-a decis că e necesară modificarea legii antifumat, astfel încât persoanele cu tulburări psihice grave internate în spitalele de psihiatrie să poată fuma în camere. Reprezentanţii spitalelor de psihiatrie susţin că este "foarte greu să explice persoanelor care suferă de tulburări psihice grave şi care sunt internate", că nu pot fuma în cameră şi că trebui să iasă în curte pentru a face acest.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Transferul a şapte vile din ,,Satul Francez", un tun imobiliar

Consilierii Generali ai PNL au vrut să treacă Complexul din Şoseaua Nordului de la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) la Administraţia Fondului Imobiliar (AFI). Miza era că AFI putea să vândă la ce preţuri voia şi cui voia. Evaluat la câteva mii de euro pe metrul pătrat, "Cartierul Francez", situat între Şoseaua Nordului şi strada Nicolae Caranfil din Sectorul 1 al Capitalei, ar putea fi o mină de aur pentru orice om potent financiar. Săptămâna trecută, oamenii din subordinea liberalului Răzvan Sava, primarul interimar al Capitalei, dar şi candidatul la Primăria Sectorului 4, au încercat să ascundă, într- o hotărâre, faptul că voiau să treacă imobilul din Şoseaua Nordului nr. 114-140, de la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) la Administraţia Fondului Imobiliar (AFI).

• Modul in care românii pot primi 3.500 de lei de la stat. Banii nu trebuie daţi înapoi

Ministrul Muncii, Ana Costea, a declarat pentru Ziarul Financiar că plănuieşte acordarea unor subvenţii pentru angajatorii care recrutează personal din zonele defavorizate din România. Ministrul a dat exemplu regiunile in care s-au închis mine, iar locuitorii ramaşi fără serviciu nu au altă posibilitate de angajare in apropierea casei. "Intenţionăm să acordăm o serie de subvenţii angajatorilor. Spre exemplu, pentru cei din zonele defavorizate care îşi găsesc o slujbă la 50 de kilometri de domiciliu sau pentru cei care fac naveta să primească subvenţii de 1.000, respectiv 3.500 de lei sub forma unor prime de instalare, astfel încât aceştia sa poată câştiga un venit chiar departe de casă fiind", a declarat Ana Costea.

• Printul bugetarilor de la CNADNR prins cu mâţa în sac de ANI

Fostul şef al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Mircea Pop a fost prins pe picior greşit de inspectorii Companiei Naţionale de Integritate, după ce a mărit artificial un contract de consultanţă în favoarea unei firme la care a fost acţionar majoritar până la numirea în această funcţie. Mircea Pop a fost acţionar majoritar la firma DP Consult SRL, care este specializată în proiectarea de drumuri naţionale şi autostrăzi şi asigurarea consultanţei pe marile proiecte de infrastructură rutieră din România. Inspectorii de integritate susţin că în anul 2012, pe când încă deţinea controlul firmei DP Consult, Pop a încasat dividende în valoare de 1.34 milioane lei. Un an mai târziu, mai exact în data de 31 ianuarie 2013, Pop a semnat un act adiţional la contractul pentru proiectarea şi supervizarea lucrărilor la autostrada Arad-Timişoara, act prin care a majorat valoarea acestor servicii decontate de CNADNR, de la 10.2 milioane de euro la 12.1 milioane de euro. La acest proiect important, firma DP Consult avea calitatea de subantreprenor pentru activităţi de consultanţă.

