REVISTA PRESEI - 10.08.2010

• ADEVĂRUL

• Canicula loveşte ucigător

Şapte persoane au ajuns la spital în comă în weekend după ce afecţiunile de care sufereau s-au agravat pe fondul expunerii prelungite la soare. Doctorii spun că temperaturile ridicate din ultimul timp le pot fi fatale unor pacienţi. Din acest motiv, orice stare de rău ar trebui tratată la spital.

• Vară de foc până la 23 august

Vremea va fi deosebit de caldă în toată ţara începând de astăzi, mai ales în sudul şi sud-estul ţării. Temperaturile pe timpul zilei vor ajunge la 35 de grade Celsius în Muntenia şi 36 de grade Celsius în Dobrogea. În Transilvania, Oltenia şi Moldova, maximele prognozate sunt de 32 de grade. Indicele de confort termic va depăşi valoarea critică de 80, chiar şi pe litoral. Canicula va rămâne până pe 23 august, dar va fi însoţită de fenomene meteo extreme - ploi şi descărcări electrice.

• "Dalli"-ul lui Oprescu, gaura de trei milioane de lei

La un an de la preluarea parcărilor de la firma Dalli, Primăria Capitalei are pierderi istorice. Dacă în perioada iulie 2008 - iulie 2009 municipalitatea a primit aproximativ 5.000.000 de lei de la societatea lui Cocoş, în următorul an încasările au scăzut la 1,7 milioane de lei. Unul dintre succesele pe care primarul Capitalei, Sorin Oprescu, şi le atribuie la doi ani de mandat în Bucureşti este rezilierea contractului dintre municipalitate şi firma înfiinţată de Dorin Cocoş, SC Dalli Exim SA.

• Miniştrii poftesc la bugetul de criză

Mai mulţi miniştri au cerut suplimentarea bugetului la rectificarea bugetară, însă bani mai mulţi vor merge către ministerele Dezvoltării, Mediului şi Transporturilor. Premierul Emil Boc le-a transmis deja membrilor Cabinetului că vor primi fonduri suplimentare cei care desfăşoară proiecte din bani europeni. Guvernul va pune la bătaie, la rectificarea anunţată pentru 18 august, banii economisiţi în urma restructurării ministerelor, chiar dacă procesul de reorganizare nu s-a încheiat încă.

• PSD şi PNL se împiedică în moţiune

Liderii celor trei partide de Opoziţie, PSD, PNL şi PC, au stabilit, ieri, temele pe care le vor susţine în sesiunea extraordinară, dar au atins şi subiectul moţiunii de cenzură anunţate pentru toamnă. Întâlnirea, iniţiată de preşedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu, a fost prima desfăşurată într-un cadru oficial de la preluarea şefiei PSD de către Victor Ponta. În urmă cu câteva săptămâni, liberalii au propus o astfel de reuniune, dar şeful social-democraţilor nu s-a arătat interesat.

• Un brăilean vinde cel mai scump timbru din lume

Colecţionarul Ion Ivan (62 de ani) cere două milioane de euro pentru preţioasa marcă poştală "Mauritius", emisă în 1847. Filatelistul spune că exemplarul pe care-l păstrează la bancă e identic cu cel aflat în colecţia reginei Marii Britanii. În 2006, el a refuzat să vândă timbrul cu cinci miliarde de lei. Recordul pentru cel mai mare preţ achitat pe o marcă poştală îl deţine timbrul "Mauritius", cu valoarea tipărită de un penny, lipit de ceea ce filateliştii numesc "Scrisoarea de Bordeaux".

• UE vrea să-şi îngraşe bugetul cu taxe noi

Comisia Europeană vrea să introducă un impozit la nivel comunitar, care să alimenteze direct fondurile UE, după ce mai multe state, inclusiv Germania, au ameninţat că-şi vor reduce contribuţiile naţionale. Comisarul european pentru Buget, Janusz Lewandowski, are propuneri concrete: vrea să aducă bani la bugetul UE taxând tranzacţiile financiare şi transportul aerian.

