• ADEVĂRUL
• China, în război cu Nobelul în România
Disidentul Liu Xiaobo este mărul discordiei între Occidentul care-l premiază şi China care vede în el un "infractor". Ceremonia de la Oslo va fi boicotată de 20 ţări. România va participa totuşi. Ambasadorul Chinei în România a trimis ieri, în exclusivitate, redacţiei "Adevărul" un mesaj extrem de critic la adresa ţărilor care participă la ceremonia de la Oslo de acordare a Premiului Nobel pentru Pace (inclusiv România). "Adevărul" a decis să publice integral acest mesaj pronunţat propagandistic, dar să prezinte, în mod obiectiv, situaţia în întreaga ei complexitate.
• Frăţia tutunului încinge inflaţia
Majorarea simultană şi în aceeaşi măsură a preţurilor la principalele mărci de ţigări vândute pe piaţa românească i-a frapat, deopotrivă, atât pe specialiştii Băncii Naţionale, cât şi pe inspectorii Consiliului Concurenţei (CC). Dacă la nivelul băncii centrale scumpirea ţigărilor este considerată ca fiind principalul factor ce a determinat ratarea ţintelor anuale de inflaţie, la Consiliul Concurenţei preţul tutunului este văzut ca rezultat al unor acţiuni concertate. "Am deschis o investigaţie pe piaţa producerii şi comercializării de ţigarete pentru că ne-a atras atenţia impactul mare al preţurilor în rata totală a inflaţiei. Mai multe autorităţi au tras semnale de alarmă, am analizat şi noi şi am găsit indicii care justifică iniţierea unei investigaţii", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
• Medicii de familie pierd din sporuri
Medicii de familie din mediul rural vor primi finanţare în funcţie de criterii mai exigente, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Sănătăţii (MS) şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Cele două instituţii au modificat cuantumul sporurilor care se acordau până acum doctorilor de la ţară şi care încurajau serviciile medicale acordate în condiţii dificile. Astfel, medicii vor primi mai puţini bani faţă de anii 2008 - 2009 dacă circulă pe drumuri greu accesibile, neasfaltate şi care se blochează pe timp de iarnă. În plus, acest spor nu va mai fi dat decât pentru cabinetele medicale din zonele de deal, munte şi din Delta Dunării.
• Franţa: România nu poate adera la Schengen din cauza moldovenilor
Într-o declaraţie în faţa deputaţilor francezi, noul secretar de stat pentru Afaceri Europene de la Paris, Laurent Wauquiez, a susţinut că, dacă România va fi acceptată în Schengen, nu ar fi în stare să controleze bine graniţa estică a Uniunii Europene. Argumentul oficialului francez este ritmul cu care acordă România paşapoarte moldovenilor de peste Prut. "Nu ne vom implica în angrenaje ce ne-ar slăbi frontierele şi capacitatea Europei de a gestiona şi controla fluxurile migratorii", a asigurat Wauquiez, citat de AFP.
• Problema Rafo se mută la Comisia Europeană
Nici după ce a scăpat de faliment în această vară, rafinăria nu poate fi deocamdată repornită. Memorandumul prin care Guvernul a aprobat garanţii de stat pentru Rafo în 2009 a fost modificat şi va avea nevoie de avizul Comisiei Europene. Agonia prin care trece rafinăria Rafo din Oneşti de câţiva ani nu s-a încheiat odată cu respingerea în instanţă, în această vară, a dosarelor care cereau falimentul companiei. În această toamnă, Rafo ar fi trebuit să obţină un împrumut de la bănci de 330 de milioane de euro pentru demararea planului de modernizare, împrumut pentru care, în urmă cu un an, Guvernul a aprobat un memorandum ce permitea acordarea de garanţii de stat.
• CURIERUL NAŢIONAL
• Cât veţi plăti în 2011 pentru poliţa RCA?