• 14 ambasadori, rechemaţi în România

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, ieri, decretele de rechemare a 14 ambasadori ai României numiţi de fostul preşedinte Traian Băsescu. Printre aceştia se numără şi Cătălin Avramescu, fost consilier prezidenţial al fostului şef de stat. Astfel, şeful statului i-a rechemat pe ambasadorii: Marius Lazurca - Republica Moldova (a fost numit în 2010); Cătălin Avramescu - Republica Finlanda şi în Republica Estonia; Matei-Viorel Ardeleanu - Regatul Danemarcei şi în Republica Islanda, Cornel Ionescu - Ucraina; Filip Teodorescu - Bosnia şi Herţegovina, Radu Onofrei - Republica Turcia, Vasile Gheorghe Popovici - Republica Portugheză; Ion Vîlcu - Regatul Spaniei, Ireny Comaroschi - Regatul Ţărilor de Jos; Dana Manuela Constantinescu - Republica Italiană, în Republica Malta şi în Republica San Marino; Cosmin George Dinescu - Republica Croaţia; Anton Păcureţu - Republica Bulgaria; Ana Voicu - Statele Unite Mexicane; Simona Mariana - Regatul Maroc.

• JURNALUL NATIONAL

• Premierul islandez şi-a dat demisia după dezvăluirile incriminatoare din Panama Papers

Prim-ministrul Islandei Sigmundur David Gunnlaugsson şi-a anunţat marţi demisia, după apariţia dezvălurilor incriminatoare din scurgerea masivă de informaţii Panama Papers, care demostrează că soţia sa a înfiinţat o companie offshore cu ajutorul firmei de avocatură Mossack Fonseca, pentru a ascunde activele financiare ale cuplului în paradisul fiscal, transmite BBC. Anterior, premierul a cerut preşedintelui să dizolve legislativul, care a depus o moţiune de cenzură împotriva sa. Peste 30% din populaţia ţării insulare a ieşit în stradă luni pentru a cere demiterea prim-ministrului, care şi-a pierdut întreaga credibilitate în faţa acuzaţiilor extrem de grave.

• Obama: Marea problemă este că majoritatea operaţiunilor dezvăluite de Panama Papers sunt legale

Preşedintele SUA, Barack Obama, a admis marţi că multe dintre operaţiunile financiare care ies la suprafaţă în urma scurgerii de informaţii aşa-numită 'Panama Papers' sunt legale, dar a subliniat că 'tocmai aceasta este problema', şi anume că mulţi profită de pe urma insuficienţei măsurilor de combatere a evaziunii fiscale la nivel internaţional, relatează agenţiile AFP şi EFE. Într-un discurs susţinut la Casa Albă pe tema noilor măsuri adoptate de către Departamentul american al Trezoreriei, Obama a calificat evaziunea fiscală drept o 'problemă mondială' şi a insistat asupra necesităţii înăspririi legislaţiei şi a intensificării cooperării internaţionale pentru a combate acest fenomen.

• Guvernul discută miercuri variante de lucru ale legii salarizării bugetarilor

Executivul va avea în şedinţa de miercuri o primă discuţie asupra proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, după cum anunţa la începutul acestei săptămâni premierul Dacian Cioloş, el explicând că se află în lucru două variante. "Avem o dată soluţia aceasta a mobilizării resurselor bugetare până în 2020, limitate aşa cum sunt, şi să vedem ce putem face cu ele şi să gândim o lege pe patru ani pornind de la un nivel de salariu minim şi de acolo în sus să vedem ce şi unde putem reechilibra lucrurile sau o altă abordare la care ne gândim la fel foarte serios. În măsura în care considerăm că nu putem pune pe masă un proiect de lege al salarizării bugetare realist multianual, cu şanse de aplicare, să vedem ce putem face în anul care vine cu resursele pe care ştim că le putem mobiliza prin proiectul de buget pe care îl vom propune", preciza prim-ministrul.

• Acuzaţii grave la BNR: Nu a luat nicio măsură pentru a opri "jaful de la Banca Carpatica"!

Sunt acuzaţii de corupţie în Banca Naţională a României (BNR). Omul de afaceri Ilie Carabulea i-a făcut plângere penală de abuz în serviciu lui lui Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR, pe motiv că ar fi permis devalizarea Băncii Carpatica, informează luju.ro, citat de antena3.ro. La pachet cu Cinteză, Carabulea i-a reclamat la DNA pe cei trei directori ai Carpatica. Carabulea acuză în acest caz un prejudiciu de 1,5 milioane euro. Avocatul lui Ilie Carabulea, Cătălin Dancu, a spus marţi, la Antena 3, că a depus plângere penală împotriva lui Nicolae Conteză, pentru că au date oficiale, cifre şi corespondenţe, potrivit cărora prezentantul nu a luat nicio măsură pentru a opri "jaful de la Banca Carpatica".