• Comentariu de Daniel Dăianu

Băncile au practicat mai degrabă o politică de tip cazinou. În acest context, cred că introducerea unui impozit la nivelul Uniunii Europene, care să alimenteze direct fondurile UE, este un lucru bun. Spre exemplu¨, sumele vărsate la bugetul UE prin taxarea tranzacţiilor financiare vor crea un fond pentru situaţii de avarie care să ajute bugetele naţionale în cazul căderii sistemului bancar. Nu înseamnă că obligaţiile statelor membre vor fi mai mici, înseamnă însă mai multă siguranţă financiară.

• Unde fug vesticii de criză

În timp ce Preşedinţia României acceptă resemnată plecarea medicilor şi a profesorilor într-un stat occidental mai bun, profesioniştii vestici calificaţi emigrează şi ei din cauza crizei economice. Dacă în anii "50-"60 turcii sau grecii migrau spre Germania, criza economică îi determină acum şi pe germani să emigreze - în Polonia sau... Turcia. Mitul instalatorului polonez care le ia pâinea nemţilor a fost depăşit. Cu creşterea sa economică de 1,7% în 2009, unică în UE, Polonia reuşeşte să rămână ţara cea mai puţin lovită de criză din Europa de Est.

• Moscova: numărul deceselor s-a dublat. Vladimir Putin, huiduit

O perdea densă de fum continua să învăluie şi ieri Moscova, sufocată de temperaturi de 35 de grade Celsius, iar concentraţia de substanţe nocive din aer depăşise de şase ori nivelul normal. Serviciile de meteorologie au avertizat că rafalele de vânt dinspre sud-est, ce aduc fumul către oraş, vor continua şi azi, iar căldura nu se va domoli. Canicula ce afectează Rusia de la începutul lui iulie şi a provocat incendiile de amploare ce au devastat peste 200.000 de hectare, este cea mai gravă "din ultimii 1.000 de ani", susţine Aleksandr Frolov, directorul serviciilor de meteorologie ruse.

• CURENTUL

• Sesiunea, de Tia Şerbănescu

De când Raportul C.E. pe justiţie a taxat dur asasinarea ANI considerând că "România nu-şi îndeplineşte angajamentele asumate la integrarea în UE", reacţiile politice n-au încetat să deplângă verdictul C.E. Preşedintele Băsescu "n-a acceptat" această formulare "disproporţionată" deşi el însuşi spusese acelaşi lucru când în Senat s-a produs atentatul împotriva ANI. Acceptată sau nu, formularea C.E. este mai blândă decât percepţia românilor despre îndeplinirea angajamentelor justiţiei faţă de propria menire.

• Felix se vrea liderul opoziţiei

După ce a încercat să pună în discuţie suspendarea şefului statului şi a lansat diversiunea eşuată asupra legalităţii datei organizării sesiunii extraordinare pe legea ANI, preşedintele-fondator al PC, Dan Voiculescu, a găsit ieri un nou prilej favorabil pentru a se întâlni la Senat cu liderii PSD şi cei ai PNL, în încercarea sa de a lua prim-planul opoziţiei în războiul de gherilă pe care îl poartă de săptămâni bune cu Băsescu.

• Fitch mizează pe o revenire economică bazată pe exporturi

Agenţia a confirmat ratingul României la BB+, cu perspectivă stabilă. Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingurile României pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală, la "BB+" şi, respectiv, "BBB-", cu perspectivă stabilă, apreciind că statul va reuşi să găsească o cale spre o revenire economică bazată pe exporturi. Plafonul de ţară şi ratingul pentru datoriile pe termen scurt în valută au fost menţinute la nivelul "BBB", respectiv "B", se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

• Netanyahu, chemat să dea cu subsemnatul pentru clarificarea evenimentelor din 31 mai

Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a prezentat, ieri, depoziţia în faţa comisiei israeliene de anchetă însărcinată cu analizarea aspectelor juridice ale asaltului sângeros împotriva flotilei cu ajutoare destinate Fâşiei Gaza pe 31 mai. Potrivit jurnaliştilor agenţiei AFP, mărturia acestuia nu a fost făcută publică, comisia preferând să aplice tactica uşilor închise. În urma ofensivei israeliene, nouă turci au fost ucişi în timpul confruntărilor cu membrii comandourilor forţelor speciale, care au abordat feribotul Mavi Marmara în apele internaţionale, în contextul în care nava încerca să forţeze blocada israeliană impusă Fâşiei Gaza.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Semnale de revenire a economiei?

Producţia industrială a crescut în luna iunie faţă de luna precedentă şi comparativ cu iunie 2009, atât în serie brută cât şi în serie ajustată, iar pe primul semestru a înregistrat un avans de 5,6% în serie brută şi de 4,4% ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cabat: Acestea sunt primele semnale clare ale revenirii economice. Mediul de afaceri este însă sceptic, spunând că măsurile Guvernului vor anula efectele acestei creşteri a producţiei.

• CNVM continuă să taie capete în cazul Silaghi - TLV

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) i-a amendat cu 3.000 lei pe brokerul IFB Finwest, Radu Codruţ Jurcovan, prin care Claudiu Silaghi a tranzacţionat acţiuni în numele soacrei sale, dar şi pe şefii acestuia, Adriana Molnar şi Octavian Molnar, pentru că nu au prevenit neregulile în care au fost implicaţi Jurcovan şi Silaghi. Amenzi de câte 2.500 lei au primit şi doi reprezentanţi ai Compartimentului de Control Intern, Anca Dobrescu şi Daniela Liliana Ţurcaş, notează CNVM. ancţiunile au fost aplicate în urma controalelor derulate în perioada 28 - 29 aprilie asupra sucursalei din Cluj a IFB Finwest Arad, la solicitarea procurorilor DIICOT, care derulau o anchetă privind o posibilă manipulare a pieţei de capital în cazul unor tranzacţii cu acţiuni Banca Transilvania.

• Concurenţa atenţionează băncile: Schimbul de informaţii poate încălca legea

Această atenţionare vine în contextul acţiunii băncilor de a modifica prevederile OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Printre cele mai cunoscute prevederi ale actului normativ se numără eliminarea comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă. Consiliul a amendat o bancă în aprilie pentru furnizarea de informaţii inexacte ca urmare a investigaţiei începute încă din 2008.

• Politica biciului - singura care prinde la băncile româneşti

Băncile s-au conformat prevederilor legislative noi şi nu mai percep comisioane de depunere numerar clienţilor care îşi plătesc ratele la credit, arată o analiză conso.ro. Doar o singură bancă a decis însă să elimine comisionul şi pentru alte tipuri de depuneri. Celelalte instituţii care taxau clienţii la alimentarea contului percep în continuare până la 3 euro sau 10 lei. "Pentru a veni în întâmpinarea dvs, am decis...", aşa încep marea majoritate a scrisorilor transmise de bănci clienţilor, fie că îi anunţă despre eliminarea unor comisioane sau din contră, le aduc la cunoştinţă majorări de dobânzi.

• Prelungirea termenului de plată, cea mai mare greşeală

Micii transportatori, care nu dispun de resurse proprii pentru susţinerea afacerii pe termen mediu, blamează extinderile continue ale termenelor de plată care au trecut deja de 90 de zile. La acestea, se adaugă bineînţeles şi întârzierile la plată ale unora dintre clienţi, care din indisponibilitate financiară destabilizează la rândul lor un întreg lanţ de companii partenere.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cum am cucerit Spania în 10 ani

Românii au devenit cei mai numeroşi imigranţi din statul iberic, după ce mulţi latino-americani şi nord-africani au fugit din calea crizei. Vântul crizei suflă puternic şi peste Peninsula Iberică, însă tot e mai bine decât acasă, par să-şi fi spus românii plecaţi să-şi găsească un rost acolo. Împinşi de sărăcie şi de lipsa de perspective din ţară, mulţi dintre ei şi-au întemeiat acolo familii, şi-au ridicat case şi vor să le ocrotească şi pe "vreme rea". O parte au avut gânduri să se întoarcă în ţară, însă au fost ţinuţi în loc de birocraţia românească, de salariile mici şi de locurile de muncă puţine.