Moş Crăciun se pare că a venit mai devreme pentru şoferii români, care au primit în dar nu autostrăzi sau şosele fără gropi, ci tarife la asigurarea auto obligatorie mai mici pentru anul viitor. Poliţa de asigurare RCA este obligatorie pentru posesorii de autoturisme. Prin intermediul ei, se acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente, din culpa şoferului care a condus autovehiculul. Astfel, majoritatea asiguratorilor de pe piaţă au anunţat deja mai multe tipuri de reduceri care se vor aplica poliţelor încheiate pentru 2011. "Din analiza tarifelor notificate până în prezent de şapte societăţi rezultă faptul că, în cazul gamei medii de asiguraţi persoane fizice, primele pe care le vor achita în 2011 vor fi mai mici decât în 2010 în cele mai multe cazuri. Aceasta se explică nu doar prin aplicarea sistemului bonus-malus, ci şi prin faptul că societăţile şi-au propus să acorde reduceri în funcţie şi de alte criterii decât cele utilizate până acum", potrivit unui comunicat al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).
• Uniunea Europeană negociază cu SUA anularea vizelor pentru România, Polonia, Bulgaria şi Cipru
Anularea vizelor de călătorie în Statele Unite pentru cetăţenii din România, Polonia, Bulgaria şi Cipru se află pe agenda întâlnirii bianuale UE-SUA în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, care se desfăşoară miercuri şi joi la Washington, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE), citează Mediafax. În timp ce americanii se bucură de călătorii fără viză, de până la 90 de zile, pe teritoriul Uniunii Europene (UE), cetăţenii români, polonezi, ciprioţi şi bulgari care doresc să călătorească în Statele Unite sunt obligaţi să obţină viză.
• Greu la deal cu OUG 50
Membrii Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor nu s-au arătat interesaţi ieri de discuţiile pe tema aplicării prevederilor OUG 50, în sală aflându-se ieri dimineaţă numai 11 deputaţi, faţă de minimum 20 cât ar fi trebuit să fie prezenţi pentru a se întruni cvorumul. În opinia preşedintelui Comisiei, Viorel Ştefan, amânarea discuţiilor se impune având în vedere că membrii coaliţiei nu au ajuns la un acord în privinţa propunerii PDL de neaplicare a OUG 50 la creditele aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ.
• Parteneriatul public-privat va revitaliza investiţiile
Guvernul a aprobat normele de aplicare a Legii parteneriatului public-privat (PPP) prin care sunt stabilite condiţiile de selecţie a firmelor care vor să participe la proiecte derulate într-un astfel de sistem, întreprinzătorii solicitând în repetate rânduri necesitatea existenţei unui astfel de cadru. Conform proiectului de norme, firmele care depun oferte pentru un parteneriat public-privat vor fi selectate pe baza rezultatelor obţinute la proiecte similare din ultimii 5 ani şi în urma unui audit financiar pe ultimii 3 ani, investiţia fiind derulată obligatoriu printr-o companie de proiect în care investitorul este majoritar.
• EVENIMENTUL ZILEI
• IPOTEZĂ-ŞOC: A vrut Iliescu să oprească execuţia Ceauşeştilor?
Pe 25 decembrie "89, Ion Iliescu ar fi semnat un act de comutare a sentinţei în procesul Ceauşeştilor. Veridicitatea documentului e contestată vehement de fostul preşedinte. Un document făcut public ieri de liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, ar putea schimba fundamental istoria Revoluţiei. Actul, care poartă semnătura lui Ion Iliescu, stipulează, negru pe alb, că preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale decretează "comutarea pedepsei capitale privindu-i pe condamnaţii Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena la detenţie pe viaţă". Explicaţia? "În vederea stopării vărsării de sânge, condamnatul a luat parte activă la încetarea luptelor din partea tuturor trupelor de securitate printr-un ordin ferm dat în acest sens", precizează documentul.
