REVISTA PRESEI - 07.02.2011

• ADEVĂRUL

• Cine sunt şefii care au girat o funcţie obţinută pe şpagă

Un inspector vamal din Satu Mare a fost dispus, în 2009, să plătească sute de mii de euro pentru funcţia de director al Vămii Halmeu, instituţie aflată în subordinea ANAF şi a Ministerului de Finanţe. Un caz de corupţie fără precedent scoate la iveală că funcţiile în "posturi-cheie" costă sute de mii de euro. DNA face verificări cu privire la o serie de înalţi demnitari ai statului. Milionarul clujean Liviu Florian a ajuns după gratii, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru cel puţin 29 de zile.Conform DNA, omul de afaceri a primit, la începutul lunii septembrie 2009, 130.000 de euro de la inspectorul vamal Nicoleta Dobrescu, promiţându-i acesteia că va interveni pe lângă Radu Traian Mărginean, şeful Agenţiei Naţionale a Vămilor şi vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în vederea numirii sale în funcţia de şef Birou Vamal Halmeu (Satu Mare).

• Ce cred americanii despre Vanghelie

Est-europeanul Vanghelie le-a povestit americanilor despre privatizarea serviciilor de întreţinere ale Bucureştiului, iar americanii capitalişti i-au povestit românului despre virtuţile administraţiei de stat. Oficialii americani cu care a vorbit "Adevărul" au povestit că primarul nu s-a aventurat la vorbit în engleză, dar părea că înţelege multe dintre cele ce i se spuneau în această limbă. Vanghelie s-a informat, într-adevăr, despre chestiuni de genul colectării eficiente a gunoiului şi privatizării regiei de apă şi a reuşit să le facă americanilor o impresie bună. Vanghelie a beneficiat, de la bun început, de o organizare eficientă a călătoriei sale în America.

• Băsescu: România nu va mai trage ultima tranşă de la FMI, în valoare de circa un miliard de euro

România a depăşit riscul de derapaj economic şi nu mai are nevoie de ultima tranşă de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), în valoare de circa un miliard euro, a declarat şeful statului. Potrivit şefului statului, principalele domenii cărora Guvernul trebuie să le acorde atenţie în perioada următoare sunt: transporturile, unde companiile de căi ferate trebuie restructurate, sectorul energtetic, sectorul IT şi absorbţia fondurilor europene.

• Ieri fabrici şi uzine, azi vile şi ruine

Privatizările eşuate, dezinteresul şi tunurile imobiliare au dus la dispariţia marilor uzine româneşti. Secţiunea "Dosar" din această săptămână analizează soarta marilor fabrici falimentare dintre România, văzută prin ochii celor care au lucrat în ele de la prosperitate şi până la distrugere. "Dai în mine, dai în tine, dai în fabrici şi uzine". Aşa suna unul din sloganurile din "Epoca de Aur". Mai mult decât atât, cine avea în familie muncitori avea origine sănătoasă.Anul 1989 a găsit industria românească în pragul falimentului. Marile uzine trebuiau retehnologizate încă din perioada lui Ceauşescu. O parte dintre marile fabrici au fost "cârpite" şi aveau comenzi de export în fostele state comuniste.

• FMI caută banii pierduţi de FNI

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional în România cere Guvernului să-i despăgubească pe deponenţi din bugetul de stat . După o serie de încercări nereuşite de a scăpa de plata despăgubirilor în dosarul FNI, CNVM pare să fi câştigat FMI-ul ca aliat. În final, statul ar putea fi bun de plată. Lobby-ul făcut de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe lângă finanţatorii externi i-a determinat pe aceştia să ceară Executivului, în cadrul ultimelor negocieri de la Bucureşti, să-i despăgubească pe deponenţii la Fondul Naţional de Investiţii (FNI) din bugetul de stat. Deşi discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) se încheie abia astăzi, Guvernul a refuzat până acum solicitarea celor de la Washington. Necunoscând argumentele Fondului, această cerere pare să fie, în cel mai bun caz, o eroare de comunicare. Unii analişti taxează însă mai dur abordarea. Fostul preşedinte al BRD, actualmente consultant de investiţii, Bogdan Baltazar, spune că sugestia FMI pare desprinsă din economia socialistă.

• Istoria neagră a minelor de pe Valea Jiului

Zeci de mineri mor şi sunt răniţi în fiecare an în subteran, cele mai multe şi mai grave accidente având loc în judeţul Hunedoara. Ultimul accident minier, cel de sâmbătă seară, de la Uricani, a adăugat încă cinci vieţi pe lista neagră a Văii Jiului. Peste 140 de morţi în 30 de ani şi încă pe atâţia răniţi. Acesta este bilanţul accidentelor din minele din România. Cele mai multe au avut loc în Valea Jiului. Explozii, surpări de teren sau alte accidente au fost cauzele care au îndoliat zeci de familii. După un an fără nicio victimă, 2011 şi-a luat însă tributul: cinci electricieni au pierit sâmbătă într-o explozie de la Uricani.