• Noua lege a educaţiei, veche de nouă decenii

Unele propuneri "revoluţionare" cuprinse în proiectul Ministerului Educaţiei existau în discuţiile pedagogilor din perioada interbelică. Nu doar politicienii de azi visează la o şcoală complet reformată, cu discipline adaptate la nevoile elevilor şi altfel de examene. Se gândeau la asta şi "înaintaşii" lor din 1928. Aplecarea către educaţie civică şi morală, introducerea educaţiei sexuale în şcoli, clase speciale pentru copiii supradotaţi şi chiar formarea unor consorţii şcolare, ore de religie predate la gimnaziu de către profesorii de istorie sunt câteva dintre măsurile care se dovedesc actuale şi la începutul secolului al XXI-lea.

• Dinu Patriciu , de la bal la spital de ziua lui

Pentru Dinu Patriciu, aniversarea celor 60 de ani împliniţi săptămâna trecută, pe 3 august, s-a terminat urat. A suferit o hemoragie digestivă şi a ajuns la un spital din Veneţia fix din mijlocul unei petreceri în compania selectă a foştilor premieri Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu.

• FINANCIARUL

• De "dragul" FMI, guvernul plagiază proiectul privind impozitarea averilor

Dupa ce la începutul anului Emil Boc nici nu lua în discuţie această nouă taxă, acum vrea să implementeze măsura "la foc automat". Senatorul Dan Voiculescu a propus prim-minis-trului ca impozitul suplimentar pentru marile averi să fie aplicat de la 1 septembrie 2010. Liderii coaliţiei de guvernare discută zilele acestea despre impozitarea averilor mari şi cât de benefică este o astfel de măsură. Aceleaşi persoane susţineau, în urmă cu doar câteva luni, că un impozit de acest tip nu poate fi aplicat în România decât poate peste câţiva ani.

• Mugur Isărescu: Băncile vor da credite chiar mai greu decât până acum

Instituţiile de finanţare se tem să împrumute mediul de afaceri şi populaţia pentru că au crescut riscurile. Măsurile de ajustare bugetară puse în practică de guvern vor determina ca prudenţa băncilor în acordarea de credite să sufere chiar o accentuare în perioada următoare, deoarece situaţia economică s-a înrăutăţit, iar veniturile populaţiei s-au redus. La aceasta se adaugă şi deteriorarea în continuare a calităţii portofoliilor pe care le au instituţiile de creditare. De la începutul crizei economice şi până acum, cererea de împrumuturi noi a scăzut fără întrerupere, în timp ce restanţele la credite s-au mărit.

• Primăriile şi Consiliile Judeţene sunt datoare vândute la bănci

După modelul de la centru criza nu a tăiat apetitul autorităţilor locale pentru împrumuturi. Jumătate din investiţiile realizate în ultimii 10 ani de către autorităţile publice locale din România au fost făcute pe datorie. Statisticile oficiale arată că peste 3.200 de primării au credite la bănci de peste 1,6 miliarde de euro, unele dintre împrumuturi având termen de rambursare de 20 de ani. Guvernul a restrâns, pentru al doilea an consecutiv, cu 36% limitele maxime în care autorităţile locale pot contracta fonduri rambursabile pentru proiecte care nu beneficiază de fonduri UE, de la 2,5 miliarde de lei la 1,6 miliarde de lei.