• Neaplicarea OUG 50 a costat băncile cinci milioane de euro
Doar în luna octombrie, instituţiilor bancare de pe piaţa românească le-au fost aplicate amenzi de peste cinci milioane de euro pentru nerespectarea prevederilor ordonanţei creditelor. Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010, cu privire la creditele românilor, şi-a făcut deja simţită prezenţa în sistemul bancar, mai ales după ce s-au terminat cele trei luni pe care băncile le aveau la dispoziţie să modifice contractele prin acte adiţionale. Potrivit unor surse guvernamentale, instituţiile de creditare au primit în luna octombrie amenzi de peste 5 milioane de euro. De exemplu, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a efectuat în acea perioadă peste 2.550 de controale în urma reclamaţiilor primite de la clienţii băncilor. Tot atunci s-au întocmit peste 550 de procese-verbale, doar în provincie, din care 364 "s-au lăsat" şi cu amenzi însumate la peste 12 milioane de lei (aproximativ 2,7 milioane de euro).
• Cum va arăta în 2011 economia mondială
Chiar dacă hopul cel mare pare a fi trecut, rănile rămân deschise. În 2011, vor fi simţite puternic măsurile de austeritate luate în ultimii doi ani. Sursa: REUTERSMotoarele celor mai puternice economii ale lumii vor încetini anul viitor, ca urmare a mutării accentului de pe măsurile de stimulare pe cele de austeritate. Potrivit estimărilor "Economist Intelligence Unit", creşterea globală (PPP - purchasing power parity, adică paritatea puterii de cumpărare) va fi de 3,6% faţă de 4,4% în 2010. În acelaşi timp, comerţul global va consemna o creştere de doar 5,7%, jumătatea faţă de cea din acest an, estimează "The Economist", în "Lumea în 2011".
• FINANCIARUL
• Desfiinţarea Aeroportului Băneasa, o afacere imobiliară de 300 mil. euro în Otopeni
Deşi anunţată de ani buni, ideea construirii unui aeroport în sudul Bucureştiului, care să preia cursele low cost de pe Băneasa, a fost îngropată definitiv de Ministerul Transporturilor. Cu toate acestea, actualul ministru, Anca Boagiu, nu a renunţat la ideea de a transforma Aeroportul Aurel Vlaicu din Băneasa într-unul destinat exclusiv zborurilor business şi VIP, ba, dimpotrivă, o va pune în practică până în cel mult doi ani, cursele low cost de pe acesta urmând a fi transferate nu pe un viitor aeroport nou, ci pe Aeroportul Henry Coandă din Otopeni. În opinia ministrului, această transformare a Aeroportului Băneasa într-unul exclusivist ar trebui să-i facă mândri pe bucureşteni.
• Anunţul prezidenţial de începere a crizei a schimbat trendurile presei
Scăderea tirajelor din presa scrisă nu a început în vară, ca în fiecare an, ci a avut o altă cauză, mai devreme. Pe 6 mai, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că România este în criză şi vor fi tăiate pensiile şi salariile bugetare. Efectul imediat a fost renunţarea la cumpărarea ziarelor, românii instalându-se la televizor, la emisiunile de talk-show. Presa scrisă nu şi-a mai revenit. Pe piaţa presei, efectele crizei începute în 2009 s-au resimţit mult mai târziu. Criza financiară care cuprinsese zona băncilor şi acţionase asupra creditelor pentru populaţie nu a afectat consumul de presă al românilor. Factorul declanşator a apărut abia pe 6 mai, când preşedintele Traian Băsescu a anunţat naţiunea că e criză acută şi că urmează măsuri de austeritate radicale: micşorarea pensiilor şi reducerea salariilor bugetarilor.
• Wikileaks a declanşat "primul război mondial virtual"
Publicarea a peste 250.000 de documente din corespondenţa secretă a Departamentului de stat al SUA a generat o adevărată furtună la nivel internaţional, punând într-o lumină nefavorabilă diplomaţii ale lumii şi dezvăluind opiniei publice mondiale un tablou hidos al marilor jocuri politice. Deşi autenticitatea materialelor nu a fost dovedită, tot mai multe voci cer confirmarea sau dezminţirea informaţiilor astfel desecretizate. Arestarea fondatorului site-ului Wikileaks, Julian Assange, specializat în scurgeri de informaţii, a declanşat un adevărat cyber-război global împotriva celor ce-au îndrăznit să reducă la tăcere acest site. S-au creat, astfel, două tabere care se confruntă într-un spaţiu virtual.