• NATIONAL

• Ontanu si-a făcut garnizoana la apelul bocancilor din Primăria Sectorului 2

După ce Neculai Ontanu a intrat in custodia procurorilor DNA, acuzat fiind ca a pus umărul plin de stele la niscaiva restituiri, de-abia după ce a primit drept spagă un teren in valoare de 4,5 milioane euro, in sediul din Obor al Primăriei Sectorului 2 a fost vânzoleala mare. O mare parte dintre şefii din primărie s-au agitat nevoie mare să şteargă toate urmele unor dovezi cu care, pană nu demult, se împăunau in fata iniţiaţilor. Este vorba despre nişte fotografii făcute chiar in sediul primăriei, la parter, si in care generalul Neculai Ontanu si-a dezvăluit "armata" pe care si-a creat-o (rămâne de văzut cum) in Primăria Sectorului 2. Iar după cum "National" dezvăluia in exclusivitate ieri, procurorii sunt tot mai interesaţi de "cupola generalilor" din MApN si de modul cum s-a aruncat cu grade in stânga si-n dreapta, doar la "apelul bocancilor". Deci, poate vom reuşi să aflăm cum de au ajuns toţi aceşti directori si directoraşi din Primăria Sectorului 2 să îmbrace aceste uniforme.

• Ţigara care fentează legea anti fumat s-a lansat in România

Philip Morris, celebrul producător de ţigări care deţine branduri precum Marlboro, a lansat in România iQOS, un sistem electronic care permite utilizarea produselor de tutun prin încălzire, fără fum, si HeatStick-uri, produse din tutun care se folosesc împreuna cu acest nou dispozitiv. Producătorul subliniază că, deşi conţin tutun, nu se pot numi ţigări, pentru ca tutunul nu este ars. In schimb, el este încălzit la o temperatura inferioară punctului de ardere. Ţigările tradiţionale ard la aproximativ 800 de grade Celsius, dar IQOS încălzeşte HeatStick-urile la cel mult 350 de grade. Evident, lipsa fumului il recomanda si pentru spatiile închise vizate de noua lege anti-fumat, având in vedere ca fumatul presupune inhalarea fumului rezultat in urma arderii tutunului din ţigări.

• Occidentul, îndemnat să dea cu flit societăţilor cu sediul in "panarame fiscale"

Conform europarlamentarului Theodor Stolojan, UE, SUA si toate ţările dezvoltate ar trebui să renunţe la orice tranzacţie cu societăţile înregistrate in paradisuri fiscale. "Am propus de mai multe ori in Parlamentul European sa acţionăm pentru ca tările membre ale UE, SUA si alte tări dezvoltate să nu mai accepte nicio tranzacţie financiara, nici o tranzacţie comerciala cu societăţi comerciale care au sediul in asemenea panarame fiscale din lume, care nu acceptă să încheie acorduri de transparentă cu restul statelor lumii. Propunerea nu a fost susţinută", a comentat Theodor Stolojan in contextul ultimului scandal la moda, "Panama Papers".Stolojan a precizat si că va ridica din nou problema paradisurilor fiscale in Parlamentul European.

• PUTEREA

• Toate programele fundaţiei PNL au fost anulate

Aproape inexistent înainte şi foarte activ după preluarea sa de către Răzvan Orăşanu, Institutul de Studii Populare (ISP), ONG afiliat Partidului Naţional Liberal, trece, din nou, printr-o perioadă dificilă. Fără a da explicaţii, conducerea PNL a decis stoparea tuturor programelor aflate în derulare, inclusiv o conferinţă ce urma să aibă loc la Bruxelles, precum şi înlăturarea lui Orăşanu (director executiv ISP) şi a Sulfinei Barbu (preşedinte ISP). Locul acestora urmează să fie preluat de un "greu" al partidului, deputatul Cezar Preda, care va coordona "fuziunea" dintre ISP şi Institutul Liberal Brătianu, proces din care va rămâne o singură fundaţie liberală - ISP. Orăşanu şi-a informat colaboratorii despre această decizie, cerându-şi scuze pentru planurile date peste cap.