• Risc maxim de inundaţii pentru 900.000 de persoane şi 88.000 de case

De la Fondul de Solidaritate UE nu putem primi mai mult de 75 mil. Euro. Procesul de evaluare a pagubelor produse de inundaţii va fi finalizat în această săptă-mâ-nă, urmând ca bilanţul să fie transmis Co-mi-siei Europene pentru accesarea Fondului de Solidaritate. Având în vedere că 23 iunie este data începerii inundaţiilor, se ia în calcul data de 1 septembrie ca termen ma-xim pentru tri-miterea bilanţtului la CE, pentru accesarea Fondului de Solidaritate. Potri-vit datelor Mini-sterului Me-diului şi Pădurilor (MMP) pre-zentate în Strategia naţionala de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, peste 900.000 de per-soane trăiesc în zone cu risc ridicat de inundaţii, iar mai mult de 88.000 de case ar putea fi luate de ape în orice moment.

• GÂNDUL

• Jumătate dintre autorii de accidente grave scapă de puşcărie

În România, mulţi autori de accidente grave scapă de puşcărie, după ce judecătorii decid să le dea pedepse cu suspendare. Potrivit poliţiştilor, anul trecut, 2700 de persoane au decedat în accidente rutiere. Alte câteva mii de oameni au suferit leziuni grave sau au rămas infirmi în astfel de accidente. Statisticile arată că, de multe ori, autorii unor astfel de accidente scapă fără să execute pedepse cu închisoarea, unii alegându-se doar cu amendă în baza deja celebrului articol 18 indice1, care vorbeşte de inexistenţa pericolului social în cazul lăsării în libertate a făptuitorului.

• Dacia şi Nokia ţin România în mişcare

Automobile Dacia şi companiile producătoare de maşini şi echipamente de transport continuă să ţină sus exporturile României: în prima jumătate de an, am livrat în străinătate maşini şi echipamente de transport în valoare de 7,3 miliarde de euro, adică 43,2% din exporturile totale de 17,1 miliarde de euro, arată datele statistice oficiale. Astfel, vânzările de maşini în afara ţării au crescut cu 1,7 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,6 miliarde de euro comparativ cu mijlocul anului 2008, când economia "duduia".

• Catastrofa din Rusia, fără precedent în istorie

Nici noi, nici strămoşii noştri nu am fost martori la un astfel de fenomen în 1.000 de ani, de la formarea ţării noastre", a declarat, luni, directorul serviciilor meteo din Rusia, Aleksandr Frolov. Descriind canicula şi incendiile de pădure drept "un fenomen unic care nu are antecedente", Frolov a confirmat cele mai negre temeri ale ruşilor, dintre care milioane se aşteaptă la "sfârşitul lumii". La începutul săptămânii, pe teritoriul Federaţiei Ruse - statul cu cea mai mare suprafaţă din lume (17 milioane km pătraţi) - erau încă active peste 800 de focare de incendiu.

• "Bechtelul din subteran", luat din nou la puricat. Contractul cu Alstom, greu de reziliat

Chiar dacă nu-l poate rezilia, pentru că penalităţile ar fi prea mari, conducerea Metrorex a angajat o firmă specializată care să ia din nou la puricat contractul de întreţinere a trenurilor de metrou, semnat cu francezii de la Alstom. Contractul de întreţinere a trenurilor de metrou, semnat în 2003 de ministrul de la acea vreme al Transporturilor, Miron Mitrea, cu societatea franceză Alstom, va fi luat din nou la puricat, de această dată de o firmă specializată, angajată de Metrorex.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Viaţă de şobolan în tabăra de plumb

La zece ani după intervenţia NATO în Kosovo, peste 200 de familii de ţigani refugiaţi, care au 250 de copii cu vârste sub 10 ani, trăiesc într-o mizerie cumplită în trei tabere de refugiaţi. Sub sigla organizaţiilor internaţionale se ascunde o viaţă de şobolan, în barăci improvizate şi în containere rămase de la o fostă bază militară franceză.