• Marea Britanie a devenit destinaţia preferată a românilor pentru emigrare
În timp ce salariul mediu net este de aproximativ 312 euro (1.340 de lei) în ţară, românii pot găsi mii de locuri de muncă în străinătate, cu salarii de la 800 de euro pentru necalificaţi până la 16.500 de euro pe lună pentru doctori. Totodată, statisticile arată că peste 20% dintre români aleg ca destinaţie Marea Britanie. Piaţa muncii va continua să întâmpine dificultăţi şi în primul trimestru din 2011, când 17% dintre angajatorii români şi-ar putea reduce numărul salariaţilor, în timp ce doar 15% ar putea face noi angajări, potrivit studiului Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, lansat săptămâna aceasta. În ultimii ani, aproape trei milioane de romani au emigrat.
• GÂNDUL
• Lista celor mai dorite job-uri din România
Concurenţa pentru ocuparea unui post este mare nu numai la poziţiile de execuţie, ci şi la joburile de director. Comerţul, hotelurile şi băncile atrag cei mai mulţi doritori. Cei mai doriţi candidaţi sunt cei care vin de la concurenţă. Comerţul, industria ospitalităţii şi serviciile financiare sunt domeniile cele mai căutate de către românii cu abilităţi de conducere. E suficientă o simplă trecere în revistă a joburilor postate pe site-urile de recrutare pentru a vedea cât de mare este concurenţa printre cei care vor să ajungă mari directori. Şi nu e deloc mică, spun specialiştii.
• Cum va arăta Aeroportul pentru VIP-uri, dotat cu un metrou de 1,2 miliarde de euro
Aeroportul "Henri Coandă" se va transforma, prin extinderea capacităţii, într-un "Heathrow" (principalul aeroport al Londrei) de Otopeni, iar aeroportul "Aurel Vlaicu" într-un "London city" (aeroport londonez dedicat exclusiv VIP-urilor) de Băneasa, promit autorităţile. Aşa a sintetizat strategia Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, pe următorii ani, directorul general Tudor Jidav. Strategia a fost prezentată de Jidav, ieri, la aeroportul "Henri Coandă", în prezenţa şi cu aportul ministrului Transporturilor, Anca Boagiu. Aceasta a precizat că Metrorex va realiza, în curând, studiul de fezabilitate pentru conectarea aeroportului "Aurel Vlaicu" la metroul bucureştean, costul întreg al proiectului fiind de 5,3 miliarde de lei (1,23 miliarde de euro), din care 6 milioane se vor cheltui în 2011 cu asistenţa tehnică şi consultanţa.
• 59% dintre români plâng după comunism, în vreme ce 1% recunosc că au fost securişti
44% dintre români afirmă despre comunism că a fost o idee bună, dar prost aplicată, în vreme ce 83% dintre ei susţin că n-au suferit de pe urma vechiului regim, potrivit unui sondaj realizat de CSOP pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Românii au o poziţie ambivalentă faţă de comunism şi ceea ce a însemnat acesta: deşi cei mai mulţi dintre ei cred că a existat o formă de represiune, că liderii regimului au beneficiat de privilegii, că victimele regimului comunist ar trebui să fie despăgubite (48%), 59% dintre ei susţin că instaurarea comunismului a fost un lucru pozitiv, noua orânduire - o idee bună, iar problema accesului la dosarele Securităţii şi adoptarea unei legi a lustraţiei sunt puţin sau deloc importante (52%).
• Udrea, după Băsescu: "PDL nu este un partid de sfinţi".
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi preşedintele PDL Bucureşti, Elena Udrea, consideră că PDL nu este un partid "de sfinţi", fiind de părere şi că ar trebui introduse criterii de selecţie a membrilor astfel încât să nu fie promovaţi oameni asupra cărora planează suspiciuni de corupţie. "Nu PDL este principalul subiect atunci când vine vorba de corupţie. PDL nu este un partid de oameni perfecţi, de sfinţi. Partidul a crescut mult în ultimii ani. Sunt şi oameni care fac greşeli. Ar trebui introduse criterii de selectare, promovare a membrilor de partid pentru a nu ajunge pe funcţii oameni asupra cărora planează suspiciuni de corupţie. Însă o simplă suspiciune nu este suficient ca cineva să fie acuzat de corupţie", a declarat Elena Udrea pentru gândul, comentând declaraţiile preşedintelui Băsescu privind corupţia din PDL.