• Cum întorc nemţii criza în favoarea lor

Politicile de austeritate ale liderului de la Berlin, Angela Merkel, susţinute de Comisia Europeană, vor întări dependenţa de moneda unică a ţărilor din zona euro. Merkel are totuşi de înfruntat propriul popor, care s-a săturat de măsuri restrictive şi a devenit nostalgic după vechea marcă germană. Cancelarul Angela Merkel transformă criza datoriilor suverane, care a pus stăpânire pe Europa, într-o oportunitate de a modela zona euro după chipul şi asemănarea Germaniei, scrie Bloomberg într-o amplă analiză a măsurilor la care s-a angajat administraţia de la Berlin. Inclusiv la summit-ul şefilor de state şi de guverne din Uniunea Europeană, care a avut loc la finele săptămânii trecute, Merkel a propovăduit continuarea măsurilor de austeritate, care să aducă echilibru şi încredere în moneda euro.

• CURENTUL

• Miza CSM şi manevrele Sistemului ticăloşit întemeiat pe dispreţul Legii

Invalidarea alegerilor pentru CSM a produs turbare în tabăra politrucilor ce au dominat aproape 20 de ani aparatul Justiţiei, instituţia care a produs cel mai mult rău românilor şi României în ultimii 20 de ani. Rădăcinile sistemului ticăloşit sunt fixate în profunzime în reţeaua magistraţilor securişti, a pseudo juriştilor de partid şi de stat - un complex bine înşurubat prin contribuţia specială a regimului Iliescu. Personaje ca Lidia Bărbulescu, Costiniu, Rodica Stănoiu nu sunt singulare. Penetrarea la vårf a Justiţiei de către membri ai unor reţele infracţionale - este ilustrativ cazul generalului/senator/ţucălar Cătălin Voicu, ciomăgar al clanurilor ţigăneşti - s-a produs prin aportul decisiv al Sistemului instaurat de un personaj - Ion Iliescu - care ar trebui să execute ani grei de puşcărie pentru crimele comise.

• O nouă meserie pe străzile Capitalei: tamponatorul

De câteva zile circulă pe net o întâmplare povestită de un şofer care susţine că a fost victima unei tamponări provocate intenţionat, în trafic, de un "vânător de fraieri". Este vorba despre o şmecherie folosită de un "tamponator" profesionist pentru a stoarce bani de la conducătorii auto grăbiţi, creduli şi mai puţin atenţi. Concret, "tamponatorul" îi vânează pe cei care ies de pe străzile laterale, deci care nu au prioritate de trecere, le cedează trecerea făcându-le semn să intre pe drumul cu prioritate şi în momentul în care aceştia pătrund în trafic, sunt loviţi de maşina celui care tocmai le cedase, amabil, trecerea. Maşina folosită în rol de berbece are asigurare Casco, deci poate fi reparată fără mari cheltuieli din partea escrocului. Cum, legal, vinovat este şoferul care a ieşit de pe strada laterală şi care, pentru că n-a acordat prioritate, riscă amendă, dar şi suspendarea permisului pentru 60 de zile, tamponatorul de profesie îi cere victimei o anumită sumă de bani pentru a nu merge la poliţie şi a rezolva "amiabil" incidentul.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Cum vor unii să fure bani europeni?

Premierul a arătat, la finalul unei întâlniri cu oamenii de afaceri că au fost sesizate numeroase situaţii în care firme care "au în proprietate doar o geantă" contractează proiecte UE de sute de milioane de euro, dar nu pot obţine credite bancare pentru cofinanţare deoarece nu dispun de garanţii. "Nu este posibil să ceară fonduri europene o firmă care are în proprietate doar o geantă. Problemele apar deoarece sunt multe situaţii în care proiecte sunt contractate de firme fără acoperire financiară. Este nevoie de o partajare a responsabilităţilor în absorbţia fondurilor UE, între Guvern şi mediul de afaceri", a spus Boc, citat de Mediafax, care a precizat că, săptămâna aceasta, va fi organizată o nouă discuţie pe tema fondurilor europene.

• CE: Modificarea Codului Fiscal încalcă dreptul comunitar

Scandalul iscat de scumpirea carburanţilor, în urma căruia Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a sesizat autorităţile române cu privire la faptul că modificările aduse anul trecut Codului Fiscal denaturează concurenţa în domeniul transporturilor, s-a soldat cu declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de încălcare a dreptului comunitar

• EVENIMENTUL ZILEI

• Mii de construcţii ilegale, la un pas de demolare

După ce a decis că imobilele ridicate fără acte nu pot fi autorizate ulterior, guvernul modifică şi Legea construcţiilor pentru a le putea dărâma. Zeci de mii de imobile s-au construit fie fără autorizaţie, fie cu mai multe etaje decât prevedeau documentaţiile eliberate de primării. Iar, după cum recunosc chiar autorităţile locale, multe dintre ele "împodobesc" acum centrele sau zonele protejate ale marilor oraşe. Toate ar putea fi însă demolate până la finele acestui an dacă executivul va aproba un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică Legea construcţiei, promovat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

• Cine a lipsit din fotografia Uniunii Social-Liberale

La marea unire a opoziţiei au pus umărul câteva personaje influente în zona unde afacerile se îmbină cu politica. EVZ vă prezintă suporterii din umbră ai alianţei dintre PSD, PNL şi PC. Din fotografia de familie în care Crin Antonescu şi Victor Ponta şi-au strâns mâinile întru înfrăţirea liberalilor şi social-democraţilor au lipsit câteva figuri influente care au pus umărul la lansarea noii construcţii politice intitulate Uniunea Social-Liberală (ULS): mogulii Voiculescu şi Patriciu, oamenii de afaceri Buzăianu şi DIP. Sunt personaje din zona unde businessul se îmbină cu politica, având interese în afacerile cu energie. Au resurse financiare şi putere media. Deocamdată lucrează în "subterane" aşteptând momentul când USL va prelua puterea.