• Complexul Turceni proiectează biserici cu miliarde de lei vechi

După modelul Complexului Energetic Rovinari, care dorea să picteze o biserică cu suma de 800.000 de lei, Complexul Energetic Turceni plăteşte doar pentru proiectarea unei biserici cu cimitir, aproape 500.000 de lei. Licitaţia va avea loc în 18.08.2010, iar Complexul va plăti 470.000 de lei fără TVA pentru servicii de arhitectură şi de proiectare urbanistică şi peisagisitică la biserica ce se va construită într-un sat din Gorj.

• Cum e mai bine să trăim mai prost

Din 2009 se spune că a venit şi în România criza. Acea criză internaţională, se zice nemaivăzută de la Marea Depresiune din 1929-1933. Mult mai corect ar fi să se spună însă că a venit nota de plată a delirului din 2004-2008. Pentru că această notă ar fi venit oricum, şi cu, şi fără criza internaţională. Aceasta din urmă n-a făcut decât să precipite şi să adâncească respectiva notă de plată.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Cei trei care au salvat astronomia românească

Trei români fac cercetare avansată la observatoare astronomice de prestigiu mondial: Observatorul Isaac Newton Group din Insulele Canare, Observatorul Astronomic din Paris şi Departamentul de astronomie al Universităţii Yale.

• Cum îl ajută Vântu şi Voiculescu pe Traian Băsescu, de Elena Vijulie

Mesajele politice ale "mogulilor" compromit criticile îndreptăţite la adresa actualului Guvern. Traian Băsescu a schiţat la TVR noua direcţie a partidului. "PDL este singurul partid din România care şi-a asumat reformele", a declarat el. Justiţie, administraţie, parteneriat public-privat în economie, toate le vom rezolva noi, a spus premierului Boc. Mogulii cei răi şi-au ridicat capetele umilite din pământ şi au completat telenovela cu actul II. "Izolaţi-l pe Băsescu, domnilor!", se adresează Sorin Ovidiu Vântu politicienilor prin ziarul Bursa. "Poftiţi să discutăm ce facem cu Traian Băsescu", transmite sfătos Dan Voiculescu liderilor opoziţiei. (Dinu Patriciu s-a abţinut deocamdată să completeze scenariul).

• ZIARUL FINANCIAR

• Revenirea exporturilor nu scoate România din criză

Exporturile au înregistrat o creştere record de 26% pe primul semestru, însă nu au antrenat revenirea economiei, care continuă să se zbată în recesiune. Datele spulberă mitul relansării prin exporturi. Exporturile au continuat să crească în iunie stimulate de cererea externă, atingând un maxim de 3,3 mld. euro, iar nivelul din primele şase luni a depăşit valoarea din aceeaşi perioadă a anului 2008, cel mai bun an din istoria României. Însă, deşi s-au aflat pe un trend ascendent pe parcursul acestui an, exporturile nu au reuşit să antreneze revenirea economiei, care va continua să se zbată în recesiune şi în 2010.

• Fondurile mutuale îşi revin din trauma FNI: 200.000 de investitori

Peste 200.000 de investitori îşi ţin banii în fonduri mutuale, fiind atins astfel un nivel record în istoria post-FNI a industriei locale de investiţii. "Numărul de investitori este un indicator că fondurile mutuale şi-au recăpătat capitalul de încredere pierdut în urma colapsului FNI. Performanţa industriei este cu atât mai relevantă cu cât nivelul record de 202.000 de investitori a fost atins în condiţiile unei crize financiare de amploare internaţională", a spus Dragoş Neacşu, preşedintele societăţii de administrare Erste Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri de pe piaţa locală.

• Ce şanse are statul să-şi sporească veniturile supraimpozitând averile de peste 500.000 de euro

"Averea afişată" de peste 500.00 de euro ar putea fi supraimpozitată cu 1%, pentru o perioadă de trei ani, potrivit unei iniţiative legislative depuse la Senat şi care, potrivit deputatului Eugen Nicolicea, are acceptul de principiu al Guvernului. Coaliţia de guvernare ar fi urmat să ia ieri în discuţie supra-im-po-zitarea averilor mari - întrucât Guvernul şi-a exprimat intenţia de a emite un astfel de act normativ până la mijlocul lunii - însă discuţia nu a mai avut loc. Problema ar putea fi ridicată în şedinţa de guvern de mâine.