• JURNALUL NAŢIONAL
• Din casa lui Ceauşescu, Tismăneanu l-a învăţat pe Băsescu anticomunismul
Vladimir Tismăneanu a scos din buzunarul Administraţiei Prezidenţiale peste 32.000 de euro pentru a elabora un raport despre dictatura comunistă din România şi pentru a-l sfătui pe şeful statului cum să aplice măsurile de "repudiere şi condamnare a comunismului" formulate în raport. Deşi Vladimir Tismăneanu a declarat în repetate rânduri că activitatea sa din ograda Administraţiei Prezidenţiale a fost prestată "pro bono", adică fără plată, un document trimis de Preşedinţie către Grupul de Investigaţii Politice arată că pentru prestaţiile efectuate istoricul a decontat 114.770 de lei, adică 32.000 de euro.
• Traian Băsescu, dat de gol de soţie
Maria Băsescu spune că a fost casnică, iar concediul postnatal era de de două luni. În interviul acordat televiziunii publice miercuri seara, preşedintele Traian Băsescu, exprimându-şi susţinerea pentru decizia guvernului privind concediul maternal, a dat exemplul soţiei sale, care, a susţinut preşedintele, s-a întors la serviciu după 3 luni de la naşterea copilului, în ambele cazuri. "Soţia mea a fost neintegrată în câmpul muncii trei luni, la ambii copii", a spus preşedintele la TVR.
• ROMÂNIA LIBERĂ
• Cine are cel mai mare PIB după SUA?
Economia Chinei a întrecut-o pe cea a Japoniei în trimestrul al treilea, dar nu şi la nivelul primelor nouă luni. Bătălia finală se mută în trimestrul al patrulea. Produsul intern brut (PIB) al Chinei a fost în cel de-al treilea trimestru superior celui al Japoniei, al doilea ca mărime la nivel mondial, dar mai mic pe ansamblul primelor nouă luni ale acestui an, a anunţat guvernul nipon, preluat de AFP. Cele două state asiatice "se luptă" pentru poziţia a doua în clasamentul economiilor mondiale. Japonia, devansată doar de SUA, deţine acest titlu din 1968, însă riscă să-l piardă din cauza creşterii puternice a economiei chineze. În termeni nominali, PIB-ul nipon a fost mai mare decât cel al Chinei în perioada ianuarie-septembrie, a subliniat un oficial al guvernului japonez. "În cazul Japoniei, PIB-ul s-a situat la 3.959,4 miliarde de dolari, în timp ce PIB-ul Chinei s-a cifrat la 3.946,8 miliarde de dolari. Între iulie şi septembrie, cel chinez a fost mai mare, de 1.415,4 miliarde de dolari, faţă de 1.369,3 miliarde de dolari în cazul Japoniei", a precizat el.
• Austeritate cu maşini noi şi prime de vacanţă
Premierul Emil Boc a declarat despre bugetul pe 2011 că este unul "orientat spre dezvoltare". Anexele pentru fiecare instituţie în parte arată însă că în unele cazuri este mai degrabă vorba de "dezvoltarea" demnitarilor cu maşini şi mobilă nouă. La prima vedere, sumele alocate pentru 2011 fiecărei instituţii sunt mai mici decât în 2010. Situaţia este discutabilă însă. Fie pentru că în unele cazuri scăderea, şi aşa mică, vine după o creştere substanţială în 2010 faţă de 2009, fie pentru că prin reducerea personalului s-au redus şi cheltuielile, dar nu s-au păstrat proporţiile. Adică, la unele instituţii s-au mutat sume de bani de la un capitol la altul. În cifre absolute, mai norocoase la împărţirea bugetului au fost Administraţia Prezidenţială (creştere de 3,5%), Serviciul de Protecţie şi Pază (aproape 3%), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (aproape 5,7%) şi Autoritatea Electorală Permanentă (aproape 41%). În plus, în bugetul MAI apar în continuare prime de vacanţă de 98,34 milioane lei, deşi s-a spus că anul viitor nu se dau prime, sporuri şi salarii de merit.