• Vin inundaţiile, dar fără "ploaia" de despăgubiri

Hidrologii avertizează că, în următoarele două luni, nordul, centrul şi estul României vor fi din nou acoperite de ape. În acest an însă, cei afectaţi de viituri nu vor mai primi ajutor de la stat. Topirea zăpezilor şi precipitaţiile abundente vor face ca şi în acest an inundaţiile să revină în forţă mai ales în nordul, centrul şi estul ţării, în următoarele două luni. Aşa estimează hidrologii, care au aşternut deja pe hârtie harta zonelor aflate în calea apelor ce ar urma să iasă din matcă în februarie şi martie. Practic, puhoaiele revărsate nu ar trebui să mai ia prin surprindere nici autorităţile, nici localnicii, obişnuiţi să-şi piardă agoniseala an de an, în aceeaşi perioadă. Spre deosebire de anii trecuţi, 2011 le aduce, totuşi, o supriză: lipsa despăgubirilor acordate de stat. Asta, dacă executivul va pune în aplicare această măsură anunţată deja de preşedintele Traian Băsescu.

• Cât de bine se trăia pe vremea lui Ceauşescu

Există foarte mulţi români nostalgici comunismului care spun că economia României se afla în condiţii mai bune înainte de Revoluţie. Cum arătau cifrele atunci şi cum arată ele acum? Conform cifrelor de la Banca Mondială, în 2009, România a avut un PIB de 161 de miliarde de dolari. În anul 1989, PIB-ul României era de 41 de miliarde de dolari, la valoarea actuală a modenei americane. În 1987, PIB-ul ţării noastre era sub 40 de miliarde de dolari. Mergând mai departe, în 2009, PIB-ul pe cap de locuitor era de 7.500 de dolari în 2009, după ce în 2008 fusese de peste 9.000 de dolari. În ultimul an de comunism, românii aveau un PIB pe cap de locuitor de 1.790 de dolari, în timp ce în 1987, acesta era de 1.659 de dolari.

• FINANCIARUL

• Management de stat în mineritul românesc: 6,5 mld. $ subvenţii, 2 mld. $ pierderi, 80 de morţi

CNH este cel mai periculos angajator din economia românească. Lipsa investiţiilor şi vânzarea cărbunelui sub preţul de cost au caracterizat managementul societăţii de-a lungul anilor. Statul român a pompat din 1990 până astăzi ajutoare de aproape 6,5 miliarde de dolari pentru susţinerea sectorului minier autohton, iar cea mai mare parte din această sumă a fost direcţionată către exploatarea huilei din Valea Jiului. Sprijinul nu a fost îndeajuns pentru că societăţile comerciale care activează sau au activat în industria mineritului au acumulat în perioada amintită pierderi de 2 miliarde de dolari.

• Palatul Cotroceni renunţă la ultima tranşă FMI datorită "evoluţiei economice"

Preşedintele-premier Traian Băsescu a anunţat, aseară, că România nu va mai accesa ultima tranşă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional, în valoare de peste un miliard de euro, pe motiv că nu mai este nevoie de aceşti bani, "dată fiind evoluţia economică". În schimb, guvernul va trage ultima tranşă din creditul acordat de Uniunea Europeană, pen­tru aco­pe­rirea defi­ci­tului bu­ge­tar. Pe de altă parte, însă, Traian Băsescu a precizat că România va încheia un nou acord cu FMI, Co­mi­sia Euro­pea­ăa şi Ban­ca Mon­dia­lă, în va­loare de 5 miliarde de euro, din care 3,6 mi­li­ar­de vor pro­veni din partea Fondului. Noul acord va fi unul de tip pre­ven­tiv, a ţinut să precizeze preşse­din­tele, care nu va implica finanţare, banii respectivi urmând a fi doar puşi la dispoziţia României, pentru situaţii nepre­vă­zute.

• Din peste 50 de propuneri anticriză făcute de mediul de afaceri, guvernul a aplicat sub 10%

De când a început criza, mediul de afaceri a înaintat puterii zeci de variante pentru relansare. Prim-ministrul dă asigurări că motorul creşterii economice îl reprezintă cota unică de 16%, deşi în ultimii doi ani am avut recesiune. Reprezentanţii patronatelor autoh­tone, dar şi cei din Consiliul Investi­tori­lor Străini au trimis recent guvernului o serie de propuneri în vede­rea relansării economice. Cele mai multe sunt dolean­ţe exprimate încă de acum doi ani. De fiecare dată, guvernul a transmis că le va analiza. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi vineri, când premierul Emil Boc a avut o întrevedere cu repre­zentanţii mediului de afaceri.

• Numărul investitorilor la Bursă a scăzut cu 8%, averea celor rămaşi a crescut cu 46%

Plafonul de compensare pentru acest an este de 15.000 de euro. Oficialii Fondului de Compen­sare a Investitorilor (FCI) esti­mează că numărul de in­vestitori ar putea creşte în acest an cu până la 10%, adică cu cel mult 9.500 de persoane, până la peste 96.200 de investitori, ca urmare a listării Fondului Proprietatea şi posibil a unor noi pachete de acţiuni Trans­electrica şi Trans­gaz. Anul trecut, numărul de investitori a scăzut cu peste 7.800 de persoane (aproximativ 8%), până la 86.703 de persoane, ajungând sub nive­lul înregistrat în 2007.