• Statul reuşeşte să împrumute lei la sub 7% pe an. Mai este nevoie de împrumutul de la FMI?

Trezoreria a reuşit ieri să împrumute 1,2 miliarde de lei prin vânzarea de certificate pe şase luni la o dobândă de 6,99%, mai mult decât planificase, după o lungă perioadă în care bancherii s-au arătat ezitanţi în a finanţa statul la costuri atât de scăzute. Succesul vine în contextul în care presa internaţională subliniază că Ungaria reuşeşte acum să îşi asigure finanţarea în condiţii chiar mai bune după renunţarea la aranjamentul cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

• BNR crede că băncile vor da şi mai puţine credite companiilor

Este foarte posibil ca prudenţa băncilor să se accentueze în perioada următoare din cauza înrăutăţirii percepţiei de risc faţă de diferite sectoare din economie sau categorii de clienţi, iar nivelul dobânzilor să fie şi mai puţin relevant pentru stimularea cererii de credite, anticipează experţii BNR în raportul trimestrial asupra inflaţiei. Cu alte cuvinte, bancherii vor fi şi mai reticenţi în a-şi a-su-ma riscuri suplimentare prin acordarea de noi credite, atât timp cât calitatea portofoliilor existente continuă să se deterioreze de la o lună la alta. La jumătatea anului, pon-derea creditelor încadrate în categoria "îndoielnic şi pier-dere" a crescut la aproape 18% din totalul creditelor şi dobânzilor pe care le au de recuperat băncile.

• Bilanţ după trei ani de criză: economii firave, bănci mai profitabile ca niciodată

Acum trei ani, pe 9 august 2007, banca franceză BNP Paribas a anunţat clienţii a două fonduri că nu îşi pot retrage banii, pentru că portofoliile de active nu puteau fi evaluate. Nu era decât începutul dezastrului. În vara lui 2007 puţini se gândeau la termenul "criză a creditelor" şi chiar mai puţini ştiau cu adevărat ce înseamnă acest fenomen. Acum, sintagma a făcut istorie şi a marcat un moment de cotitură pentru economia secolului al XXI-lea. Însă cum arată economiile şi ce s-a schimbat de atunci? Dacă principalii vinovaţi pentru izbucnirea crizei au fost consideraţi bancherii, până în prezent apetitul acestora pentru tranzacţii riscante nu a fost tăiat.

• Turcia şi Indonezia sunt noile economii-vedetă

Turcia şi Indonezia sunt văzute ca noile vedete ale economiei mondiale de către managerii de fonduri care au la dispoziţie zeci de miliarde de dolari pentru investiţii. Cele două state au intrat în competiţie cu cele mai puternice ţări emergente din lume, depăşindu-le chiar din punct de vedere al evoluţiilor bursiere, deşi sunt considerate încă economii mult prea mici pentru a se alătura grupului BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), scrie Bloomberg.

• Preţurile materiilor prime cresc în linie, de la cereale la metale

Întâi a fost grâul. A venit rândul ce-realelor să se scumpească, apoi al metalelor de bază şi acum al produselor din carne. Pe 8 iunie indicele materiilor prime calculat de revista The Economist atingea minimul acestui an. De atunci însă acesta s-a apreciat cu 14%, în principal din cauza evoluţiei preţului grâului, care a crescut cu mai mult de 50%. Seceta din Rusia şi Ucraina şi interdicţia la export impusă de autorităţile de la Kremlin stau în spatele acestei evoluţii. Faţă de sfârşitul anului trecut, grâul s-a scumpit cu 25,7%, fiind devansat doar de cafea, al cărei preţ a crescut cu 27,6%.