• Patronatele se revoltă împotriva proiectului de Lege a sindicatelor

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) respinge proiectul de Lege a sindicatelor, iniţiat de senatorul Ion Ghişe, din cauză că încalcă prevederile Constituţiei României şi că ar susţine doar interesele sindicatelor, "în detrimentul angajatorilor şi patronatelor". Conducerea Consiliului atrage atenţia că este obligatorie consultarea patronatelor pentru modificarea cadrului legal privind dialogul social. Proiectul, spun patronatele, dezechilibrează "grav" relaţiile dintre partenerii sociali şi încalcă dispoziţiile Constituţiei României şi ale Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Respectivul proiect de act normativ propune abrogarea Legii dialogului social nr. 62/2011, urmăreşte eliminarea condiţiei de salariat şi includerea tuturor categoriilor (pensionari, şomeri) în categoria membrilor de sindicat. Proiectul oferă drepturi şi privilegii suplimentare pentru reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale şi obligă angajatorii să asigure gratuit spaţii şi dotări corespunzătoare funcţionării sindicatelor reprezentative la nivel de unitate.

• Turcia. Merkel la inaugurare

Lideri europeni, printre care şi cancelarul federal german Angela Merkel, urmează să inaugureze în 16 aprilie, la Kilis, în sud-estul Turciei, un complex pentru refugiaţi sirieni, construit cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene (UE), a anunţat marţi premierul turc Ahmet Davutoglu, citat de AFP. Kilis este un oraş turc situat chiar la frontiera siriană şi găzduieşte o mare tabără de refugiaţi care au fugit din calea războiului civil din Siria. Fondul european în chestiune, în valoare totală de trei miliarde de euro, este destinat celor 2,7 milioane de refugiaţi sirieni care trăiesc în Turcia şi constituie unul dintre punctele-cheie ale acordului semnat între Turcia şi cei 28 de membri ai UE, în scopul stăvilirii afluxului de migranţi spre Europa.

• ROMANIA LIBERA

• Soluţie aberantă: Căile ferate, casate pentru a circula ca acum 70 de ani

Trenurile din România circulă de două ori mai încet azi, faţă de perioada interbelică. Pentru remedierea problemei, Ministerul Transporturilor propune o soluţie aberantă: casarea a 50% din linia de cale ferată până în anul 2020. În 2016, deficitul în investiţiile pe calea ferată este de un miliard de lei. Motivul pentru care nu s-au făcut şi nu se fac investiţii în domeniul căilor ferate nu este lipsa banilor. Există numeroase fonduri europene care ar putea fi accesate pe acest domeniu, dar este nevoie de specialişti care să ştie să facă proiectele. Din păcate, asemenea persoane nu par să existe în Ministerul Transporturilor. "Incompetenţa a distrus căile ferate din ţara noastră. Linia Bucureşti - Câmpina a fost reabilitată cu puţini ani în urmă, iar acum este distrusă. Linia de viteză Bucureşti - Constanţa a fost refăcută recent, cu mulţi bani, pentru a se circula pe ea cu 160 de kilometri pe oră, deşi se ştia că trenurile de viteză ating 300 de kilometri pe oră", a explicat dr. inginer Ioan Sebeşan, profesor de căi ferate la Universitatea Politehnică din Bucureşti.