• Protestele din Egipt au provocat, deocamdată, pagube directe şi colaterale de peste 72 mld. $

După aproape 10 zile de inactivitate, o parte dintre cele 341 de agenţii bancare egiptene şi-au redeschis ieri porţile. În a 13-a zi de demonstraţii, la Cairo au început ieri primele discuţii între puterea condusă de preşedintele Hosni Mubarak, a cărui demisie este cerută de sutele de mii de pro­testatari, şi Fraţii musulmani, principala forţă de opoziţie din Egipt. În acest context, au apărut şi primele informaţii privind efectele crizei egiptene asupra economiei şi a statelor din regiune. Sunt cifre estimative, dar care anunţă deja un bilanţ sumbru. Este începutul procesului de tran­ziţie din Egipt? Oricum, dialogul care a debutat ieri la Cairo între guvern şi Fraţii musulmani, grupare oficial interzisă, dar tolerată, este un important pas înainte şi, în acelaşi timp, un semnal pozitiv pentru economiile lumii.

• GÂNDUL

• Parlamentarul PSD care şi-a declarat un contract cu statul de 280 de milioane de euro pe 25 de ani

Parlamentarii şi-au dublat afacerile cu statul în 2010, afacerile se "lipesc" de Putere şi se "dezlipesc" de Opoziţie şi doi deputaţi declară sute de milioane din afaceri cu statul - şi acestea sunt doar datele oficiale, aşa cum apar ele într-o inedită statistică a declaraţiilor de interese. Conform acestor documente publicate pe site-urile celor două camere parlamentare, doi deputaţi au perfectat contracte a căror valoare o depăşeşte, cu mult, pe cea din declaraţiile tuturor celorlalţi 468 de parlamentari, la un loc. Este vorba de Eduard Stelian Martin (PSD) şi Mihai Lupu (PNL). Cei doi se consideră oneşti, transparenţi, susţinând că lucrurile ar arăta cu totul altfel dacă şi colegii lor ar fi asemenea şi nu şi-ar ascunde afacerile - fie "uitând" să le treacă în declaraţii, fie folosindu-se de rude, pe post de paravan.

• Unde se duceau şpăgile de la Siret?

Averi de poliţişti de frontieră şi vameşi: câteva vile, apărute peste noapte. Pe strada Castanilor din oraşul Siret stătea agentul şef Mihai Tocila. Bărbatul a lucrat până miercuri ca poliţist de frontieră în Vama Siret. Locuinţa are două etaje. Multora li se poate părea cam impozantă ca să fie ridicată dintr-o leafă de slujbaş la stat de până-n 2.000 de lei. În vecinatate, pe Vasile Alecsandri, locuia un vameş. Nici Simion Coroliuc nu s-a uitat la bani când şi-a facut vila care domină peisajul plin de case batrâneşti. Constructia nouă a fost terminată de cel mult un an. Vecinii stiu cu ce se ocupa proprietarul, dar se feresc sa vorbesca prea multe. În Suceava, pe strada Grigore Vindereu, işi are adresa Radu Lucanu, şi el din lotul Siret. Şi-a clădit casa în doar câteva luni, spun cunoscuţii.

• Sfaturile revoluţionarilor români către colegii lor egipteni. Petre Roman: "În Egipt e nevoie acum de un CPUN de largă deschidere".

Revoluţionarii români privesc la televizor revoluţia din Egipt. Mubarak va sfârşi ca Ceauşescu dacă se va crampona de putere, "îl aşteaptă aceeaşi soartă dură", e de părere Petre Roman, care opinează că Egiptul are nevoie acum de "un Parlament provizoriu, un CPUN cu largă deschidere". "Foarte posibil ca Mubarak să aibă aceeaşi soartă, dură (ca Ceauşescu, n.n.). Pentru că cei din jurul lui îl vor susţine până la un punct. Iar în momentul în care servitorii cei mai docili îşi vor pune şi ei problema, încotro mergem, atunci va fi sfârşitul", crede Roman. Coleg de revoluţie cu Petre Roman acum 21 de ani, Ion Iliescu nu digeră similitudinile. Singura similitudine cu România o vede în ceea ce priveşte "agenturile străine". Mai precis, lipsa lor.

• JURNALUL NAŢIONAL

• USL - alianţa pentru izolarea lui Traian Băsescu

PSD, PNL şi PC au parafat sâmbătă protocolul de unificare a Opoziţiei, într-o ceremonie desfăşurată la Pala­tul Parlamentului. Anterior, în şedinţe ale conducerilor celor trei partide, a fost votat protocolul Uniunii Social-Liberale. Documentul a fost semnat în Sala Unirii din Pala­tul Parlamentului, liderii celor trei partide spunând că acesta este momentul în care se dă un răspuns pro­blemelor românilor. După ceremonia de semnare, preşedintele PC, Daniel Constantin, a declarat că "schimbarea începe acum", iar preşedintele PSD, Victor Ponta, a arătat că prin unirea Opoziţiei se dă un răspuns întrebărilor care i-au fost puse de cetăţeni prin ţară.