• Fabrica de măsluit dosare penale de la Sibiu
129 de infracţiuni de corupţie şi 252 de dosare penale măsluite reprezintă "performanţele" magistratului-şef de la Sibiu, Florin Apostu, plătit de statul român cu un salariu de peste 10.000 de lei lunar. Specialitatea procurorul-şef Florin Apostu, de la Parchetul Judecătoriei Sibiu, era aranjarea dosarelor prin distrugerea unor probe şi realizarea altora, în aşa fel încât să-l favorizeze pe cumpărătorul de influenţă. "Clientela" era racolată de ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, trimis, şi el, în judecată în stare de arest. În cele mai multe cazuri, ofiţerul era cel care încasa "onorariul" şi i-l transmitea procurorului-şef. Apostu a aranjat dosare cu mai multe tipuri de infracţiuni de la cazuri de ucidere din culpă (accidente de circulaţie) la dosare economice.
• ZIARUL FINANCIAR
• Aurul ia ochii românilor, cu randamente de 40% pe an
Grecii de la Piraeus Bank - singura bancă locală care vinde aur către clientela de retail - a plasat doar în prima săptămână din decembrie 10 kg de aur în lingouri şi 300 de lire britanice din aur, cât vindea într-o lună. Aurul a atins săptămâna aceasta noi maxime istorice la cursul BNR, urcând la 147 de lei pentru un gram, cu 40% mai mult decât la începutul anului. Deşi tradiţional alternativa plasamentelor în aur este văzută ca una "de siguranţă" şi protecţie împotriva inflaţiei, 2010 este al doilea an la rând în care metalul preţios oferă randamente greu de bătut investitorilor, într-un mediu economic cu creşteri de preţuri modeste.
• 150 de deputaţi stau în apartamentele de patru stele Centre Ville, unde preţurile încep de la 2.200 euro/lună
Ali Yilmaz Yildirimlar, directorul general al hotelului de cinci stele Radisson Blu (424 camere) de pe Calea Victoriei, care a preluat şi conducerea complexului hotelier Centre Ville cu 294 de camere, susţine că afacerile celor două unităţi de cazare vor ajunge la 25 de milioane de euro în acest an, în creştere cu 6,3% faţă de 2009. Complexul Centre Ville operează apartamente clasificate la patru şi cinci stele şi este controlat de compania Bucureşti Turism, la fel ca şi hotelul Radisson Blu.
• Datoriile Rompetrol ar putea fi reeşalonate pe 2-3 ani
Datoria de 580 mil. euro pe care Rompetrol o are faţă de statul român ar putea fi reeşalonată pe o perioadă de doi-trei ani. O delegaţie a Kazahstanului va veni în ianuarie la Bucureşti pentru aceste discuţii, a susţinut miercuri-seară preşedintele Traian Băsescu la postul public de televiziune. Şeful statului a reluat miercuri unele acuzaţii la adresa omului de afaceri Dinu Patriciu ("încearcă să devalorizeze acţiunile companiei"), proprietar al Rompetrol în 2003, când compania a recurs la o emisiune de obligaţiuni convertibile, în valoare de 570 mil euro (740 mil dolari), în cadrul unei conversii a datoriilor către stat ale Rompetrol.
• Turcia va fi ţara cu cel mai rapid ritm de creştere economică din Europa în 2010
Turcia este ţara care va înregistra cel mai rapid ritm de creştere economică din Europa anul acesta, la polul opus fiind Grecia, Islanda şi România. În Europa Centrală şi de Est, şi Polonia se face remarcată, cu o creştere de 3,4%. Ministrul turc al economiei Ali Babacan a declarat că ultimele date economice sugerează posibilitatea ca economia turcă să obţină rezultate peste aşteptări în trimestrul al patrulea şi ca ţara sa să înregistreze cel mai rapid ritm de creştere economică din Europa în 2010, potrivit The Wall Street Journal.