• Academia Română a corupţiei

Academia Română este organizaţia non-guvernamentală cea mai prestigioasă a României, fiind locul unde teoretic se adună cele mai luminate minţi ale ţării, din toate ramurile ştiinţei şi culturii. Un for generator de plus valoare, prin multitudinea de direcţii de cercetare şi institute din subordine. Fermentul generator de cunoaştere a înflăcărat în perioada interbelică pe românii cu bani, unii dintre ei donând-şi, în totalitate sau parţial, averea către Academia Română, care a adunat, peste generaţii, averi enorme. Regimul comunist a deposedat organizaţia de o parte din aceste proprietăţi. Dar apoi, in păcătoasa tranziţie postdecembristă, lupta pentru retrocedarea avutului forului suprem al intelectualităţii nu avea cum să fie lipsită de tentaţiile la care a fost expusă întreaga societate românească. Şi dacă din domeniu energiei am dobândit cu toţii sensul de "băieţi deştepţi", când vine vorba de Academia Română, e vorba de "băieţii cei mai deştepţi". Şi până acum şi cel mai greu de prins.

• ZIARUL FINANCIAR

• Andreas Treichl a încasat în 2015 circa 3 mil. euro din poziţia de şef al Erste Bank

Bancherul austriac Andreas Treichl, 64 de ani, preşedintele executiv al Erste Group, care controlează BCR, cea mai mare bancă românească, a încasat anul trecut de la banca pe care o conduce o remuneraţie de aproape 3 mil. euro, în creştere cu 35% faţă de câştigul din anul precedent. Mai puţin de jumătate din suma încasată de şeful Erste a provenit din salariul fix, care a fost de 1,3 milioane de euro, apropiat de cel din 2014. La remuneraţia fixă s-au mai adăugat alte beneficii, de 1,45 milioane de euro, inclusiv compensaţii pentru pensie. Treichl, care conduce Erste Group de aproape două decenii, a primit şi bonus pentru rezultatele băncii din anii precedenţi (cu excepţia anului 2014) în sumă de 156.800 euro. Profitul este o condiţie de bază pentru bonusarea echipei de top management.

• SIF Oltenia redevine disponibilă să-şi negocieze exitul din BCR

SIF Oltenia (SIF5), singura societate de investiţii financiare rămasă în acţionariatul BCR, cu o participaţie de 6,29% din capitalul celei mai mari bănci locale, spune că este disponibilă pentru a purta negocieri cu investitorii interesaţi de achiziţia participaţiei pe care o deţine la BCR. Declaraţia este făcută de conducerea SIF Oltenia, în frunte cu Tudor Ciurezu, şi este publicată în strategia pentru anul 2016, document supus votului acţionarilor în adunarea generală de la finalul lunii aprilie. Potrivit celor mai recente informaţii publice, SIF Oltenia nu ar mai fi purtat negocieri cu grupul austriac Erste pentru vânzarea participaţiei la BCR din martie 2013.

• Bank of Cyprus pare mai sănătoasă ca Deutsche Bank sau RBS

În ierarhia păcatelor din sistemul bancar, a pierde banii acţionarilor este un eveniment nefericit, iar a pierde banii creditorilor este de neiertat. A pierde banii deponenţilor este de neconceput - cu excepţia Bank of Cyprus, care a anunţat că îşi va schimba listarea principală la Londra la trei ani după ce a devenit prima bancă din zona euro care a recurs la bail-in ca parte a procesului de recapitalizare, scrie cotidianul britanic Financial. "Imaginaţi-vă Cipru ca Irlanda, dar cu soare. A ieşit la suprafaţă anul trecut după criza financiară şi se aşteaptă să crească cu 1,5-2% în 2016. După ce a eliminat toate operaţiunile sale de peste mări, banca - ale cărei acţiuni au depăşit indicele MSCI cu 25% anul acesta - este un pariu pe acest ritm de recuperare", scriu jurnaliştii de la FT. Şi are puncte în favoarea ei: o marjă netă de dobândă de 3,8 puncte procentuale, peste media zonei euro, şi un raport cost/venituri de 40%. Fără provizioane, banca a raportat un profit brut de 624 mil. euro în 2015.