• Consilierul Mafiei, afaceri cu Primăria Timişoara

Philip Wesoke i-a sfătuit pe mafioţii Marchese şi Piervinanzi cum să-şi spele banii în America şi în Insulele Cayman. Acum, pe ai cui bani îi plasează în Timişoara? Primăria Timişoara a concesionat pentru 49 de ani zece hectare în zona centrală a oraşului unei firme americane care este declarată inactivă în Statele Unite. Walco Monceau Group Inc. din Boca Raton, Florida, a primit acest cadou după ce a promis că va investi 30 de mi­lioane de euro în trei parcări subte­rane. Contractul de concesiune dintre firma Primăriei care se ocupă de parcări şi Walco Monceau Group Inc. este ţinut secret de mai-marii oraşului, în ciuda protestelor înaintate public de Federaţia Asociaţiilor de Locatari din Timişoara şi Grupul de Iniţiativă în Promovarea Opiniei Publice.

• Uricani: Minerii vor fi îngropaţi după tradiţia momârlanilor

Cei cinci mineri decedaţi la Uricani, provenind din familii simple de momârlani, vor fi îngropaţi conform tradiţiei, în grădina casei părinteşti. Spre desosebire de tragediile anterioare, la care funeraliile au fost organizate de către ortaci, cu fanfară şi public, aceştia vor avea parte de servicii funerare discrete, în familie. De altfel, rudele nu doresc să stea de vorbă cu nimeni despre tragedie. Familia electricianului Hădrag Ion a fost singura care a acceptat să povestească despre cele întâmplate.

• NAŢIONAL

• Boc nu vrea la psihiatru

Boc şi miniştrii lui nici nu vor să audă de examenul psihiatric la care i-ar obliga adoptarea un proiect iniţiat de cinci senatori independenţi. Parlamentarii cu pricina doresc instituirea obligativităţii prezentării unei adeverinţe medicale privind starea de sănătate fizică şi mentală a tuturor candidaţilor la funcţii alese sau numite, inclusiv a persoanelor nominalizate pentru funcţi de conducere în administraţie. Cei care deţin deja astfel de funcţii ar fi şi ei obligaţi să se supună unui control medical anual. Ideea testării psihologice eliminatorii le-a venit iniţiatorilor proiectului de la aplicarea ei în cazul anumitor profesii - conducător auto, pilot de aviaţie, poliţist, profesor, electrician. În aceste situaţii de criză, o asemenea testare psihologică ar fi cu atât mai binevenită pentru demnitarii supuşi la "situaţii stresante cu mare predispoziţie la decompensări psihice" - pledează autorii iniţiativei legislative.

• Donald Trump, milionarul care a ajuns la spălat vase

Este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, având o avere estimată de 2,6 miliarde de dolari, însă până şi Donald Trump a ajuns la munca de jos. Mai nou, mogulul imobiliarelor spală vase, plimbă câini şi chiar face pe chelnerul. Şi-a suflecat mânecile şi s-a pus pe treabă, chiar în propriul său hotel. Spală vase la bucătărie, cară bagajele clienţilor, face curat prin camere, spală chiuvete şi wc-uri, parchează maşini - ce mai, face de toate, numai pe şeful nu. Miliardarul în vârstă de 64 de ani a ajuns la munca de jos nu din cauza vreunui faliment răsunător, ci de dragul audienţei, fiind invitat la Oprah Winfrey Show. Trump vrea să le dea un exemplu angajaţilor săi şi să le demonstreze că nu se teme de niciun fel de muncă. Totodată, mai vrea să arate întregii lumi că nu a ajuns atât de bogat stând cu mâinile în sân.

• FMI se întâlneşte cu minerii

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) se întâlneşte astăzi cu sindicaliştii din minerit pentru a discuta problemele din cadrul Companiei Naţionale a Huilei (CNH). Întrevederea a fost stabilită la cererea sindicaliştilor, nemulţumiţi de decizia CNH potrivit căreia trei din cele şapte mine să fie închise.

• Fraţii Barosani, de Răzvan Ioan Boanchiş

Băsescu e un Mubarak fără sprijin american, iar potrivnicii săi nu sunt "Fraţii Musulmani", ci "Fraţii Barosani". Alianţa de stânga-dreapta PSD-PNL va ajuta România să meargă înainte cu spatele. Guvernul Boc nu există, Băsescu ar cădea, în orice ţară zdravănă, cu un brânci, dar pentru aşa ceva ar fi nevoie şi de Opoziţie, nu de nişte circari care au montat prost "Scrisoarea pierdută" la zaiafetul naţional pesedist. Si fiindcă toate raportările la politică se învârt, azi, în jurul Egiptului, o să-i spun lui Antonescu două versuri aparţinând poetului dilimandros Ion Nicolescu: "ce mulţi crocodili sunt în Nil/Inutil, inutil, inutil". În alianţa de stânga-dreapta-faţă-spate-unisex, Antonescu are rolul să constate, să numere crocodilii şi să raporteze "Fraţilor Barosani".

• PUTEREA

• Noua generaţie de baroni. Uniunea Social-Liberală lansează ofensiva împotriva fiefurilor PDL

Uniunea Social-Liberală, încheiată sâmbătă la Palatul Parlamentului între PSD şi ACD, îşi propune să devină un bloc politic puternic care să anihileze forţa pe care o are PDL în teritoriu. În spatele uşilor, liderii celor trei partide fac calculele pentru cucerirea cât mai multor judeţe la alegerile locale, un test important pentru această alianţă. De asemenea, se negociază cu mai mulţi parlamentari pentru schimbarea actualei majorităţi din forul legislativ pentru a reuşi să dărâme Cabinetul Boc printr-o moţiune de cenzură. Ultima ţintă, dar cea mai importantă, este preşedintele Traian Băsescu, care poate fi anihilat după ce aceste obiective de traseu sunt îndeplinite.

• Elena Udrea a pus ochii pe Vama Veche. 661.000 de euro aruncaţi pe planuri de dezvoltare a coastei sudice a litoralului

Una dintre ultimele afaceri pe bani publici elaborate, la sfârşitul anului trecut, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a costat 661.000 de euro şi a vizat realizarea Planului Urbanistic Zonal în zona costieră a Mării Negre, sectorul sudic Capul Midia şi Vama Veche. În acest sens, instituţia condusă de Elena Udrea a achiziţionat vestitele servicii de consultanţă de la trei institute de cercetare şi de la o companie britanică abonată la contracte grele pe bani publici.

• "Planul de investiţii" al lui Negoiţă: Trandafiri de lux si mesteceni argintii. Viceprimar Sectorul 3: "Putem cumpăra 5.000 sau 50.000 de trandafiri, ne priveşte!"

Primăria Sectorului 3, condusă de vicepreşedintele democrat-liberal Liviu Negoiţă, va achiziţiona trandafiri şi arbori de lux, care să se "asorteze" cu băncile şi coşurile de gunoi din lemn nobil, cu care a fost dotată această zonă a Capitalei. Consilierii locali au semnat hotărârea prin care investeşte o sumă importantă din banii contribuabililor în acest scop. Consiliul Sectorului 3 a fost informat doar de preţul la bucată ce va fi plătit pentru plantele care vor decora străzile şi parcurile sectorului 3, numărul trandafirilor sau al arborilor achiziţionaţi rămânând la latitudinea Primăriei. Astfel, consiliul a aprobat ca Liviu Negoiţă şi compania să cumpere plante decorative "fără număr". Preţul plătit pentru unii arbori este chiar de zece ori mai mare faţă de cel al pieţei.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Cum a ieftinit DNA ţigările de contrabandă

Arestarea vameşilor din Siret, precum şi descinderile de la Vama Halmeu au produs panică pe piaţa neagră a ţigărilor de contrabandă. Culmea este însă că traficanţii din Ucraina sunt convinşi că, pentru ei, va urma o perioadă calmă, "acum că Poliţia şi-a făcut damblaua", după cum se exprimă unul dintre traficanţi. Sunt însă extrem de neliniştiţi traficanţii de ţigări din Republica Moldova şi Serbia, pentru că în lumea contrabandiştilor au apărut informaţii potrivit cărora afacerile ilegale sunt monitorizate de SRI şi că urmează arestări pe filierele moldoveneşti şi sârbeşti.

• Ce nu s-a văzut la TV: Ce vor egiptenii din piaţa Tahrir

Viaţa începe să reintre în normal pe străzile din Cairo, însă zecile de mii de oameni strânşi în piaţa Tahrir nu se lasă impresionaţi de gesturile de pace ale lui Mubarak: ori el, ori ei. Chiar dacă Mubarak ar pleca, puterea ar rămâne tot în mâinile armatei care îi este apropiată, cred oamenii. Pe străzile şi podurile din jurul pieţei Tahrir trebuie să faci slalom printre tancuri şi sârmă ghimpată ca să avansezi. Simţi însă că soldaţii înarmaţi până în dinţi nu mai au de gând să stea cu mâinile în sân, lăsând egiptenii să se omoare între ei. Spaima că susţinătorii lui Mubarak s-ar putea infiltra printre ei îi face pe protestatari să legitimeze şi să percheziţioneze pe oricine.

• 9.000 DE EURO reprezintă media cheltuielilor făcute lunar în 2010 de un membru al Senatului României. Un senator român costă cât trei parlamentari unguri

Deşi are salariul mai mare decât un senator român, un parlamentar din Ungaria consumă lunar din banii publici o sumă de trei ori mai mică. Cum se explică acest lucru? Datele afişate pe site-ul Parlamentului Ungariei arată că aleşii (în număr de 386, ţara vecină având o singură Cameră) costă lunar 1.199.193 de euro, adică 3.106 euro de fiecare parlamentar. În aceşti bani sunt incluse toate cheltuielile: indemnizaţie, telefon, diurnă, benzină, cazare etc. Luând în calcul aceiaşi indicatori şi aplicând acelaşi raţionament ca la parlamentarii maghiari, reiese că un senator român costă, în medie, de trei ori mai mult, 9.916 euro lunar, iar un deputat, 5.333 de euro. (Trebuie făcută precizarea că preşedinţii celor două camere au costuri mai mari decât ceilalţi aleşi).

• Alianţa "Jos Băsescu"

Victor Ponta şi Crin Antonescu şi-au împărţit frăţeşte România fără să dea şi lămuriri despre cum vor aborda împreună subiecte fierbinţi precum cota unică şi diferenţele doctrinare. Singura doctrină a Uniunii Social-Liberale (USL) pare să fie "Jos Băsescu!". Protocolul semnat de PSD şi PNL nu conţine nici o menţiune legată de impozitarea salariilor şi a profitului şi nici nu tranşează disputa impozit progresiv (măsură dorită de PSD) versus cotă unică (susţinută de PNL). Asta în pofida faptului că între cele două formaţiuni există diferenţe de viziune clare în privinţa fiscalităţii, care ar putea deveni la un moment dat puncte vulnerabile pentru relaţia celor două formaţiuni.

• Fără "culturi Frankenstein" pierdem un miliard de euro pe an

România a devenit importator net de soia transgenică după ce în urmă cu patru ani îşi asigura întreg necesarul din producţie proprie. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, consideră că reintroducerea culturilor de plante modificate genetic este benefică pentru fermieri şi este decis să continue demersurile la forurile europene pentru autorizarea acestora. Valeriu Tabără susţine că asociaţiile de producători agricoli şi crescătorii de animale au făcut în perioada ultimilor ani mai multe cereri în acest sens.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Fiscul - cu ochii pe preţurile de transfer

ANAF speră să scoată bani nu numai din investigaţiile preţurilor de transfer ale fotbaliştilor, ci şi din cele ale bunurilor şi serviciilor între firme afiliate. După ce premierul Emil Boc a afirmat că taxele şi impozitele nu pot fi făcute responsabile pentru creşterea preţului la pompă al carburanţilor, ANAF a ascultat ordinul primit şi a demarat o campanie de verificare a operaţiunilor companiilor. Rezultatele nu vor fi cunoscute prea curând pentru că, potrivit şefului ANAF, Sorin Blejnar, "o inspecţie fiscală generală la un mare contribuabil poate să dureze până la şase luni. Au fost transmise deja avizele de inspecţie fiscală, iar verificările se vor axa asupra modului de calcul al impo­zitelor către bugetul gene­ral consolidat şi asupra dosarului preţurilor de transfer".

• Un simplu transfer de bani ne poate costa 1.000 de euro

Pentru o plată de 50 de euro între două conturi în euro plătim comisioane de aceeaşi valoare. Transferul unei sume în valută de la o bancă la alta ne arde la buzunare, taxele putând ajunge chiar şi la 1.000 de euro, costul minim fiind în jurul a 40-50 de euro, chiar şi pentru sume de aceeaşi valoare sau mai mici. De vină este lipsa unei platforme de decontare destinată operaţiunilor bancare în moneda unică pentru toate ţările din Uniunea Europeană, după modelul celei din zona euro. Clienţii băncilor româneşti constată că trebuie să achite comisioane exagerat de ridicate aferente unor simple transferuri în valută prin intermediul instituţiilor de credit. "Am vrut să transfer 50 de euro din contul meu în cel al unui prieten, la o bancă din altă ţară, şi am avut ne­plăcuta surpriză să aflu că pentru a­ceastă operaţiune am de plătit comisioane în valoare de 45 de eu­ro, adică aproape toată suma respectivă.

• Poziţii ireconciliabile în negocierile KazMunaiGaz-ANAF

Statul român vrea să primească toţi banii cuveniţi, dar niciuna dintre cele 10 propuneri ale proprietarilor Rompetrol nu respectă această condiţie. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi grupul KazMunaiGaz au rămas cu săbiile ridicate chiar şi după întâlnirea la nivel înalt, între preşedinţii celor două ţări, în care s-a convenit stingerea amiabilă a conflictului juridic. Chiar dacă nu se mai hărţuiesc în instanţe, cei doi adversari par a fi pe poziţii ireconciliabile. Deşi a apărut un "dezgheţ" după întâlnirea Băsescu-Nazarbaev, distanţa dintre cererea ANAF şi oferta Rompetrol este uriaşă. Săptămâna viitoare este programată încă o întâlnire în­tre reprezentanţii Finanţe­lor şi grupul negociatorilor Rompetrol, pentru a stinge litigiul dintre statul român şi investitorii kazahi, apărut în urma conversiei în acţiuni a obligaţiunilor emise de companie în 2003, pe care ulterior nu le-a răscumpărat de la stat.

• ZIARUL FINANCIAR

• România a cheltuit fără rezultate 6,7 mld. $ pe restructurarea minelor

20 de ani şi 6,7 mld. dolari îngropaţi pentru salvarea sectorului minier, dar numărătoarea victimelor umane continuă. La sfârşitul săptămânii trecute, un inginer şi patru electricieni cu vârste cuprinse între 36 şi 41 de ani au murit în cel mai recent accident din România petrecut într-o mină despre a cărei închidere se discută de aproape un an. Tragedia de la Uricani, mină deţinută de Compania Naţională a Huilei, scoate însă la iveală 20 de ani de tentative eşuate de reorganizare a unui sector care până acum a înghiţit subvenţii în valoare de circa 6,7 miliarde de dolari, produce pierderi anuale de sute de milioane de euro şi datorii de miliarde, dar care nu se opreşte din făcut victime umane.

• Mugur Isărescu va trebui să explice astăzi cum va ţine inflaţia în frâu anul acesta

Guvernatorul Mugur Isărescu va trebui să convingă în conferinţa de presă de astăzi că Banca Naţională poate să ţină preţurile în frâu în 2011 şi să reclădească încrederea în politica sa monetară, după ce în ultimii patru ani inflaţia a fost de fiecare dată peste nivelul ţintit. Aceasta este prima apariţie a guvernatorului într-o conferinţă de presă de la începutul anului, fiind organizată cu ocazia prezentării raportului asupra inflaţiei pe trimestrul al patrulea din 2010, care va conţine şi proiecţii privind evoluţia preţurilor în următorii doi ani.

• Citadella din Titan, 45 de familii în 224 de apartamente: din 100 de vizitatori cumpără doar unu

Cu un şofer priceput, de la Piaţa Romană din centrul Capitalei poţi ajunge în cartierul Titan în circa 25-30 de minute chiar şi ziua, în timpul săptămânii. În cartier, în spatele complexului Iris şi al magazinului Auchan pot fi observate două blocuri înalte, pe care atârnă un banner galben: "Acum îţi permiţi să fii la înălţime". Este vorba de ansamblul rezidenţial Citadella, dezvoltat de compania cu acţionariat israelian BRC Business Group şi finalizat în urmă cu aproape un an: două clădiri de 14 etaje cu 224 de apartamente cu 1, 2 şi 3 camere. Citadella în cifre: 224 de apartamente în două blocuri cu 14 etaje; 45 de apartamente vândute, 40 de ante-contracte şi 139 de locuinţe disponibile; 370 de locuri de parcare, o rată de 1,6 locuri/apartament; 47.400 de euro plus TVA costă cea mai ieftină locuinţă, o garsonieră de 40 mp; 30-50 de euro lunar costă taxa de management pentru pază, curăţenie şi iluminatul spaţiilor comune.

• Statul pierde 1 miliard de euro pe an pentru că vameşii iau mită 40 mil. euro pe an

Arestarea a 30 de vameşi şi poliţişti de frontieră de la punctul de trecere a frontierei Siret a scos la iveală faptul că încasările din mită pe o tură de 12 ore se situau între 1.500 de euro şi 6.000 de euro. Aceasta înseamnă că într-un an încasările totale la acest punct de frontieră se puteau ridica la 1,8-2 milioane de euro (o medie de 6.000 de euro pe zi ori 300 de zile pe an cel puţin). Dacă se ia în calcul faptul că mai sunt circa 20 de treceri de frontieră către ţări din afara UE de tipul celei de la Siret şi faptul că ţara este plină de ţigări de contrabandă, rezultă că încasările totale ilicite ale vameşilor şi poliţiei de frontieră de la traficanţii de ţigări se pot ridica la circa 40 de milioane de euro pe an. Pe de altă parte, comercianţii de ţigarete susţin că una din trei ţigări fumate în România este de contrabandă şi că statul pierde anual un miliard de euro din netaxarea ţigaretelor vândute la negru. 80% din vânzările anuale oficiale de ţigarete de 2,5 mld. euro (inclusiv TVA) din România merg la stat sub formă de taxe şi accize, deci 2 miliarde de euro.

• Primele divergenţe între BVB şi americani: Bursa de la Bucureşti vrea FP doar pentru ea

Listarea Fondului Proprietatea (FP) pe o piaţă străină naşte primele divergenţe între conducerea Bursei de la Bucureşti, care nu doreşte această operaţiune, şi grupul american Franklin Templeton care vrea să ducă Fondul la Londra, Varşovia sau Viena dând asigurări că piaţa românească nu va pierde din lichiditate. De la câştigarea mandatului de administrator, în vara anului 2009, Franklin Templeton şi-a făcut publice planurile de a lista Fondul Proprietatea pe o bursă străină, după ce va avea loc listarea la Bucureşti, motivând prin necesitatea de a oferi lichiditate suplimentară acţiunilor.

• Ungaria îşi face un fond de urgenţă de aproape un mld. euro

Guvernul ungar intenţionează să creeze în acest an un fond de stabilitate care să protejeze ţara împotriva riscurilor externe, conform declaraţiilor ministrului economiei Gyorgy Matolcsy, scrie Budapest Business Journal. Matolcsy i-a propus primului-ministru Viktor Orban construirea unui fond de rezervă care să servească drept scut împotriva efectelor pe care le-ar produce apariţia unor probleme în sistemul bancar al UE asupra economiei Ungariei în cazul unor "şocuri externe". Fondul de urgenţă ar urma să aibă o capacitate de 250 de miliarde de forinţi (920 mil. euro), reprezentând 1% din PIB, pentru constituirea acestuia fiind vizate resurse din alocările bugetare actuale. Executivul exclude alimentarea fondului din surse adiţionale, precum noi taxe.

• În ce ţin fondurile de pensii private averea de 1,1 miliarde de euro a salariaţilor români?

Fondurile de pensii private obligatorii (pilon II) şi facultative (pilon III) au ajuns la plasamente de 575 mil. lei (135 mil. euro) în acţiuni la sfârşitul anului trecut, reprezentând peste 12% din activele totale de 4,66 mld. lei (1,1 mld. euro). Din totalul plasamentelor în acţiuni, 428 mil. lei (peste 100 mil. euro) erau plasate pe Bursa de la Bucureşti, în timp ce 146 mil. lei (35 mil. euro) erau investite în acţiuni listate pe pieţele externe, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Comisia a publicat pentru prima dată şi o situaţie detaliată a investiţiilor fondurilor de pensii pe fiecare pilon în parte, pe baza datelor primite de la administratorii de fonduri de pensii. În prezent, niciunul dintre fondurile locale de pensii private nu-şi publică situaţia detaliată a investiţiilor, însă toate fondurile sunt obligate să raporteze către CSSPP în ce-şi plasează banii.